Începând cu 1 iulie 2014, antreprenorii din 66 de ţări, inclusiv cei din Republica Moldova, pot beneficia de mijloacele financiare ale Fondului olandez pentru Creştere Pozitivă (The Dutch Good Growth Fund – DGGF). Acesta este parte a bugetului Ministerului Afacerilor Externe al Olandei. Scopul DGGF este de a acorda suport întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) din Olanda şi antreprenorilor din pieţele emergente şi ţările în curs de dezvoltare prin facilitarea finanţării investiţiilor locale şi exporturilor.

Dezvoltarea dialogului public-privat este o prioritate pentru Serviciul Fiscal de Stat Ca urmare a invitației Asociației Patronale ”Camera de Comerț Americană din Moldova”, la data de 23 octombrie curent, a fost organizată o întâlnire între reprezentanții AmCham-ului și Serviciului Fiscal de Stat în persoana dlui Ion Prisăcaru, șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat și dl Eduard Poddubnîi, șef al Direcției generale metodologia impozitelor și taxelor.

Uniunea Europeană ar putea oferi 5 milioane de euro pentru a suplini Fondul de subvenţionare a agriculturii. Despre aceasta a anunţat ieri ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, în cadrul unei conferinţe de presă.

Consiliul de administrare al Proiectului UE-PNUD „Energie şi Biomasă” a decis să permită micro-întreprinderilor, în urma numeroaselor solicitări, accesul la subvenţiile pentru instalarea cazanelor moderne ce funcţionează pe bază de biomasă.

Tranziţia Europei spre un sistem energetic bazat pe energiile regenerabile a înregistrat progrese atât de mari încât ar putea fi posibil ca instalaţiile regenerabile să fie oprite din cauza supraproducţiei, transmite Bloomberg. Creşterea de cinci ori înregistrată la producţiile de energii verzi în Europa în ultimul deceniu a condus la scăderea preţurilor la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani şi, totodată, a şters 400 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă a companiilor de utilităţi.

Reamintim că, în conformitate cu prevederile art. 35 alin. (1) din Legea cu privire la societăţile cu răspundere limitată, societatea este obligată să-şi reducă capitalul social dacă:

România va beneficia de o alocare financiară de aproximativ un miliard de euro în perioada 2014-2020, din partea Uniunii Europene /UE/, pentru măsuri privind prevenirea riscului de sărăcie și a excluziunii sociale, a declarat marți ministrul Muncii, Rovana Plumb, la un forum pe tema fondurilor europene. Autoritățile au identificat ca nevoie de finanțare în acest domeniu al asistenței sociale o sumă totală de aproximativ două miliarde euro, a precizat Plumb.

Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii şi se clasifică: a) în dependenţă de valuta în care sunt exprimate: mijloacele băneşti în valută naţională;mijloace băneşti în valută străină;b) în dependenţă de locul păstrării şi forma de existenţă:

Сapitolul 1. Oferta internă Analiza obiectivă a datelor statistice dezavuează ideea că creșterea economică din 2013 ar fi fost determinată integral de agricultură. Agricultura a avut un rol foarte important, dar componentelor non-agricole le revin circa 50% din sporul de PIB realizat, iar creșterea acestora a accelerat în comparație cu anul 2012.

Statul nu va acorda subvenții masive agricultorilor prin taxarea altor sectoare ale economiei. Este declarația făcută de premierul Iurie Leancă în cadrul unui interviu pentru IPN. „Agricultura este, fără îndoială, un sector foarte important pentru economia moldovenească, deoarece asigură baza de materie primă pentru câteva alte industrii competitive şi oferă oportunităţi de angajare pentru rezidenţii din mediul rural. Răspundem solicitărilor fermierilor de a susţine acest sector, dar cred că toată lumea înţelege că nu putem să subvenţionăm un anumit sector prin taxarea altora”, a menţionat şeful executivului.

Cultura şi creaţia — muzică, teatru, cinema, cărţi, televiziune, radio, presă, arte şi jocuri video — generează în Franţa o cifră de afaceri mai mare decât cele generate de industria automobilului şi de industria produselor de lux, potrivit unui studiu publicat joi. Cifra de afaceri directă generată de industriile culturale şi creative (ICC) din Franţa este de 61,4 miliarde de euro, depăşind astfel industria automobilului, care generează 60,4 miliarde de euro şi de industria luxului, care generează 52,5 miliarde de euro, potrivit unui studiu realizat de cabinetul Ernst & Young, pe baza datelor din anul 2011.

