Consolidarea platformei pentru examinarea proiectelor investiționale strategice, revizuirea și aplicarea moratoriului asupra Programului de dobândire a cetățeniei prin investiție, eficientizarea activității de întreprinzător și promovarea competiției loiale prin revizuirea Legii cu privire la comerțul interior sunt câteva din acțiunile prevăzute pentru componenta Economie și infrastructură în Planul anual de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020, publicat astăzi în MO. Componenta economie și infrastructură include domeniile mediului de afaceri, administrării proprietății publice, securității și eficienței energetice, amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, transportului și infrastructurii și cel al tehnologiilor informaționale.

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 143 alin. (6) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012). Conform prevederilor acestei norme, o creanță acceptată şi inclusă de administratorul insolvabilității/lichidator în tabelul definitiv al creanțelor se consideră validată dacă, cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de ședința de validare, nu a fost contestată de debitor sau de un creditor ori dacă contestația ridicată a fost înlăturată. Contestația debitorului nu se opune validării creanței.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60), partea IV în nr. 7 (62))   Indicatorii calculați în baza sistemului PERLAS sunt sistematizați în șase grupe, unde fiecare indicator omogen din grupa respectivă este evaluat pe o scară de valori (baluri și puncte) cuprinsă în intervalul 1 și 10, astfel încât valoarea finală a indicatorilor unei grupe se obține prin însumarea valorii balurilor tuturor indicatorilor mărimii absolute în grupa dată.   Mărimea absolută calculată pe fiecare grupă de indicatori urmează a fi însumată pentru a obține numărul total de baluri care împreună exprimă protecția, structura financiară, calitatea activelor, lichiditatea și semnele de creștere (dezvoltare) ale activității AEÎ.

Cele mai de succes proiecte investiționale în domeniul agroindustrial au fost apreciate în cadrul Galei Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), ajunsă la cea de-a treia ediție. La eveniment au fost premiați 19 fermieri, companii și asociații care au contribuit semnificativ la dezvoltarea agriculturii în 2018.

Banca Mondială are deja un concept privind programele viitoare, însă este în așteptarea unor semnale clare din partea autorităților Republicii Moldova referitoare la prioritățile Guvernului în sectorul agricol, pentru a înțelege unde se pot implica financiar. În același timp, reprezentanții Băncii Mondiale s-au declarat pregătiți pentru a investi în noi proiecte în Republica Moldova. Declarația aparține directorului Biroului Băncii Mondiale în Moldova, Europa şi Asia Centrală, Anna Akhalkatsi, cu care a avut o întrevedere ministrul Finanțelor, Ion Chicu.

Presupunem că, contractul de împrumut între SA ,,Banca comercială” și persoana fizică „Y” a fost încheiat la data de 01.01.2015, valabil până la data de 31.12.2016, în contract fiind stabilite ratele și termenele de rambursare a împrumutului. La data de 01.10. 2015 a fost intentat procesul de insolvabilitate față de SRL „Z”, care a încheiat cu SA ,,Banca comercială” un contract de ipotecă, garantând restituirea împrumutului de către persoana fizică. În toată perioada respectivă, inclusiv și după intentarea procesului de insolvabilitate, persoana fizică rambursează împrumutul în modul și termenul stabilit de contractul de împrumut, micșorând în fiecare luna suma împrumutului acordat. În acest caz, apare întrebarea dacă SA ,,Banca comercială” are dreptul de a trece la executarea dreptului de ipotecă în cazul în care debitorul își onorează obligația conform contractului de împrumut.

Studiu de caz. Andrei este fondatorul și administratorul la SRL „V”, genul de activitate al entității fiind livrarea vinului îmbuteliat în raza mun. Chișinău. La 10 ianuarie 2020, clientul SA „C” a plasat prin telefon comanda de 50 sticle, în sumă de 1500 lei. Andrei a livrat sticlele la 14 ianuarie 2020. Factura fiscală de recepție a sticlelor a fost semnată de Andrei în calitate de administrator al SRL „V” și administratorul SRL „C”. Nici până astăzi Andrei nu și-a primit banii. Care sunt procedurile legale pentru obținerea plății?

