Urmează sau nu entitatea să rețină impozit pe venit la sursa de plată în cazul în care persoana fizică a vândut metal feros? Potrivit art. 90 alin. (1)-(4) din CF impozitul pe venit la sursa de plată se reține, în mod obligatoriu, de către orice:a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activități independente conform cap. 102 şi activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103 din CF;b) nerezident care desfăşoară activitate conform art. 5 pct. 151);c) reprezentanță

Măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor atribuite la categoria „Active neproductive” sunt aspecte destul de problematice în sectorul bugetar. Acestea sunt condiţionate, în mare parte, de nesoluționarea metodologică în actele de reglementare în domeniu, din care motiv rămân a fi frecvent abordate în literatura de specialitate, generând multiple discuţii și sugestii în rândurile profesioniștilor.

Va fi obligată persoana fizică rezidentă cetățean al Republicii Moldova să reflecte în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET18) venitul sub formă de dobândă primit de peste hotarele Republicii Moldova?

În ediția din februarie a revistei „monitorului fiscal FISC.md” ce va ieși în curând de sub tipar va fi publicat articolul „Veniturile și cheltuielile anticipate: modalitatea de contabilizare”, autorul căruia este Lidia Foalea, în care sunt analizate diferite aspecte ce țin de acest subiect și anume:   Modul de contabilizare a capitalului social și neînregistrat; Constituirea capitalului social; Majorarea/diminuarea capitalului social;

Cabinetul de miniștri, în cadrul ședinței de astăzi, 14 decembrie, a aprobat un șir de modificări și completări la Hotărârea Guvernului nr. 743/2002 cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară, elaborate de către Ministerul Munci și Protecției Sociale în scopul aplicării prevederilor Legii nr. 219/2022, prin care au fost operate modificări la Legea nr. 847/2002 salarizării și care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2022.

Persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător și deja solicită de la angajatori informația privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art.33-35 din Codul fiscal, suma deducerilor prevăzute la art.36 alin. (6) şi (7) din același Cod, precum şi suma impozitului reţinut, în cazul reţinerii acestuia, tot mai frecvent adresează întrebările ce țin de determinarea plafonului de 360 mii lei.   Ținând cont de solicitările contribuabililor ce sunt în proces de verificare a veniturilor obținute în perioada fiscală 2021 și determinarea venitului impozabil în scopul reflectării corecte în declarația CET18, recomandăm să examinați o serie de articole plasate pe paginile noastre ce vin în sprijinul persoanelor fizice.

Va fi obligată persoana fizică rezidentă cetățean al Republicii Moldova să reflecte în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET18) venitul sub formă de dobândă primit de peste hotarele Republicii Moldova?   Potrivit art. 13 alin. (1) lit. c) din CF subiecți ai impunerii sunt persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător și obțin venit din investiții și financiar din orice surse aflate în afara RM. 

Potrivit pct. 66 al Standardului Național de Contabilitate (SNC) „Imobilizări necorporale și corporale”, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 118/2013, constituirea provizionului pentru costurile semnificative care se aşteaptă la ieşirea imobilizării corporale se contabilizează în conformitate cu SNC „Capital propriu şi datorii” şi politicile contabile ale entităţii.

În Nomenclatorul domeniilor de formare profesională și al specialităților în învățământul superior (aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 482/2017) vor fi incluse noi specialități ce vizează domeniul multimedia: producție multimedia, designul jocurilor și animație. Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de ieri, 18 mai, proiectul hotărârii de Guvern privind modificarea Nomenclatorului, în scopul sporirii capacităților instituțiilor de învățământ superior de a pregăti specialiști în domenii prioritare solicitate de piața muncii.   Modificările vor fi operate la domeniul fundamental al științei, culturii și tehnicii „02 Arte și Științe umaniste”, domeniul general de studiu „021 Arte” și

În acest articol vom oferi explicații cu privire la particularitățile privind întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare de către autoritățile/instituțiile bugetare, precum și vom analiza modificările operate în normele metodologice, care au intrat în vigoare pe parcursul anului 2024.

