Elveţienii vor vota pe 18 mai într-un referendum asupra introducerii salariului minim de 22 de franci (18 euro) pe oră, sau 4.000 de franci (3.287 euro) pe lună. Circa 90% din angajaţii din Elveţia câştigă deja peste acest salariu mediu propus, iar angajatorii susţin că introducerea salariului minim va majora salariile în toate sectoarele economiei, scrie Bloomberg. Ţinând cont de puterea de cumpărare, salariul mediu propus în Elveţia ar fi cel mai mare din lume.

Paralela 45, una dintre cele mai mari agenţii de turism din România va intra şi pe piaţa din Republica Moldova, considerată una cu potenţial, anunţă forbes.ro. "Am analizat foarte atent timp de doi ani solicitările venite din Republica Moldova şi am ajuns la concluzia că este o piaţă cu un mare potenţial de creştere. Dorim să abordăm această piaţă atât pe segmentul vacanţelor individuale, cât şi corporate, având know-how şi experienţă dezvoltate pe parcursul a 24 de ani de activitate", a declarat Alin Burcea, preşedintele Paralela 45, citat de forbes.ro.

Bulgaria a interzis, printr-o lege adoptată vineri de Parlament, participarea firmelor offshore la 28 de activităţi economice de importanţă majoră, cum ar fi obţinerea de concesiuni şi de avize de explorare a mineralelor, pentru creşterea transparenţei şi combaterea evaziunii fiscale. Aceste companii nu vor putea participa nici la licitaţiile de achiziţii publice şi privatizări, inclusiv a proprietăţilor municipale, relatează Novinite.

Letonia indeplineste toate criteriile pentru adoptarea monedei unice, a decis Comisia Europeana. Astfel, de la inceputul anului viitor, micul stat va deveni cel de-al 18-lea membru al zonei euro, potrivit BBC.Liderii UE spera ca decizia va demonstra ca zona euro poate creste in pofida crizei din ultimii trei ani. Letonia vrea relatii mai stranse cu Europa de Vest si indepartarea de Rusia.

Legea Bugetului de stat pe anul 2014 a fost votată, în prima şi a doua lectură, la venituri în sumă de 25,7 miliarde de lei, la cheltuieli în valoare de 28,1 miliarde de.lei şi un deficit de 2,4 miliarde de lei. Deficitul bugetului de stat pe 2014 se preconizează că nu va depăşi 2,3 la sută din Produsul Intern Brut, mai mic decât cel estimat pentru anul curent. Se estimează că până la finele anului 2013, politica bugetar – fiscală va rămâne una prudentă, iar deficitul bugetar nu va depăşi 2,35% în PIB. Cea mai mare parte, 66,5 la sută, a deficitului bugetului de stat pentru 2014 reprezintă cheltuielile pentru proiectele finanţate din surse externe.

Parlamentul a amânat din nou examinarea politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor. Opoziţia, dar şi experţii spun că motivul tergiversărilor ar fi poziţia Fondului Monetar Internaţional în privinţa revenirii cotei TVA la 8% Politica bugetar-fiscală pentru anul 2014 rămâne unul dintre cele mai mari hopuri pentru actuala coaliţie. După ce documentul a fost elaborat şi prezentat de către Ministerul Finanţelor cu o întârziere de câteva luni, iată că Parlamentul amână din nou examinarea acestuia. Totodată, autorităţile au retras de pe agenda Legislativului proiectul privind introducerea impozitului unic în agricultură.

2014 ar putea începe cu noi scumpiri. Ministerul Finanţelor vrea majorarea accizelor pentru ţigări, băuturi alcoolice, carburanţi şi automobile. Anunţul îi face pe unii consumatori să se gândească la reducerea consumului.

După cum a fost menționat, pentru intentarea procesului de insolvabilitate, fie debitorul sau creditorul trebuie să depună o cerere introductivă în condițiile prevăzute de prevederile art. 9 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012. Deci, cu depunerea acestei cereri, începe prima etapă în desfășurarea procedurii de insolvabilitate.

Începînd cu 14.03.2013, în Republica Moldova, în legătură cu adoptarea Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, procedura privind declararea stării de insolvabilitate a întreprinderilor se va simplifica, iar termenii de realizare a acestora vor fi reduşi. Legea insolvabilității este aplicabilă la practica europeană avînd o abordare unică față de procedura de insolvabilitate a întreprinderilor. În acest context, legea prevede un şir de modalități şi un spectru larg de instrumente legale întru identificarea unei hotărîri în cazul în care întreprinderea insolvabilă poate fi salvată de la lichidare.

Ca şi Republica Moldova, România va implementa din 2012 un mecanism de evaluare indirectă a veniturilor în scopul impozitării. Dacă la noi, însă, abia se schițează detaliile, în România specialiştii comentează din plin noile prevederi fiscale, iar Departamentul specializat al ANAF – Agenția Națională de Administrare Fiscală urma să fie completat şi operațional deja în luna august anul curent. Spre deosebire de țările care au introdus şi implementează de mai mulți ani acest mecanism, în România acesta este mai degrabă un instrument de colectare a banilor la buget, decît de oferire a serviciilor pentru contribuabili. Şi asta pentru că reprezintă „o metodă de a atrage bani la buget prin impunerea la plată a unui impozit pe anumite sume ce reprezintă venituri nedeclarate din trecut şi care nu pot fi dovedite ", scrie Mediafax.