Situaţii dificile în aplicarea legislaţiei fiscale, depistate în cadrul controalelor fiscale, şi necesitatea adaptării normelor legale la schimbările survenite în ramurile economiei naţionale au constituit fondul problemelor discutate la tradiţionala şedinţă lunară a Asociaţiei Auditorilor şi Consultanţilor în Management din Republica Moldova „AO Ecofin Consult”, la care au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai conducerii IFPS.

Desi impovarate de datorii, statele membre UE pierd 39 de miliarde de euro anual, suma ce reprezinta taxa pe valoare adaugata (TVA) si taxele de combustibil pe care transportatorii aerieni nu le platesc. Aceasta este concluzia unui raport realizat de compania de consultata olandeza CE Delft pentru Federatia Transport & Environment (T&E). Potrivit autorilor, aceasta pierdere importanta este cauzata de legislatia depasita a UE, care scuteste zborurile internationale de plata taxelor de combustibil ce se aplica celorlalte moduri de transport si de la TVA, care se percepe pentru aproape toate bunurile de consum, se arata intr-un comunicat remis Ziare.com. In timp ce fiecare consumator, transportator sau IMM din UE este obligat sa plateasca o taxa de 48 de eurocenti/litru de combustibil la fiecare alimentare a autovehiculului, marile linii aeriene — atat din interiorul, cat si din afara spatiului Uniunii Europene — nu platesc nicio taxa pentru combustibili.

Guvernul intentioneaza sa reduca limita veniturilor pentru microintreprinderi, de la 65.000 de euro la 220.000 de lei (circa 50.000 de euro), nivel peste care firmele vor putea intra in regim de plata a impozitului pe profit, potrivit unui proiect de lege.

În fiecare an, peste jumătate din Produsul Intern Brut al Serbiei merge către plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor. Aceste cheltuieli uriaşe au adus statul încă o dată la mâna FMI, însă partidele din cadrul coaliţiei aflate la guvernare nu reuşesc să ajungă la un acord cu privire la implementarea unor măsuri de austeritate.

În temeiul art.11 alin.(2) al Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27 aprilie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.90-93, art.399) cu modificările şi completările ulterioare şi întru asigurarea metodologică a entităţilor în contextul punerii în aplicare de la 1 ianuarie 2014 a noilor Standarde Naţionale de Contabilitate,

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul Fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. Totodată, în baza prevederilor p. 39 din Anexa Nr. 1 la Hotărîrea Guvernului Nr. 77 din 30.01.2008, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuielile, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activităţi de întreprinzător, fără de care este imposibil de a face business, care sînt definite atît cu indici calitativi, cît și cu indici cantitativi.

Întreprinderea de stat „X”, ca rezultat al activităţii sale în perioada gestionară aferentă anului 2011, a achitat toate datoriile istorice și a obţinut profit. Totodată, conform Rapoartelor financiare ale întreprinderii, mărimea activelor nete constituie 8256412 lei, iar mărimea capitalului social — 8658789 lei. În conformitate cu prevederile subpunctului 5) al Hotărîrii Guvernului nr. 110 din 23.02.2011, societăţile pe acţiuni cu cotă-parte a statului şi întreprinderile de stat nu promovează decizia cu privire la plata dividendelor/defalcărilor în bugetul de stat, în cazul în care valoarea activelor nete, conform ultimului bilanţ al întreprinderii, este mai mică decît capitalul ei social sau va deveni mai mică în urma plăţii dividendelor/defalcărilor în bugetul de stat. Ţinînd cont că valoarea activelor nete a agentului economic este mai mică ca valoarea capitalului social defalcarea la bugetul de stat nu se determină.

Reformele în sistemul de administrare fiscală din Moldova sunt implementate de peste 20 de ani, însă pînă în prezent, serviciul fiscal şi contribuabilii se află pe diferite părţi ale baricadelor. Noi îi acuzăm pe inspectorii fiscali de corupţie şi idei preconcepute, iar ei – de nedorinţa de a ne onora obligaţiile financiare faţă de stat. Şi unii, şi alţii au suficiente motive pentru aceste acuzaţii. Ion Prisăcaru, care a fost numit în vara acestui an în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a decis să spargă aceste stereotipuri. El propune inspectorilor fiscali să aibă grijă de contribuabili, iar contribuabililor – să-şi împartă conştient veniturile cu statul. Despre aceasta Ion Prisăcaru i-a relatat, într-un interviu, jurnalistei Irina Astahova.

La situaţia din 31 decembrie 2011 de către Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri la bugetul public naţional în sumă de 15 929,6 mil.lei, ceea ce reprezintă 98,8% faţă de nivelul planificat. Corespunzător componentelor bugetului public naţional sumele încasate în valoare absolută şi valoare procentuală faţă de nivelul planificat se prezintă după cum urmează: