Persoana fizică – cetățeanul RM a primit dividende de la o companie din România pe parcursul anului 2019. Dat fiind faptul că contribuabilul a dorit să-și onoreze obligațiunile în țara sa de rezidență, acesta a prezentat un document ce certifică că este rezidentul RM și, respectiv, aceste plăți nu au fost supuse impozitării la sursa de plată în România. Care este corectitudinea supunerii impozitării acestui venit, luând în considerație că între Guvernele Moldovei și României este încheiat un acord privind evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital? La ce cotă — 6%, 10% sau 12% — urmează a fi supus impozitării venitul menționat?

În temeiul prevederilor Legii nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) Codul fiscal (în continuare – CF) a fost completat cu art. 22625 – 22630 care reglementează conceptul Acordului de preț în avans (în continuare – APA)

La etapa actuală atestăm o dezvoltare vertiginoasă a tehnologiilor avansate, a domeniului de utilizare a acestora, precum și a instrumentelor de plată. Ritmul accelerat al progresului tehnologic, deseori, creează probleme autorităților, care nu reușesc să adapteze legislația pentru realitatea economică, lăsând astfel lacune, semne de întrebare și spațiu de interpretare. Actualmente companiile din domeniul tehnologiilor informaționale dezvoltă produse și servicii IT pe care tind să le comercializeze în mod rapid, eficient și cu costuri cât mai reduse.

Studiu ce caz: Compania de construcții B a încheiat un contract de arvună cu un potențial cumpărător D (persoană juridică) un bun imobil cu destinație comercială. D a transferat o parte din suma negociată în calitate de arvună, cu condiția că peste 2 luni va fi încheiat un contract de vânzare-cumpărare a bunului imobil respectiv, suma arvunei transferate fiind considerată parte a plății pentru respectivul bun imobil

Comitetul de supraveghere al Programului „Femei în Afaceri” a aprobat în regim online, câștigătoarele celui de-al 5-lea Concurs de granturi mici.  La competiție s-au înscris 156 de antreprenoare din toate regiunile țării,  72 dintre acestea au fost selectate pentru finanțare nerambursabilă. Valoarea totală a granturilor va constitui 9,02 mil. lei, ceea ce va stimula investiții în economia națională de circa 15 mil. lei.

Investitorii care vor să dezvolte o afacere în Moldova nu vor mai trebui să se prezinte fizic pentru asta la ghișeul autorităților publice în Republica Moldova. Statul vrea să digitalizeze la maxim toate procesele de constituire a afaceri, administrării acesteia, interacțiunii antreprenorului cu angajații și cu alte companii, cu autoritățile și organele de control, CNAM, CNAS etc.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova, în parteneriat cu Programul USAID Reforme Instituționale și Structurale în Moldova (MISRA), a desfășurat astăzi, 20 decembrie 2022, evenimentul sub genericul “e-Declarația Vamală – un pas major spre digitalizarea procedurilor vamale”.

Una dintre primele decizii, dar și una dintre cele mai importante, pe care ar trebui să o ia antreprenorul în momentul lansării activității sale, este alegerea formei organizatorico- juridice a afacerii sale. Dat fiind faptul că nu există o formă organizatorică și juridică perfectă

Învățământul dual este o formă alternativă în cadrul sistemului de învățământ profesional tehnic și se organizează prin acordarea instruirii teoretice și a celei practice în cadrul instituției de învățământ profesional tehnic și al agentului economic, cu utilizarea mijloacelor acestuia, în vederea obținerii de cunoștințe, deprinderi și competențe. Totodată, învățământul dual poate fi o soluție la depășirea problemei lipsei forței de muncă în întreprinderi.

Conform prevederilor art. 4 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Lege), participanţi la procesul de insolvabilitate sunt: administratorul provizoriu, administratorul insolvabilităţii, lichidatorul, creditorii, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, debitorul sau - după caz, reprezentantul debitorului, alte organe şi persoane stabilite în lege.

