La 30 martie a.c., Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” a marcat 10 ani de la fondare. Despre succesele obținute către acest jubileu discutăm cu directorul, dna Rodica Musteața-Staci.  - Pentru o revistă de specialitate în domeniile fiscal și contabil, cum e „Monitorul Fiscal FISC.MD”, 10 ani de activitate înseamnă mult sau puțin?

În perioada decembrie 2019 – ianuarie 2020, Ministerul Finanțelor a desfășurat 6 licitații de plasare a valorilor mobiliare de stat (VMS). În cadrul unora dintre acestea cererea investitorilor a depășit oferta de circa 6 ori. Este de menționat că cererea sporită din partea investitorilor a avut ca efect diminuarea ratelor dobânzii la toate tipurile de VMS și a constituit în medie 5,68%, cu o diminuare de circa 1 punct procentual comparativ cu licitațiile din luna noiembrie 2019.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat și a înaintat pentru consultări proiectul legii pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr.173/2019 (Legea nr.173/2019). Acesta a fost elaborat cu scopul precizării veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru neadmiterea perturbării procesului de asigurare cu plăți sociale a beneficiarilor, în condițiile stării de urgenţă instituite pe teritoriul RM pe perioada 17 martie — 15 mai 2020 prin Hotărârea Parlamentului nr. 55/2020. Astfel, indicatorii BASS sunt armonizați cu indicatorii incluşi în proiectul legii pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2020 cu scopul implementării unor măsuri adoptate în regim de urgenţă și care urmează a fi aplicate imediat și au drept scop diminuarea impactului negativ al pandemiei de coronavirus (COVID-19) asupra economiei naţionale şi stabilităţii bugetare.

În cadrul ședinței din 20 mai, Cabinetul de miniștri a examinat proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea Codului fiscal (CF) și unor acte legislative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă. Autorul proiectului a propus majorarea cheltuielilor permise spre deducere suportate anual de angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală ale angajatului prin modificarea art. 24 alin. (20) din CF. Amintim că, în redacția în vigoare a CF, acestea constituie 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută, stabilită pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa nr.2 la Legea nr.1593 pe anul respectiv. În opinia autorului, nivelul acestora ar urma să constituie „mărimea unui salariu mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat anual de Guvern, per angajat anual”.

Autoritățile își doresc să dezvolte metode inovative de plăți electronice și să reducă plățile în numerar. Promovarea acestora și reducerea numerarului în economie a fost discutată în cadrul ședinței Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, unde au fost prezentate și rezultatele unui sondaj în acest domeniu realizat pe platforma Consiliului în luna mai 2019. Potrivit sondajului, printre cele mai frecvente impedimente în utilizarea plăților electronice se enumeră constrângerile legislative, neacceptarea cardului pentru achitări la comercianții mici în cazul procurărilor de valoare mică, neîncrederea în sectorul bancar, teama populației de a achita procurările cu cardul, obișnuința de a achita procurările în numerar, precum și valoarea mare a comisionului aplicat comercianților de bănci la plățile cu cardul bancar.

În contextul ultimelor modificări, și anume modificarea Legii privind declararea voluntară şi stimularea fiscală 180/26.07.2018 prin Legea nr.122 din 16.08.2019, în vigoare din 6 septembrie 2019, au fost abrogate alin.(1)-(6) ale art.16 din Legea nr.180. Aspectul important al acestor modificări pentru agenții economici este faptul că, s-au exclus interdicțiile existente cu privire la efectuarea controalelor fiscale pentru perioada de până la 1 ianuarie 2018 asupra corectitudinii calculului, declarării şi achitării impozitelor, taxelor și a altor plăţi aferente bugetului de stat, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, a contribuţiilor de asigurări sociale de stat și ale primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Filiala Soroca a Camerei de Comerț si Industrie a Republica Moldova în parteneriat cu Consiliul Raional Drochia, IDIS „Viitorul”, în cadrul Agendei Naționale de Business (ANB), și cu sprijinul CIPE (Center for International Private Enterprise) a oranizat o masa ratundă cu genericul Soluțiile businessului pentru diminuarea riscurilor de corupție în procesul controlului de stat. La eveniment au participat 37 agenți economici, reprezentanții ai APL, mediului de afaceri, ONG, care au menționat utilitatea și importanța acestui subiect în eficientizarea activității agenților economici,

