Conform art. 96 lit. b) prima liniuță din Codul fiscal, la pîinea şi produsele de panificaţie de la pozițiile tarifare 190120000, 190540, 190590300, 190590600, 190590900, livrate pe teritoriul Republicii Moldova, se aplică cota redusă în mărime de 8% a TVA. În scopul clasificării produselor de panificație și patiserie la categoria mărfurilor pentru care se aplică cota redusă a TVA în mărime de 8% urmează a se conduce de Nomenclatura combinată a mărfurilor aprobată prin Legea nr.172 din 25 iulie 2014.

Întreprinderea de stat ”Registru Naval” și Instituția Publică „Căpitănia Portului Giurgiulești” vor fi comasate și vor creaAgenția Navală a Republicii Moldova , potrivit Legii privind modificarea și completarea Codului navigației maritime comerciale al RM, publicată în MO din 25 august. Tot în această ediție se regăsește Decretul prezidențial privind promulgarea documentului. Astfel, administrarea în domeniul transportului naval va fi efectuată de organul central de specialitate (Ministerul Economiei și Infrastructurii) prin intermediul Agenției Navale a Republicii Moldova, în limitele competențelor,care, în procesul de activitate, interacționează cu alte autorități ale administrației publice.

La data de 5 martie 2019, în Registrul de stat al unităților de drept privind întreprinderile înregistrate în Republica Moldova erau incluse 231259 de entități. Astfel, numărul acestora a crescut cu 5430 față de indicatorul din perioada similară a anului 2018, când erau înregistrate 225829 întreprinderi. În același timp, numărul întreprinderilor a crescut cu 12 237 comparativ cu aceeași perioadă din anul 2017, când au fost înregistrate 219 022 entități, și cu 17 934 mai mult decât în anul 2016 ( 213325).

Serviciul Vamal comunică că, pornind de la definiția valorii de tranzacție, care cuprinde „toate plățile efectuate sau care urmează să fie efectuate de cumpărător către vânzător sau către o persoană terță, care are rolul să îndeplinească obligația vânzătorului, ca o condiție de vânzare a bunurilor importate”, atât redevențele, cât și taxele de licență constituie parte a plății pe care o efectuează cumpărătorul pentru mărfuri. Astfel, la determinarea valorii în vamă, în baza prețului efectiv plătit sau de plătit, se includ redevențele și taxele pentru licențe referitoare la mărfurile de evaluat, pe care cumpărătorul este obligat să le achite, direct sau indirect, în situația în care: • sunt legate de mărfurile supuse evaluării; şi • constituie o condiţie a vânzării acestor mărfuri.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) anunță organizarea, în luna iunie, a primelor trei cursuri de instruire pentru auditorii Curții de Conturi privind utilizarea Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP), administrat de CTIF. Cele trei cursuri, cu o durată de cinci zile fiecare, se vor desfășura în perioadele 3 – 7 iunie, 10 – 14 iunie și 17 – 21 iunie. Ulterior, CTIF va mai organiza încă două instruiri cu aceiași tematică pentru auditorii Curții de Conturi.

continuarea articolul Repere ale activității asociațiilor de economii și împrumut și sarcinile contabilității acestora Contabilitatea obligațiilor contingente, împrumuturilor acordate și a dobânzilor aferente (partea a II)

Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.

Aspecte generale Pe pagina web1 a Ministerului Finanţelor, în conținutul versiunii plasate a IFRS2, recepționate la 4 ianuarie 2018, se regăsește și Standardul Internaţional de Raportare Financiară 16 „Contracte de leasing”. Noul standard, care va înlocui actualul IAS 17 „Contracte de leasing”, devine obligatoriu pentru perioadele de raportare cu începere de la 1 ianuarie 2019. Aplicarea anticipată este permisă entităților, care utilizează deja IFRS 15 „Venituri din contracte cu clienții”3.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) anunță organizarea primelor două cursuri de instruire pentru dezvoltarea capacităților profesionale ale auditorilor interni în domeniul finanțelor publice din cadrul unui program amplu preconizat pentru anul 2019, aprobat de Ministerul Finanțelor. Cele două cursuri, cu o durată de trei zile fiecare, se vor desfășura în perioadele 10 – 12 aprilie și, respectiv, 17 – 19 aprilie. Tematica cursurilor vizează evidența contabilă pentru instituțiile bugetare, „Sistemul Informațional Integrat de evidență contabilă în autoritățile publice bazat pe platforma 1C” (SIIECAP) și aspecte legate de aplicarea Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) transpune Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice. Astfel, obiectul prezentului studiu este „Instituția terțului susținător” prevăzut la art. 63 din Directiva menționată, potrivit căruia „În ceea ce privește criteriile referitoare la situația economică și financiară stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (3) și criteriile privind capacitatea tehnică și profesională stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (4), un operator economic poate, dacă este cazul și pentru un anumit contract, să recurgă la capacitățile altor entități, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea”.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) invită contabilii din cadrul autorităților și instituțiilor publice bugetare care implementează Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP), administrat de CTIF, să participe la cursurile de instruire privind utilizarea acestui sistem ce vor avea loc în ultima decadă a lunii mai. Primul curs va fi desfășurat în perioada 20 – 24 mai, iar al doilea – în intervalul 27 – 31 mai. Cursurile, cu o durată de cinci zile fiecare, au scopul de a oferi contabililor suport consultativ și tehnic în materie de utilizare a modulelor SIIECAP, care facilitează procesele de lucru la procesarea documentelor primare în format electronic, introducerea informației în rapoartele financiare și expedierea acestora în adresa instanțelor superioare.

