De trei ani angajații din Republica Moldova se bucură de cardurile Up Dejun. Operatorul francez este numărul 1 pe piața tichetelor de masă, cu peste 35 de mii de carduri emise și o rețea de acceptare de aproximativ 800 de comercianți.   Youssef Achour, Președinte Director Grup Up: „În cele 30 de țări în care operăm, piața de beneficii este în plină efervescență din mai multe motive. Unul dintre motive este legat de participarea soluțiilor noastre la politicile de relansare economică. Un al alt motiv este legat de nevoia de a veni în întâmpinarea clienților, partenerilor și utilizatorilor noștri cu soluții inovatoare,

 Up Moldova în parteneriat cu Mastercard lansează, în premieră pe piața tichetelor de masă, propria soluție de plăți mobile – portofelul digital, care permite achitarea cumpărăturilor contactless. Acum, deținătorii cardurilor Mastercard, eliberate de Up Moldova, își pot achita cumpărăturile direct de pe telefonul mobil. Astfel, pentru a transforma telefonul mobil într-un dispozitiv de plată este suficientă o simplă apropiere de terminal. La achitarea cu telefonul mobil nu se percep comisioane suplimentare. Securitatea și siguranța tranzacției este garantată de standardele internaționale Mastercard.

Sărbătorile profesionale nu sunt zile oficiale nelucrătoare în RM și se sărbătoresc fără suspendarea activității de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la instituirea 50 de sărbători profesionale ale salariaţilor din RM. Respectiv și în zilele de sărbătoare nelucrătoare în temeiul alin. (2) art. 111 din Codul muncii aprobat prin Legea nr. 154-XV din 28.03.2003 (Lege nr.154/2003) se admit lucrările în unităţile a căror oprire nu este posibilă în legătură cu condiţiile tehnice şi de producţie, lucrările determinate de necesitatea deservirii populaţiei, precum şi lucrările urgente de reparaţie şi de încărcare-descărcare.

În luna iulie 2020 a fost aprobată Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. Documentul are ca scop facilitarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru mediul de afaceri, stimularea utilizării comerțului electronic de către companii și consumatori, simplificarea procedurilor vamale la exportul online, stimularea serviciilor poștale și de curierat, promovarea și atragerea în țară a platformelor naționale și internaționale de comerț electronic.   Astăzi, 3 februarie 2021, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru,

În ianuarie-august 2020, comerțul intern de bunuri cu amănuntul a fost în creștere, iar serviciile prestate populației în continuare au înregistrat descreșteri. Datele din Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova publicate de Ministerul Economiei și Infrastructurii denotă că, în prețuri comparabile, comerțul intern de bunuri cu amănuntul s-a majorat în perioada de referință cu 0,9%, iar volumul serviciile prestate populației s-a diminuat cu 23,7%. Conform datelor oficiale, cifra de afaceri în ianuarie-august 2020 a însumat circa 38,3 mld. lei în comerțul cu amănuntul și circa 11,1 mld. lei în serviciile de piață prestate populației.

Expoziția Mondială „Expo Dubai 2020” se va desfășura între 1 octombrie 2021-31 martie 2022, această perioadă fiind stabilită de organizatorii expoziției. Astăzi, 7 octombrie, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul  hotărârii de Guvern pentru modificarea Hotărârii cu privire la participarea Republicii Moldova la Expoziția Mondială „Expo Dubai 2020”.   Reamintim că, inițial acest eveniment urma să se desfășoare în perioada 20 octombrie 2020-10 aprilie 2021, însă, din cauza pandemiei, acesta a fost contramandat.

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.

Producătorii casnici nu sunt pasibili înregistrării de stat în calitate de întreprinzător și depunerii notificării privind inițierea activității de comerț. Taxa pentru unitatea comercială din piață sau amplasament pentru producătorul casnic nu poate depăși 0,5% din cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real stabilit de Guvern. Autoritatea administrației publice locale decide mărimea taxei sau scutirea de la achitarea acesteia.   Aceste prevederi sunt incluse în proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior. Amintim, Executivul a votat proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea acestuia în ședința din 13 octombrie curent, la momentul actual proiectul fiind înregistrat în Parlament.

Operatorii din domeniul alimentar pot fi obligați să întreprindă măsuri de prevenire a pierderii și risipei alimentare și să suporte cheltuielile aferente, prevede proiectul de lege elaborat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului care urmează a fi propus Guvernului pentru aprobare. Autorii documentului susțin că implementarea proiectului va asigura tranziția către economia circulară prin menținerea, în limitele legale, a alimentelor în circuitul consumului și evitarea formării deșeurilor alimentare, precum și prin diminuarea cheltuielilor aferente pierderii și risipei alimentare.