Care agenți economici sunt obligați să contribuie în Fondul de susținere a populației? Care este cuantumul contribuției și obligațiile aferente? Ce consecințe vor fi suportate pentru nerespectarea obligațiilor? Legea nr.827 din 18 februarie 2000 instituie în Republica Moldova Fondul de susținere a populației, acesta fiind creat pentru finanțarea programelor cu destinație specială în domeniul asistenței sociale, finanțarea serviciilor sociale incluse în pachetul minim de servicii sociale, precum și pentru finanțarea cantinelor de ajutor social. Actul prevede subiecții care sunt obligați să contribuie în acest Fond, modul de contribuire și consecințele pentru nerespectarea obligațiilor impuse, aspecte pe care le vom comunica în cele ce urmează.

În Parlament a fost înregistrat un proiect de lege cu privire la modificarea Codului fiscal (CF), care prevede extinderea, din 1 ianuarie anul 2020, a listei produselor autohtone impuse la cota redusă TVA de 8%. După cum afirmă autorul inițiativei, proiectul a fost elaborat drept urmare a multiplelor adresări cu privire la susținerea producătorilor agricoli. Astfel, se propune completarea art. 96 din CF cu următoarele poziții (cu indicarea pozițiilor tarifare): — tutunuri brute sau neprelucrate, deșeuri de tutun – producere autohtonă; — semințe de in – producere autohtonă; — migdale – producere autohtonă;

(Continuare. Partea I – nr. 5 (60), 2020)   4. Contabilitatea costurilor privind reconstrucția plantației viticole pe rod   Reconstrucția plantației viticole pe rod prevede realtoirea, reformarea butucilor și modificarea densității acesteia. În acest compartiment se examinează realtoirea și reformarea butucilor aflați în exploatare.

Partea I Partea II 1. Respectarea cerințelor privind tranzacțiile cu persoanele afiliate Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ), în conformitate cu prevederile p. 38 al Normelor de prudență financiară (Normele) ale AEÎ, aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) nr. 17/8 din 30.04.2008, pot încheia tranzacții cu persoanele afiliate și/sau cu grupuri de persoane care acționează în comun cu persoanele afiliate.

Obligativitatea autentificării notariale a contractului de locaţiune a spaţiului locativ pentru lucrătorii străini ar putea fi exclusă. Proiectul elaborat de Ministerul Afacerilor Interne ce are ca scop simplificarea procedurii de obținere a dreptului de ședere în Republica Moldova a fost propus spre consultări publice. Documentul derivă din necesitatea reglementării mai eficiente a proceselor migraţionale în aspecte ce țin de imigrarea străinilor în scop de muncă pentru asigurarea intereselor economiei naționale și diminuarea deficitului forței de muncă format pe piața autohtonă în urma emigrării populației de vârsta aptă de muncă.

Biroul Național de Statistică comunică că, în anul 2019, au fost eliberate per total 3096 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, acestea fiind în descreștere cu 5,2% față de anul 2018. BNS precizează că, din numărul total de autorizații eliberate, 1891 au fost pentru clădiri rezidențiale (sau 61,1% din numărul actelor eliberate), iar 1205 (38,9%) – pentru clădiri nerezidențiale. În anul precedent numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale a scăzut cu 5,9%, iar pentru clădiri nerezidențiale – cu 4,1% față de anul 2018.