Noile standarde de management al calității în audit introduc o nouă abordare care se concentrează pe identificarea proactivă și răspunsul la riscurile la adresa calității. În ediția nr. 2(79) a revistei „monitorul fiscal FISC.md” ce va ieși în curând de sub tipar, este publicată continuarea articolului „Noul standard internațional de calitate în audit ISQM 1. Particularitățile de bază”. Articolul, elaborat de autorii noștri Marcela Dima și Natalia Țiriulnicova, este disponibil în rubrica Contabilitate practică, iar prima parte a acestuia poate fi consultată în nr. 7 (77), anul 2022.

Monopol fiscal este statutul atribuit de Guvern unei întreprinderi sau grupului de întreprinderi pentru a desfășura în exclusivitate o activitate economică aferentă unor bunuri, servicii, grup de bunuri sau grup de servicii, prevede proiectul completărilor la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi elaborat de Ministerul Economiei și examinat de secretarii de stat în cadrul ședinței desfășurate pe data de 5 mai. Astfel, în condițiile aprobării documentului în redacția propusă, Legea nr. 845/1992 va fi completată cu cap. VI2 –„Întreprinderea cu statut de monopol fiscal”.   Conform proiectului, statutul de monopol fiscal poată fi atribuit doar întreprinderii

Fondatorul entității „X” decide majorarea capitalului social din contul profitului nerepartizat al anilor precedenți. Care sunt consecințele fiscale? Este obligată entitatea să calculeze și să achite impozitul pe venit în urma acestei operațiuni economice?

Protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi au la bază principiul egalității de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi. Statul garantează excluderea oricărei forme de discriminare pe criteriu de dizabilitate.

Companiile din Republica Moldova menționează că lipsa forței de muncă calificate se resimte tot mai acut și solicită suportul autorităților în aplicarea unor mecansime de stimulare prietenoase angajatului. În acest context, astăzi, 12 octombrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost prezentat un studiu asupra stimulării salariaților pentru practicarea sportului și participarea la diverse activități culturale și facilitarea activității companiilor care investesc în sport, prin intermediul stimulentelor fiscale atât pentru agenții economici care stimulează salariații în practicarea sportului, cât și a companiilor care investesc în sport.

Banca Națională a Moldovei a publicat datele preliminare, pentru trimestrul II al anului 2020, privind soldul contului curent al balanţei de plăţi a Republicii Moldova. Potrivit documentului, acesta a înregistrat un deficit de 19,23 mil. USD (comparativ cu 317,41 mil. USD în trimestrul II 2019). Raportat la PIB, contul curent a constituit -0,8 la sută (față de -11,4 la sută în trimestrul II 2019). Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 7,57 mil. USD, iar contul financiar s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare 54,41 mil. USD.   În prima jumătate a anului 2020, deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-iunie 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB.

 Persoana fizică a obținut în anul 1999 un garaj în baza listei de privatizare eliberate de Cooperativa de construcție a garajelor „X”. Pe parcursul anilor garajul a fost renovat, iar în anul 2021 acest bun a fost înstrăinat în baza unui contract de vânzare-cumpărare. Cum urmează a fi determinată baza valorică în cazul dat?  Prevederile cap. 5 „Creșterea și pierderea de capital” al Titlului II din CF se aplică contribuabililor persoane fizice rezidenţi și nerezidenţi ai RM care nu practică activitate de întreprinzător și care vând, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital.

Întreprinderea X este înregistrată pe parcursul anului 2020 și a ales regimul de impozitare conform capitolului 71 al Titlului II din CF (la cota de 4%). Entitatea nu este plătitoare de TVA. Ținând cont de faptul că la sfârșitul anului 2020 întreprinderea obtine venit, dar nu este plătitor de TVA, are dreptul aceasta sa aplice în continuare regimul fiscal al agentilor economici subiecti ai sectorului ÎMM (cu prezentarea Declarației cu privire la impozitul pe venitul agentilor economici subiecti ai sectorului intreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20) sau poate să aplice regimul general de impozitare (cota de 12%, cu prezentarea Declarației cu privire la impozitul pentru agentii economici (forma VEN12)?

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 258 pentru modificarea unor acte normative (executarea unor hotărâri ale Curții Constituționale și perfecționarea mecanismului de executare benevolă a documentelor executorii) (în continuare Legea nr. 258/2025). Această lege organică a fost publicată în

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.