În Parlament este înregistrat un proiect de lege ce prevede modificarea termenului de exploatare al unor autovehicule permise pentru introducerea în Republica Moldova. Astfel, autorul inițiativei propune ca, în cazul interzicerii plasării sub regimurile vamale de import, de antrepozit vamal, sub destinaţia vamală zonă liberă a autovehiculelor concepute pentru transportul a maximum 20 de persoane clasificate la poziţia tarifară 8702, precum şi a motoarelor şi a caroseriilor lor, să fie stabilit alt termen de exploatare – 10 ani.

A mai expirat o săptămână din luna aprilie, ceea ce ne apropie tot mai mult de termenul-limită de depunere a Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele fizice ce nu practică activitatea de întreprinzător. Pe parcursul ultimelor 7 zile Publicația Periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” a oferit cititorilor săi 14 răspunsuri la întrebările care pot apărea în procesul de perfectare a declarației respective, cu exemple concrete și pe înțelesul tuturor. Cele mai solicitate au fost aspectele privind determinarea creșterii de capital de către persoanele fizice cetățeni, fiind solicitat de către 1406 persoane la momentul scrierii sintezei, donația prin prisma impozitului pe venit, impozitarea veniturilor obținute în baza unui contract de prestări servicii etc.

Probele și mostrele de mărfuri supuse reglementărilor vamale recepționate de la organele vamale și alte autorități publice vor fi verificate de Laboratorul Vamal (LV). Scopul verificării este determinarea corectitudinii clasificării acestora conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor pentru identificarea corespunzătoare a celor ce sunt supuse accizelor, pentru asigurarea sănătății oamenilor și animalelor, precum și protecției mediului înconjurător și în vederea identificării componenței chimice a mărfurilor. În Monitorul Oficial din 5 iulie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal nr. 140-O din 29.03.2019 cu privire la aprobarea Metodologiei privind prelevarea probelor și mostrelor de mărfuri și transmiterea acestora pentru încercări de laborator.

Regulamentul privind achizițiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 669 din 27.05.2016 (HG nr. 669/2016), stabileşte la pct. 45 condițiile cumulative ce urmează a fi întrunite obligatoriu de către autoritatea contractantă la inițierea unei proceduri de achiziții publice de lucrări, una dintre care şi anume subpct. 3) impune obligația de a fi asigurată elaborarea, verificarea şi aprobarea, în modul stabilit, a documentației de proiect şi deviz.

Potrivit art. 96 lit.b) liniuța a șasea din Codul fiscal, se aplică cota redusă în mărime de 8% a TVA la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, conform pct.17 din Reglementarea tehnică „Zahăr”. Producerea și comercializarea”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.774 din 3 iulie 2007, în funcţie de metoda de fabricare, zahărul destinat consumului uman, se clasifica în zahăr cristal, zahăr presat, zahăr pudră.

De modul în care autoritățile publice inițiază și desfășoară procedurile de achiziții pentru propriile necesități, în mare parte, depinde eficiența utilizării banilor publici. Pierderile rezultate din achizițiile publice afectează grav dezvoltarea infrastructurii și serviciilor publice, ducând la deteriorarea mediului de afaceri și, nu în ultimul rând, afectând calitatea vieții cetățenilor. De asemenea, achizițiile publice reprezintă un domeniu propice pentru manifestarea corupției, care prin efectele multiple și complexe ale acesteia erodează statul pe toate dimensiunile sale.

Curtea de Conturi (CC) a prezentat în ședință publică rezultatele auditului rapoartelor financiare ale Autorității Naționale de Integritate (ANI) pentru anul 2018. Ca urmare a audierii rapoartelor financiare ale ANI, Curtea de Conturi a concluzionat: sub toate aspectele semnificative, acestea oferă o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil. În ceea ce privește micile neconcordanțe sau deficiențe depistate, președintele Autorității Naționale de Integritate, Rodica Antoci, i-a asigurat pe membrii Curții că acestea au fost luate în calcul chiar pe parcursul efectuării auditului. „Angajații Autorității au fost receptivi la constatările și recomandările echipei de audit, astfel încât a fost posibilă remedierea imediată a unor carențe depistate, iar pentru celelalte au fost deja identificate soluții.

La data de 16 martie 2020 Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (în continuare — ANSC) a publicat Raportul anual de performanță pentru 2019 (în continuare — Raport). Astfel, înainte de a trece la o analiză sumară a acestuia, urmează de reținut câteva prevederi ale Legii nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice, cu privire la activitatea acestei instituții: — ANSC este o autoritate publică autonomă şi independentă faţă de alte autorităţi publice, faţă de persoane fizice şi juridice, care examinează contestaţiile formulate în cadrul procedurilor de achiziţie publică; — ANSC este persoană juridică de drept public, finanţată de la bugetul de stat în limitele alocaţiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală şi dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a RM;