Întreprinderile din Republica Moldova implicate în operațiuni de comerț internațional ar putea suferi de la perturbări din lanțul lor de distribuție din cauza evenimentelor produse în China în legătură cu noul coronavirus (denumit „COVID-19” sau „2019-nCoV”). Această notă analizează implicațiile juridice ale perturbărilor atât (1) la nivelul contractului în care întreprinderea din Moldova este cumpărător având ca scop importul mărfurilor produse în China (contractul internațional), cât și (2) la nivelul contractului național, în care întreprinderea din Moldova își schimbă poziția, și devine vânzător pe piața locală a mărfii importate (contractul național). De asemenea, întreprinderile exportatoare din Moldova s-ar putea lovi de problema scăderii pe piața chineză a cererii la mărfurile produse în Moldova și, prin urmare, a scăderii comenzilor de la importatorii chinezi (3).

În scopul respectării prevederilor Dispoziției nr. 3 din 23 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (CSE), emisă în conformitate cu art. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 55/2020 privind declararea stării de urgență, în partea ce ține de instituirea moratoriului asupra controalelor fiscale, expunem următoarele. 1. Parlamentul RM, prin Hotărârea nr. 55/2020, a declarat stare de urgenţă pe întreg teritoriul RM pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Pe perioada acesteia, CSE va emite dispoziţii care sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM și intră în vigoare din momentul emiterii.

Astăzi, 16 august 2019, în cadrul unei ședințe plenare extraordinare, Parlamentul a votat în două lecturi proiectul de lege ce vizează măsurile fiscale de mobilizare a veniturilor și asigurare a stabilității bugetare, care au fost negociate anterior cu Fondul Monetar Internațional. Astfel, proiectul prevede modificări la Codul fiscal, Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală, Legea privind plata pentru poluarea mediului și Legea cu privire la tichetele de masă.

Obligațiile fiscale calculate la bugetul public național (BPN) de către întreprinderile incluse în lista contribuabililor cu riscuri de neconformare fiscală în trimestrul I al anului curent au crescut cu 10,14% comparativ cu perioada similară a anului precedent sau cu circa 45 mii lei și constituie 489, 3 mil lei. Datele sunt incluse în Raportul privind rezultatele monitorizării contribuabililor prin prisma Programului de conformare voluntară pentru primele trei luni ale anului 2019. Reamintim că, pentru anii 2018-2019, au fost stabilite ca segmente ale economiei naționale prioritare pentru monitorizare construcția, agricultura, restaurante și alte activități de servicii de alimentație, transportul, precum și persoanele fizice posibili subiecți ai aplicării metodelor și surselor indirecte de estimare a veniturilor.

În trimestrul IV al anului curent este preconizată semnarea Acordului cu privire la colaborarea în domeniul combaterii muncii nedeclarate între Serviciul Fiscal de Stat și Inspectoratul de Stat al Muncii. Acțiunea este inclusă în Planul de acțiuni pentru anul 2019 pentru implementarea Strategiei naționale privind ocuparea forței de muncă pentru anii 2017-2021. Proiectul hotărârii cu privire la aprobarea planului este propus spre consultare de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Documentul conține circa 70 de acțiuni, iar costurile totale necesare realizării acțiunilor constituie 1 109 672,2 mii lei, dintre care 955 076,2 mii lei sunt acoperite din bugetul de stat, 44 128,9 mii lei – din bugetul asigurărilor sociale de stat, iar 20 467,6 mii lei sunt din surse externe.

