Criza cauzată de răspândirea pandemiei COVID-19 a avut un impact imens asupra economiei mondiale în anul 2020. Măsurile întreprinse pentru combaterea răspândirii infecției au dus la reducerea semnificativă a activității de producție, comerțului, creșterea șomajului, diminuarea consumului. În condițiile scăderii accentuate a cererii, perturbării lanțurilor valorice globale și gradului înalt de incertitudine, companiile și-au redus activitatea investițională. Ca urmare a efectelor respective a fost afectată piața muncii.

Astăzi, 13 aprilie, Curtea Constituțională a examinat în fond sesizarea cu nr.49a/2020 prin care a fost solicitat controlul constituționalității unor prevederi ale Legii nr. 56 din 2 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a cetăţenilor şi a activităţii de întreprinzător în perioada stării de urgenţă şi modificarea unor acte normative. Amintim că, pe data de 9 aprilie, CC a suspendat acțiunea Legii nr. 56.

Curtea Constituțională a suspendat prin Decizia nr.39 de astăzi acțiunea Legii nr. 56 din 2 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a cetăţenilor şi a activităţii de întreprinzător în perioada stării de urgenţă şi modificarea unor acte normative până la soluţionarea în fond a cauzei. Amintim, aceasta a fost publicată în Monitorul oficial și a intrat în vigoare pe data de 7 aprilie 2020. Legea a fost adoptată prin asumare de răspundere de Guvernul RM și prevede:

Conform datelor provizorii  privind evoluţia conturilor internaţionale ale Republicii Moldova în trimestrul I 2020publicate de Banca Națională a Moldovei, deficitul contului curent al balanței de plăți a RM, în trimestrul I 2020, s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-martie 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB. Deficitul a constituit $188,80 mil., în scădere cu 20,9 la sută. Raportat la PIB, contul curent a constituit -7,6 la sută (față de -9,9 la sută în trimestrul I 2019). Această dinamică a fost determinată de majorarea excedentelor înregistrate la veniturile primare și secundare, în timp ce balanțele bunurilor și serviciilor s-au deteriorat.

Indicațiile metodice privind contabilitatea și prezentarea informațiilor în situațiile financiare ale Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ), aprobate în baza Ordinului MF nr. 166 din 30.12.2016, (Indicații metodice) prevăd că în afară de situațiile financiare AEÎ mai întocmește și prezintă notele la situațiile financiare care includ anexele și nota explicativă.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Poate fi supus controlului fiscal prin metoda de verificare prin contrapunere străinul titular al dreptului de ședere permanentă în Republica Moldova în scopul confirmării/infirmării faptului acordării de către acesta cu titlu de împrumut a mijloacelor bănești persoanei fizice cetățean al Republicii Moldova?

În Monitorul Oficial din 27 martie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 126 din 26 februarie 2020 pentru aprobarea Conceptului tehnic privind Sistemul de management integrat în domeniul transportului rutier (SMI). Dezvoltarea, funcționarea și implementarea SMI va fi asigurată de către Agenția Națională Transport Auto. SMI constituie o soluție ce are ca scop asigurarea tranziției de la modalitățile tradiționale de procesare manuală a documentelor pe suport de hârtie spre digitizarea totală și diminuarea intermediarilor procesului de interacțiune a operatorilor de transport rutier și a cetățenilor cu ANTA.

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova (CV) a fost aprobat în lectură finală în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent și urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023. Adoptarea documentului derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de RM în partea ce vizează armonizarea cadrului vamal național la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013, precum și la alte 8 acte normative ale Uniunii Europene.   Implementarea noului act normativ are obiectiv principal intensificarea comerțului internațional prin: armonizarea cadrului legislativ național vamal la standardele europene; reducerea costurilor legate de declararea mărfurilor; utilizarea tehnologiilor informaționale pentru toate procedurile vamale;

Efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii suplimentare. În cazul în care solicită prestarea muncii suplimentare, angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţii normale de muncă, inclusiv cele privind securitatea și sănătatea în muncă.

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

Pe parcursul anului 2019, au fost stabilite încălcări ale legislației în domeniul raporturilor de muncă ce țin de diminuarea fondului de salarizare, impozitului pe venit, contribuțiilor și primelor de asigurare obligatorie. În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat a adoptat 406 decizii asupra cazurilor de încălcare a legislației, în rezultatul cărora au fost calculate suplimentar la bugetul de stat obligații aferente plăților salariale în sumă totală de 23,2 mil. lei, dintre care au fost achitate 15,3 mil. lei. Datele sunt prezentate în Raportul general al activităților de minimizare a practicii de achitare a „salariilor în plic” și a muncii „la negru” realizate de grupurile multidisciplinare pentru anul 2019.

