Banca Națională a Moldovei a publicat datele preliminare, pentru trimestrul II al anului 2020, privind soldul contului curent al balanţei de plăţi a Republicii Moldova. Potrivit documentului, acesta a înregistrat un deficit de 19,23 mil. USD (comparativ cu 317,41 mil. USD în trimestrul II 2019). Raportat la PIB, contul curent a constituit -0,8 la sută (față de -11,4 la sută în trimestrul II 2019). Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 7,57 mil. USD, iar contul financiar s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare 54,41 mil. USD.   În prima jumătate a anului 2020, deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-iunie 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB.

 Persoana fizică a obținut în anul 1999 un garaj în baza listei de privatizare eliberate de Cooperativa de construcție a garajelor „X”. Pe parcursul anilor garajul a fost renovat, iar în anul 2021 acest bun a fost înstrăinat în baza unui contract de vânzare-cumpărare. Cum urmează a fi determinată baza valorică în cazul dat?  Prevederile cap. 5 „Creșterea și pierderea de capital” al Titlului II din CF se aplică contribuabililor persoane fizice rezidenţi și nerezidenţi ai RM care nu practică activitate de întreprinzător și care vând, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital.

Întreprinderea X este înregistrată pe parcursul anului 2020 și a ales regimul de impozitare conform capitolului 71 al Titlului II din CF (la cota de 4%). Entitatea nu este plătitoare de TVA. Ținând cont de faptul că la sfârșitul anului 2020 întreprinderea obtine venit, dar nu este plătitor de TVA, are dreptul aceasta sa aplice în continuare regimul fiscal al agentilor economici subiecti ai sectorului ÎMM (cu prezentarea Declarației cu privire la impozitul pe venitul agentilor economici subiecti ai sectorului intreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20) sau poate să aplice regimul general de impozitare (cota de 12%, cu prezentarea Declarației cu privire la impozitul pentru agentii economici (forma VEN12)?

Prin Legea nr. 66/2023 pentru modificarea unor acte normative (în continuare - Legea nr. 66/2023), conform art. VIII alin. (5), s-a instituit obligația persoanelor juridice, întreprinzătorilor individuali și a organizațiilor necomerciale înregistrate în Republica Moldova de a prezenta și/sau de a actualiza informația cu privire la beneficiarul efectiv/beneficiarii efectivi

Contextul regional actual, precum și cel național, reflectă necesitatea identificării soluțiilor optime de racordare a sistemului fiscal la condițiile existente,

În Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 325-327 din 22.08.2023 a fost publicată Legea nr. 229 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Metoda indirectă de estimare a veniturilor impozabile ale persoanelor fizice cetăţeni este metodă de determinare a venitului estimat prin intermediul analizei situaţiei fiscale a persoanei fizice, utilizând informaţii şi din alte surse decât dările de seamă fiscale ale persoanei respective. Pentru colectarea informaţiei despre persoanele fizice pentru aplicarea metodei indirecte de estimare, legiuitorul a stabilit, în art. 22611 din Codul fiscal1, sursele de informare. Urmează sau nu să înregistreze la SFS împrumuturile acordate de o persoană juridică altei persoane juridice în cazul în care suma acestora depășește 200 mii lei?

Volumul Fondului de intervenție al Guvernului pentru anul 2022 se suplinește cu suma de 46500,0 mii lei, din contul donațiilor acumulate la situația din 19.04.2022 în contul trezorerial deschis pentru donații umanitare în susținerea poporului ucrainean.  Decizia de suplinire a Fondului a fost aprobată ieri, 20 aprilie, de Comisia Situații Excepționale, prin Dispoziția nr. 16. Potrivit documentului,  Ministerul Finanțelor, în temeiul pct. 6 al Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 1 din 24 februarie 2022, la solicitarea structurilor teritoriale de asistență socială, antrenate direct în procesul de gestionare a fluxului migraţional şi de refugiați, va aloca din Fondul de intervenție al Guvernului mijloace financiare, în scopul acordării sporului de compensare pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate, în sumă de 955,5 mii lei.

În luna februarie curent, prețurile producătorului în industrie s-au majorat față de ianuarie curent cu 1,2%, față de februarie 2021 – cu 19,3%, iar în comparație cu luna decembrie 2021 – cu 4,9%, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în industria extractivă prețurile producătorului s-au majorat față de luna precedentă cu 1,1%, iar în comparație cu februarie 2021 – cu 13,2%. În același timp, prețurile în industria prelucrătoare creșterea a constituit 1,3% și, respectiv, 13,0%. În sectorul energetic, în luna februarie curent s-au majorat față de ianuarie curent cu 0,1%, iar față de februarie 2021 au sporit de 2,1 ori.

Conform prevederilor art. 667 din Codul civil,(CC) gajul este dreptul real în al cărui temei titularul (creditorul gajist) poate pretinde, din valoarea obiectului gajului, satisfacerea creanţelor sale garantate cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori ai titularului obiectului gajului (debitorul gajist). Valabilitatea gajului depinde de valabilitatea obligaţiei garantate prin gaj.

