Costul administrării fiscale la 1 (un) leu venituri la bugetul public național pentru perioada anilor 2019-2021 înregistrează o valoare constantă de 1% total cheltuieli bugetare raportate la total venituri administrate,constată autoritatea fiscală în Raportul anual de activitate pentru anul 2021. Documentul a fost publicat pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat.    Totodată, în anul 2021 a fost înregistrată o micșorare a ponderii impozitelor și taxelor calculate la un leu vânzări ale contribuabililor incluși în lista de conformare cu 5% comparativ cu perioada similară a anului 2020 și constituie 27%, însă valoarea țintă stabilită de cel puțin 25% a fost atinsă, iar indicatorul a fost îndeplinit. 

În anul 2021 producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi cele ale populaţiei), conform estimărilor preliminare ale Biroului Național de Statistică (BNS), a crescut cu circa 49,9% (în prețuri comparabile) faţă de anul 2020, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză față de anul 2019 cu 27,2%.   Majorarea producţiei globale agricole a fost determinată de creșterea producţiei vegetale cu 75,5%, ponderea căreia în anul 2021 a constituit 81% (în anul 2020 – 69%) din totalul producţiei agricole, celei animaliere revenind 19% (în anul 2020 – 31%).

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 15 februarie 2022, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: 1. Se majorează rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 2,00 puncte procentuale de la 8,50 la sută până la nivelul de 10,50 la sută anual. 2. Se majorează ratele de dobândă:  a) la creditele overnight cu 2,00 puncte procentuale, de la 10,50 la sută până la nivelul de 12,50 la sută anual;  b) la depozitele overnight cu 2,00 puncte procentuale, de la 6,50 la sută până la nivelul de 8,50 la sută anual. 3. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 30,0 la sută din baza de calcul.

Reamintim că, începând cu 1 aprilie 2022, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică) se aplică în mărime 3500 de lei pe lună (20,71 lei pe oră), calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună, în creștere cu 565 lei față de cel aprobat pentru anul 2021, care a constitui 2935 lei.   Hotărârea Guvernului nr. 142 din 9 martie 2022 pentru modificarea pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 165/2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real a fost publicată în Monitorul Oficial din 11 martie curent.

Agricultura reprezintă sectorul economiei naționale cel mai vulnerabil și expus riscurilor naturale/schimbărilor climatice, crizelor energetică și regională. Factorul principal ce determină mărimea, calitatea și stabilitatea producției agricole în RM îl constituie condițiile agro-climaterice

Entitatea, în al cărei capital social nu există cota statului, dispune de două terenuri agricole cu suprafața de 3 ha fiecare cu plantații perene (livezi). Terenul nr. 1 cu livada respectivă aparține entității cu drept de proprietate. Costul de intrare a livezii constituie 983 500 lei, amortizarea acumulată – 594 700 lei

Proiectul de lege ce prevede acordarea posibilității angajatorilor de a deschide creșe pentru copiii angajaților a fost aprobat cu votul a 85 deputați astăzi, 9 martie, în lectură finală. Astfel, Codul muncii va fi suplinit cu un articol, potrivit căruia, în vederea asigurării reconcilierii vieții profesionale cu cea de familie, angajatorul poate oferi salariaților servicii de îngrijire a copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani.   Aceste servicii vor putea fi oferite la nivel de unitate, cu suportarea cheltuielilor aferente din mijloacele proprii ale unității, conform cadrului normativ ce urmează a fi aprobat de Guvern în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii.

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu unele excepții, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, aprobate prin Legea nr. 212/2023 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2024). În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit, agenții economici au dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulțirea salariului mediu lunar pe țară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creșterea numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil. Salariul mediu lunar pe țară în anul precedent se stabilește în baza comunicatului Biroului National de Statistică. Creșterea numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de anul precedent acestuia se determină ca depășire a numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de numărul mediu al salariaților din anul precedent.

Conform estimărilor preliminare, producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile țărănești (de fermier) și gospodăriile populației) în trimestrul I al anului 2022 a însumat în preţuri curente 1,8 mld. lei, constituind 97,6% (în preţuri comparabile) faţă de perioada respectivă a anului 2021. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, micșorarea indicatorului a fost determinată preponderent de scăderea producţiei în sectorul zootehnic cu 2,2%, căreia i-a revenit circa 99% din volumul total al producţiei agricole.   Statisticile oficiale denotă că producția (creşterea) vitelor şi păsărilor în masă vie în gospodăriile de toate categoriile în ianuarie-martie 2022 față de perioada respectivă a anului precedent a scăzut cu 1,8%, fiind cauzată

Economie durabilă și incluzivă, capital uman și social robust, instituții oneste și eficiente și un mediu ambiant sănătos — aceștia sunt cei patru piloni ai Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”. Documentul a fost aprobat ieri de Guvern. Strategia „Moldova 2030” este un document de viziune strategică, care indică direcția de dezvoltare a țării ce trebuie urmată în următorul deceniu, are la bază 10 obiective ce se referă la creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice, creșterea accesului oamenilor la infrastructura fizică, utilitățile publice și condiții de locuit, ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale.