Astăzi, 30 ianuarie 2020, în cadrul Serviciului Fiscal de Stat a avut loc lansarea oficială a concursului „Loteria fiscală”. Prin intermediul acestuia organul fiscal și-a propus să contribuie la sensibilizarea cetățenilor de a efectua achitări cu utilizarea cardului bancar și de a promova achitările fără numerar. După cum a menționat Corina Pavlișciuc, șefa Direcției cooperare și schimb de informații, acest instrument este utilizat pe larg în mai multe țări, ceea ce contribuie la majorarea transparenței activității financiare, dar și la dezvoltarea economică per ansamblu.

Entitatea din Republica Moldova a procurat un automobil de la o persoană juridică din Germania. La importul unității de transport au fost achitate TVA, accizele și procedurile vamale. Ulterior, vânzătorul a restituit la contul cumpărătorului TVA achitat pentru automobil la momentul procurării. Această sumă este calificată, pentru entitatea din Moldova, drept venit sau diminuare de preț? Cum va fi reflectată în evidența contabilă? Care este regimul fiscal al acestor plăți?

 Abaterea neînsemnată   În prezentul articol vom încerca să explicăm cum se aplică la modul practic prevederile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice în cadrul procedurilor de atribuire ce au drept obiect al achiziției „lucrări”. Potrivit normei legale menționate supra, autoritatea contractantă are dreptul să considere oferta conformă dacă aceasta conţine abateri neînsemnate de la prevederile documentaţiei de atribuire, erori sau omiteri ce pot fi înlăturate fără a afecta esenţa ei.

La 30 martie a.c., Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” a marcat 10 ani de la fondare. Despre succesele obținute către acest jubileu discutăm cu directorul, dna Rodica Musteața-Staci.  - Pentru o revistă de specialitate în domeniile fiscal și contabil, cum e „Monitorul Fiscal FISC.MD”, 10 ani de activitate înseamnă mult sau puțin?

În perioada decembrie 2019 – ianuarie 2020, Ministerul Finanțelor a desfășurat 6 licitații de plasare a valorilor mobiliare de stat (VMS). În cadrul unora dintre acestea cererea investitorilor a depășit oferta de circa 6 ori. Este de menționat că cererea sporită din partea investitorilor a avut ca efect diminuarea ratelor dobânzii la toate tipurile de VMS și a constituit în medie 5,68%, cu o diminuare de circa 1 punct procentual comparativ cu licitațiile din luna noiembrie 2019.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat și a înaintat pentru consultări proiectul legii pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr.173/2019 (Legea nr.173/2019). Acesta a fost elaborat cu scopul precizării veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru neadmiterea perturbării procesului de asigurare cu plăți sociale a beneficiarilor, în condițiile stării de urgenţă instituite pe teritoriul RM pe perioada 17 martie — 15 mai 2020 prin Hotărârea Parlamentului nr. 55/2020. Astfel, indicatorii BASS sunt armonizați cu indicatorii incluşi în proiectul legii pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2020 cu scopul implementării unor măsuri adoptate în regim de urgenţă și care urmează a fi aplicate imediat și au drept scop diminuarea impactului negativ al pandemiei de coronavirus (COVID-19) asupra economiei naţionale şi stabilităţii bugetare.

În cadrul ședinței din 20 mai, Cabinetul de miniștri a examinat proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea Codului fiscal (CF) și unor acte legislative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă. Autorul proiectului a propus majorarea cheltuielilor permise spre deducere suportate anual de angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală ale angajatului prin modificarea art. 24 alin. (20) din CF. Amintim că, în redacția în vigoare a CF, acestea constituie 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută, stabilită pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa nr.2 la Legea nr.1593 pe anul respectiv. În opinia autorului, nivelul acestora ar urma să constituie „mărimea unui salariu mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat anual de Guvern, per angajat anual”.

Autoritățile își doresc să dezvolte metode inovative de plăți electronice și să reducă plățile în numerar. Promovarea acestora și reducerea numerarului în economie a fost discutată în cadrul ședinței Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, unde au fost prezentate și rezultatele unui sondaj în acest domeniu realizat pe platforma Consiliului în luna mai 2019. Potrivit sondajului, printre cele mai frecvente impedimente în utilizarea plăților electronice se enumeră constrângerile legislative, neacceptarea cardului pentru achitări la comercianții mici în cazul procurărilor de valoare mică, neîncrederea în sectorul bancar, teama populației de a achita procurările cu cardul, obișnuința de a achita procurările în numerar, precum și valoarea mare a comisionului aplicat comercianților de bănci la plățile cu cardul bancar.