La 1 ianuarie 2020 a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr.657 din 17 decembrie 2019, prin care a fost aprobat Regulamentul privind desfășurarea concursului „Loteria fiscală”. Măsura este calificată drept una ce va contribui la combaterea evaziunii fiscale prin limitarea achitărilor efectuate în numerar. Astfel, la concurs vor fi admise tranzacțiile de achitare a mărfurilor și serviciilor efectuate cu cardul bancar emis de una dintre băncile comerciale licențiate din Moldova, la loterie fiind luate în calcul tranzacțiile ce vor depăși suma de 30 de lei. Nu vor fi admise la tragerea la sorți pentru obținerea premiilor tranzacțiile de retragere a numerarului de pe contul de card, cele efectuate cu cardul bancar de către persoanele fizice în afara RM, transferurile mijloacelor de pe contul de card pe conturile bancare ale persoanelor fizice și/sau juridice,

În data de 12 decembrie 2020, în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea nr.75 din 21.05.2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor („Legea 75/2020”).   Această lege stabilește un mecanism pentru implementarea prevederilor art. 35 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului („Legea 308/2017”), care conține lista sancțiunilor pecuniare aplicabile.   

Banca Națională a Moldovei a publicat datele preliminare, pentru trimestrul II al anului 2020, privind soldul contului curent al balanţei de plăţi a Republicii Moldova. Potrivit documentului, acesta a înregistrat un deficit de 19,23 mil. USD (comparativ cu 317,41 mil. USD în trimestrul II 2019). Raportat la PIB, contul curent a constituit -0,8 la sută (față de -11,4 la sută în trimestrul II 2019). Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 7,57 mil. USD, iar contul financiar s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare 54,41 mil. USD.   În prima jumătate a anului 2020, deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-iunie 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB.

Astăzi, 1 aprilie 2020, Guvernul Republicii Moldova, prin angajarea răspunderii asupra proiectului de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte legislative, a aprobat proiectul de lege ce vizează luarea măsurilor urgente în condițiile stării excepționale declarate în țară. Urgența adoptării acestora măsuri este determinată de necesitatea asigurării implementării efective în perioada în care acestea vor intra în vigoare. Adoptarea acestora într-o perioadă ulterioară, în procedură generală, va face imposibilă implementarea lor conform scopului și în termenul propus, ținând cont de necesitatea unei perioade de pregătire atât a mediului de afaceri cât și a autorităților publice, a menționat prim-ministrul Ion Chicu.

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) a examinat, pe parcursul anului trecut, 326 materiale de control, dintre care 245 au fost în baza plângerilor subiecților de date cu caracter personal, iar 81 — în baza solicitărilor de autorizare a transmiterii transfrontaliere de date cu caracter personal. Datele sunt incluse în Raportul de activitate a instituției pentru anul 2018. Menționăm că, potrivit art. 19 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal, Centrul este învestit cu competențe de control al conformității prelucrării acestor date.

Pe parcursul anului 2019, la bugetul public național au fost acumulate venituri administrate de Serviciul Fiscal de Stat în sumă de 39,1 mld. lei. În raport cu anul 2018, se înregistrează o creștere cu 2,2 mld. lei sau cu 6,0%, iar comparativ cu sarcina stabilită veniturile au depășit indicatorul cu 0,2%, potrivit Raportului de activitate al SFS pentru anul 2019. Obiectivul major al organului fiscal rămâne în continuare asigurarea colectării şi onorării demne de către contribuabili a părții de venituri la plățile administrate de către instituție, se spune în Raport.

În cazul în care persoana fizică cedează persoanei juridice, în contul datoriilor formate, dreptul de creanţă al unui contract de investiţii în bun imobil, a cărui valoare este mai mare decât suma datoriei, se perfectează act de achizitie cu persoana fizică şi se reţine 7% la sursa de plată? Dacă da, se reţine din toată suma contractului de investiţii sau doar din diferenţa ramasă după compensarea datoriei formate?