Parteneriatul public-privat (în continuare PPP) a devenit în ultimele decenii un mecanism strategic prin care statele încearcă să suplinească resursele financiare limitate și să asigure implementarea unor proiecte de interes public major. Acest instrument juridic și

Din bugetul de stat ar urma a fi alocate mijloace financiare în sumă de până la 67,74 mil. lei (echivalentul a 3,17 mil. euro) Societății cu Răspundere Limită „Arena Națională” pentru majorarea capitalului social. Mijloacele respective sunt prevăzute în Legea bugetului de stat pentru anul 2021. Proiectul hotărârii de Guvern este inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 24 iunie curent.   Mijloacele financiare vor fi alocate de Ministerul Finanțelor la solicitarea Agenției Proprietății Publice, care este asociat unic al Arenei Naționale, statut care i-a fost atribuit prin HG nr.529/2019  și vor fi utilizate în scopul executării contractului de parteneriat public-privat încheiat în anul 2018 între Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și Arena Națională

Acest articol reprezintă o analiză detaliată a metodelor şi operaţiunilor de organizare şi desfăşurare a controlului fiscal în legătură cu reorganizarea și lichidarea agentului economic sau în condițiile suspendării activității acestuia, fiind o continuare a seriei de articole cu privire la controlul fiscal.

Începând cu 1 ianuarie 2024, în legislația fiscală națională va fi aplicat principiul prețurilor de transfer.

După 7 ani de implementare a Acordului de Asociere, UE și-a consolidat poziția de partener comercial principal al țării noastre, spre piața europeană fiind direcționate circa 67% din exporturile moldovenești în anul 2020, în comparație cu datele anului 2014, când doar 53% din exporturi erau direcționate spre UE. Amintim că Acordul de Asociere RM-UE a fost semnat la 27 iunie 2014 și ratificat în plenul Legislativului de la Chișinău pe 2 iulie 2014. Parlamentul European a ratificat Acordul de Asociere în cadrul ședinței plenare din 13 noiembrie 2014.   Acordul de Asociere RM-UE reprezintă un nou cadru juridic, stabilit pentru avansarea relațiilor dintre RM și UE în toate sectoarele de interes și include crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA),

O companie din Moldova a contractat un împrumut de la o companie nerezidentă cu care aceasta are semnat un Acord privind evitarea dublei impuneri. În baza contractului de împrumut, pe lângă dobânda care urmează a fi achitată de către compania rezidentă, aceasta suportă anumite cheltuieli aferente achitării și are un comision unic odată cu primirea împrumutului. Urmează a fi reținut impozitul la sursa de plată din comisionul unic? Se aplică asupra acestuia aceleași abordări ca și în cazul dobânzilor?

Astăzi, 3 iunie 2021, pe platforma Camerei de Comerț și Industrie www.virtual-fiars.md a fost lansată cea de-a doua expoziție virtuală dedicată întreprinderilor mici și mijlocii – SMExpo 2021, care se va desfășura până la 18 iunie.   SMExpo 2021 este evenimentul care își propune expunerea întreprinderilor mici și mijlocii din toate sectoarele economiei RM către o audiență fără hotare, ceea ce ar duce la facilitarea activității de business global, creșterea numărului de contacte și noi contracte, precum și găsirea noilor clienți sau furnizori.

În procesul aplicării atât a legislației ce reglementează utilizarea ECC, cât si a celei din domeniul protecției consumatorilor se constată unele aspecte incerte privind documentarea corectă a acţiunilor în procesul de lucru cu consumatorii care solicită înlocuirea unui produs nealimentar

Moldova este unica țară din regiunea Dunării care va avea un program național de finanțare și mentorat pentru întreprinderile sociale, obiectivul acestuia fiind susținerea dezvoltării a peste 100 de întreprinderi sociale, în special din mediul rural și crearea a cel puțin 300 noi locuri de muncă, comunică Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii. Noua inițiativă de suport antreprenorial se află la etapa de definitivare, fiind concepută de ODIMM în colaborare cu Ministerul Economiei, prin intermediul proiectului transnațional Finance4SocialChange. 

Noțiunea de garanție financiară pentru credite stabilită în Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii va fi ajustată în scopul acordării posibilității implementării unui nou mecanism de garantare a creditelor. Amintim, garanțiile sunt  emise de către Fondul de Garantare a Creditelor1 pentru întreprinderile mici și mijlocii gestionat de ODIMM.   Astfel, dacă la momentul de față garanția financiară este definită drept angajament în formă scrisă față de o instituție financiară asumat de către o altă instituție care gestionează fonduri de garantare a creditelor, întru asigurarea cu gaj suficient în proporție și în termene stabilite a creditelor/împrumuturilor