Desfășurarea activității de comerț cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător pînă la 31 decembrie 2022, se permite numai pentru titularii de patentă, care dețin patente pentru genurile de activitate corespunzătoare pozițiilor

Care contribuabili au obligaţia instalării şi utilizării terminalelor POS? Terminalul POS este un dispozitiv special prin intermediul căruia se efectuează operaţiuni cu utilizarea fizică a cardului de plată. Fiind amplasat la comercianţi, conectat la sistemul băncii printr-o linie telefonică

Agenția de Guvernare Electronică va deține statutul de posesor și deținător al Sistemului informațional automatizat de gestionare și eliberare a actelor permisive (SIA GEAP), actualmente aceste funcții fiind exercitate de Ministerul Economiei și Infrastructurii și, respectiv, Agenția Servicii Publice.     MEI a elaborat proiectul  de hotărâre pentru modificarea unor hotărâri de Guvern, ce este inclus pe agenda ședinței secretarilor generali și are ca scop gestionarea eficientă în domeniul elaborării, implementării și dezvoltării continue a platformelor tehnologice guvernamentale comune.

Problemele actuale ale mediului de afaceri, provocările și măsurile de răspuns ale Guvernului, propunerile comunității de afaceri și ale partenerilor de dezvoltare,  accesul la finanțare, lanțurile de aprovizionare și piețele de desfacere, inovație și digitalizare, resurse umane au fost discutate în cadrul unei video-conferințe organizate de PNUD Moldova în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu participarea a peste 90 de reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, platformelor consultative, asociațiilor de business și bancare, dar și a partenerilor de dezvoltare.   Evaluarea impactului socio-economic a fost realizată de PNUD Moldova, în cooperare cu echipa de țară a ONU, și cu sprijinul UNFPA. Potrivit raportului elaborat de PWC la comanda PNUD Moldova, impactul pandemiei asupra IMM-urilor a fost unul semnificativ, majoritatea companiilor raportând scăderi ale vânzărilor până la 75-100%.

Serviciul Fiscal de Stat comunică că, în vederea respectării prevederilor Regulamentului de formare a preţurilor de comercializare a produselor  social  importante aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.774 din 20 iunie 2016, va continua verificările la contribuabilii ce practică activitatea de comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice și comerț cu amănuntul/ridicata al mărfurilor social importante.   Autoritatea fiscală va monitoriza zilnic activitatea farmaciilor în sensul formării prețurilor de livrare a produselor social importante (măști și mănuși medicinale, dezinfectanți) și adaosul comercial. Pentru a evita aplicarea sancțiunilor în caz de constatare a încălcărilor, Serviciul Fiscal de Stat îndeamnă toți contribuabilii să respecte prevederile legislației în vigoare.

O bază de date națională de determinare a valorii în vamă este un instrument de evaluare a riscurilor, care poate fi utilizat de autoritatea vamală, împreună cu alte instrumente de risc, pentru a evalua riscul potențial în ceea ce privește adevărul sau exactitatea valorii în vamă declarate pentru mărfurile importate. Informațiile din baza de date trebuie să fie date recente care reflectă valoarea în vamă și alte informații pertinente pentru mărfurile importate anterior. Acordul privind punerea în aplicare a articolului VII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (în continuare - GATT

Peste 100 de specialiști din domeniul comerțului internațional din Moldova vor beneficia de instruiri gratuite despre INCOTERMS 2020, organizate de Camera de Comerț și Industrie (CCI) cu suportul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova.      INCOTERMS conține termenii comerciali internaționali elaborați de Camera Internațională de Comerț (CIC) și reprezintă un îndrumar deosebit de util, care permite definirea exactă a obligațiilor părților în contractele de vânzare-cumpărare internaționale. Primul set de clauze INCOTERMS a fost publicat de către Camera Internațională de Comerț în 1936, iar începând cu anul 1980 regulile INCOTERMS se modifică o dată la 10 ani.

Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat (SFS) până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile.

Ministerul Finanțelor anunță, că în scopul valorificării fondurilor Împrumutului oferit de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei destinat finanțării Proiectului “Răspuns de urgență la COVID-19 și Suport pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii”, au fost semnate Contractele de Recreditare cu Instituțiile Financiare Participante intermediare:

Unitatea economică ”Y” dispune de un imobil, în care prestează diferitor agenți economici servicii de locațiune a spațiilor comerciale (codul activității conform CAEM red. 2 fiind 68.20 ”Închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate”, care nu este inclus în anexa nr. 1 la Legea nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerțul interior). Concomitent, entitatea deține Notificarea privind inițierea activității de comerț, ce corespunde secțiunii G clasa 47.19 din CAEM red. 2, care este inclusă în anexa nr. 1 la Legea nr. 231. Are obligația unitatea respectivă de a calcula și de a achita taxa pentru unitățile de comerț și/sau de prestări servicii pentru acest obiect, inclusiv de a prezenta darea de seamă aferentă taxelor locale pentru acesta?

În cadrul realizării unui contract de prelucrare sub regimul vamal de perfecţionare activă, entitatea A a atras, pentru realizarea în termen a comenzii plasate de partenerul internațional, întreprinderea B, rezident al RM, întocmind un contractat de prestări servicii, acesteia fiindu-i transmise o parte din materia primă plasată sub regimul vamal indicat. Care este regimul TVA pentru fiecare entitate antrenată în acest proces?