Munca prin cumul reprezintă îndeplinirea de către salariat, pe lângă munca de bază, a unei alte munci, permanente sau temporare, în afara orelor de program, în temeiul unui contract individual de muncă distinct. Norma legală prevede că salariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă.   În articolul „Restricții legale în cazul prestării muncii prin cumul”, publicat în ediția din aprilie a revistei „monitorul fiscal.FISC.md”, Olga Donciu analizează normele juridice în vigoare cu privire la limitarea muncii prin cumul și atrage atenția că CIM pentru prestarea muncii prin cumul pot fi încheiate cu unul sau mai mulţi angajatori, dacă aceasta nu contravine legislaţiei în vigoare.

Întreprinderea „A” are o datorie față de o persoană fizică pentru serviciile prestate. Este posibil ca datoria menționată să fie convertită drept aport în capitalul social? Apar unele obligații fiscale în cazul dat, dacă ulterior persoana fizică va decide să-și retragă aportul său în anul 2020? În scopuri fiscale, se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară cu respectarea prevederilor Titlului II al CF (art. 44 alin. (7) din CF). În conformitate cu prevederile pct. 37 supct. 6) din SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul nr. 118/2013 al Ministerului Finanțelor, stingerea datoriilor poate fi efectuată prin convertirea datoriei în aport în capital social. Astfel, majorarea capitalului social din contul datoriei aferente serviciilor prestate de către persoana fizică nu este interzisă.

Criza pandemică și seceta au afectat puternic economia Republicii Moldova, produsul intern brut (PIB) diminuându-se cu 8,2% în 9 luni ale anului 2020. Aceste date se conțin în Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a RM făcută publică de către Ministerul Economiei și Infrastructurii (conform datelor disponibile la 31 decembrie 2020).   Pe categorii de resurse, descreșterea PIB a fost determinată, în principal, de sectoarele în care au fost impuse cele mai severe măsuri restrictive întru contracararea efectelor negative generate de pandemie: comerț interior, transport și depozitare, HoReCa – 2,4 %.

Despre formarea capitalului social în baza aporturilor în natură a asociaților   În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr.135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr.135/2007), capitalul social al societății se constituie din aporturile asociaților și reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le dețină societatea. Art. 22 din legea prenotată prevede că, în calitate de aport la capitalul social, pot fi acceptate bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, și mijloace bănești. Potrivit art. 23 a actului normativ menționat, bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societății, dacă actul de constituire nu prevede altfel[1].

În scopul eficientizării activității organului decizional al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), se propune diminuarea componenței numerice a Consiliului de administrație de la 5 la 3 membri. În acest sens un grup de deputați a înaintat inițiativa legislativă ce prevede un șir de modificări la Legea nr. 192/1998 privind Comisia Națională a Pieței Financiare care, în opinia autorilor, vor asigura implementarea unui model simplificat de conducere la CNPF.   Mai mult, în nota informativă la proiect este menționat că această reducere

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis în cadrul ședinței de astăzi, 3 iunie 2022, majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 3,0 puncte procentuale – de la 15,5% până la nivelul de 18,5% anual. Decizia a fost comunicată de Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, în cadrul unei conferințe de presă.   Respectiv, ratele de dobândă la creditele overnight, precum și la depozitele overnight se majorează cu 3 p.p., fiind stabilite la nivel de 20,5% anual și, respectiv, 16,5% anual.

Valoarea totală a lucrărilor de construcții executate de către întreprinderile cu genul principal de activitate „Construcții” (cu excepția entităților cu 0-3 angajați) în anul 2020 a constituit 15,1 mld. lei, în prețuri comparabile fiind cu 11,8% mai mare față de cea înregistrată cu un an mai devreme, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, a sporit cu 8,7% volumul lucrărilor de construcții noi (până la 7,44 mld. lei, având ponderea 49,3% din total), al lucrărilor de reparații capitale – cu 10,2% (atingând 3,79 mld. lei), precum și al celor de întreținere și reparații curente – cu 20,3% (depășind 3,6 mld. lei).

La elaborarea documentației de proiect şi deviz, pentru licitații (tendere), la comanda investitorului (beneficiarului) în devizele investitorului, cheltuielile pentru salarizare se recomandă să se determine în baza cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, stabilit de Guvern, cu aplicarea coeficientului de complexitate 1,3 pentru ramura construcțiilor (conform prevederilor din Anexa 3 la HG nr. 743/2002), stabilește  Ordinul Ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nr. 164 din 24 noiembrie 2021 cu privire la aprobarea Amendamentului CP L.01.02:2012/А1:2021 „Economia construcțiilor”. Instrucțiuni pentru determinarea cheltuielilor de deviz la salarizarea în construcții”, cu aplicare din 10 decembrie 2021 (data publicării în MO).

Astăzi, 18 februarie 2021, au fost premiați cei mai buni angajatori din țară, care pe parcursul anului 2020 s-au remarcat prin colaborarea activă cu subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOM) și prin implementarea practicilor pozitive în vederea angajării în câmpul muncii a șomerilor. Evenimentul a avut loc în contextul marcarii a 30 de ani ai serviciului public de ocupare.