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

Implementarea tehnologiei 5G în Republica Moldova și contribuția operatorilor de telefonie mobilă la dezvoltarea sectorului IT a fost analizată la Guvern. Directorul general adjunct al Grupului Orange, Ramon Fernandez și directorul operațional pentru Europa, Jean-Marc Vignolles au vorbit despre planurile investiționale, drept obiectiv pentru anul viitor fiind testarea în Moldova a rețelei 5G. O altă direcție prioritară a companiei este dezvoltarea serviciilor financiare pe mobil care vor permite efectuarea achitărilor online în țară și peste hotarele ei, prin intermediul telefoanelor mobile, inclusiv plata serviciilor comunale și transferuri de la persoană la persoană.

Art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), definește noțiunile de obligație fiscală și obligații de plată curente. Astfel, prin noțiunea de obligație fiscală se înțelege obligația de a plăti impozite, taxe şi de a efectua alte plăţi la bugetul public national, în modul şi în condiţiile stabilite de legislaţia fiscală, iar prin obligaţiile de plată curente, se înțeleg impozitele, taxele şi alte obligaţii de plată, credite şi dobânzi aferente, majorări de întârziere (penalităţi), calculate din momentul intentării procesului de insolvabilitate.

Ieri, 2 iulie 2019, s-a desfășurat o sesiune de informare cu privire la avantajele și beneficiile statutului de Agent Economic Autorizat (AEO), la care au participat peste 80 de reprezentanți ai mediului de afaceri ce dețin statutul de AEO, dar și cei interesați de simplificarea procedurilor vamale. Evenimentul a fost organizat de Serviciul Vamal al Republicii Moldova cu sprijinul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova (Programul USAID) și contribuția Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI). Sesiunea a avut drept scop informarea companiilor implicate în comerțul internațional de mărfuri despre avantajele statutului AEO, care permit reducerea costurilor și a timpului necesar vămuirii, precum și sporirea securității în traficul transfrontalier.

Serviciul Fiscal de Stat a realizat în ultimul timp o reformă fără precedent. Despre rezultatele acestei restructurări și prioritățile în activitatea Serviciului Fiscal de Stat pentru perioada imediat următoare, am discutat cu Serghei Pușcuța, Director al autorității fiscale naționale. — Acum mai bine de un an Serviciul Fiscal de Stat a trecut printr-un proces de reorganizare. Considerați că această reformă și-a atins scopul?

Sistemul de determinare a valorii în vamă stabileşte principiul aplicării consecutive a celor şase metode de determinare a valorii în vamă. Pornind de la această regulă, metoda de determinare a valorii în vamă ,,în baza valorii tranzacției cu marfă identică” (Metoda 2) se va aplica în cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată „în baza valorii tranzacției, respectiv în baza prețului efectiv plătit sau de plătit”(Metoda 1). Iar metoda ,,în baza valorii tranzacției cu marfă similară” (Metoda 3) se va aplica doar atunci când valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată potrivit prevederilor de aplicare a metodei ,,în baza valorii tranzacției cu marfă similară”.

O declarație în acest sens a fost făcută de viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei și Infrastructurii, în cadrul întrevederii cu colectivul fostului Minister al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, absorbit în rezultatul reformei Guvernului de MEI. Pe parcursul ultimilor ani, datorită unui management eficient, domeniul tehnologiilor informaționale a fost gestionat foarte eficient, fapt care a poziționat Republica Moldova printre liderii regionali în sectorul dat. Menținerea și fortificarea poziției de lider în domeniul tehnologiilor informaționale va constitui una din misiunile de bază a Ministerului Economiei și Infrastructurii (MEI), care a preluat gestionarea domeniului respectiv.

Crearea oportunităților de angajare formală, nondiscriminatorie și productivă, dezvoltarea capitalului uman pentru șanse sporite la angajare, o mai bună guvernare a pieței muncii și valorificarea potențialului pentru dezvoltare durabilă – acestea sunt cele patru priorități ale Planului național de acțiuni pe anul curent pentru implementarea Strategiei naționale privind ocuparea forței de muncă 2017-2021.