Deseori în aria terenului din care urmează a fi extrase minerale utile se conțin loturi de pământ ce aparțin unei entități agricole, fiind ocupate cu culturi de câmp. În aceste condiții atribuirea terenului pentru extracție  este posibilă cu condiția recuperării pierderilor agricole pe care le suportă proprietarul terenului atribuit.   Legislația în vigoare stabilește că utilizatorul acestui teren (entitatea cu activitate extractivă) este dator să recupereze proprietarului terenului atribuit pierderile agricole care ar apărea din utilizarea terenului în cauză în scopuri agricole: creșterea culturilor de câmp, legumelor, plantațiilor perene (activelor biologice imobilizate).

Darea de seamă fiscală unificată (Declaraţie) (Forma UNIF21) – (Declaraţia unificată), aprobată prin Ordinul SFS nr. 370/2020 se prezintă de către întreprinzătorii individuali (întreprinderile individuale), gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care nu sunt înregistraţi

Creșterea competitivității și valorii adăugate produse de către ÎMM-urile din Republica Moldova, cât și stimularea integrării acestora în ecosistemele regionale de inovare bazate pe cooperare în cadrul clusterelor vor fi susținute prin implementarea Programului de susținere a inițiativelor de clustere (Program), proiectul căruia a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat. Totodată, acesta este propus pentru consultări publice, care vor dură până pe data de 4 noiembrie 2021.   Obiectivul general al inițiativei este oferirea suportului în procesul de clusterizare prin stimularea cooperării între actorii economici și reprezentanții infrastructurii de suport în afaceri, a asistenței necesare în creșterea competitivității și potențialului de export a ÎMM-urilor. În procesul implementării măsurilor elaborate se pune sarcina

Prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală) (în continuare – Legea nr. 214/2024) au fost operate mai multe completări și modificări în Codul fiscal (în continuare – CF). În articolul dat vom analiza unele modificări care au fost introduse în titlul II din CF

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat  conceptul Programului de ocupare a forței de muncă pentru perioada 2022-2026, fiind stabilite obiectivele și acțiunile necesare pentru îmbunătățirea funcționării pieței muncii din Republica Moldova, sporirea atractivității acesteia pentru forța de muncă locală și înlăturarea dezechilibrelor majore între cerere și ofertă.   Documentul include domenii și subdomenii noi conexe intervențiilor planificate în domeniul ocupării forței de muncă, cum ar fi cercetare și inovare, dezvoltare agricolă și rurală, dezvoltare regională, incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, antreprenoriatul social, industrializare și altele.

Hotărârea Guvernului nr. 496/2025 cu privire la modificarea unor hotărîri ale Guvernului (ce vizează aspecte fiscale și vamale) are drept scop actualizarea și armonizarea cadrului normativ secundar în vigoare cu prevederile legislației primare, precum și adaptarea acestuia la realitățile administrative și fiscale actuale.

Astăzi, 15 aprilie 2022, prin derogare de la prevederile art.56 alin.2) din Legea nr.100/2018, intră în vigoare noile praguri stabilite pentru încălcările fiscale nesemnificative, acestea fiind majorate de 5 ori față de cele aplicate anterior. Legea nr. 70 din 24 martie 2022 pentru modificarea art. 231 (alin.4) din Codul fiscal a fost publicată în Monitorul Oficial.   Astfel, în cazul persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător va fi considerată nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 500 de lei, iar în cazul persoanelor fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanelor juridice încălcarea se va lua în considerare dacă va depăși suma de 5000 lei,

În cadrul celei de-a III ediții a Conferinței Naționale a Filierei Vitivinicole „Anul Vitivinicol 2019” desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute, Oficiul Național al Viei și Vinului a prezentat cele mai importante realizări ale sectorului. Astfel, viticultura contribuie cu 3% din PIB-ul țării, dar și reprezintă 7% din totalul de exporturi autohtone, fiind o carte de vizită a țării noastre, recunoscute pe plan internațional. Statul, prin politicile sale, contribuie la dezvoltarea echilibrată a tuturor componentelor sectorului, alocând anual din fondul de subvenționare circa 110 mil. lei pentru dezvoltarea acestuia.

În lunile octombrie-decembrie 2021 numărul mediu al salariaților a crescut față de trimestrul IV/2020 cu 1,6%. Conform datelor făcute publice de Biroul Național de Statistică, cele mai semnificative creșteri ale numărului mediu de salariați s-au înregistrat în domeniile informații și comunicații – cu 12,7%; activități de cazare și alimentație publică – cu 10,9%; agricultură, silvicultură și pescuit – cu 7,2%.   Totodată, cele mai semnificative descreșteri ale numărului mediu de salariați în perioada de raportare față de trimestrul IV/2020 s-au înregistrat în alte activități de servicii – cu 5,7%; industria extractivă – cu 4,6%; învățământ – cu 1%. De menționat că, comparativ cu trimestrul III/2021, numărul mediu al salariaților a rămas practic la același nivel (+0,1%).