Orice om ar dori să-și crească economiile cât mai mult și cât mai repede posibil. De această dorință profită organizatorii de piramide financiare, cu toate că acestea în niciun caz nu pot fi considerate instrumente de economisire, contrar imaginației multor persoane naive.

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice încă un proiect de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021. Documentul a fost elaborat în contextul declarării de către Parlamentul RM a stării de urgență pentru perioada 22 octombrie – 20 noiembrie 2021 și ținând cont de  prevederile pct.4 din Dispoziția nr.1 a CSE1.   Potrivit proiectului, partea de venituri a BS ar putea fi majorată cu 700 mil. lei (până la 45,8 mld. lei) din încasările la impozite și taxe, acestea fiind preconizate pentru anul curent în volum de circa 42,08 mld. lei.

Începând cu data de 1 ianuarie 2023 au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, aprobate prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023). A fost modificată modalitatea de determinare a facilității fiscale aferentă sumei dobânzii, pentru creditele acordate angajaților.

Autoritățile continuă discuțiile privind măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, astăzi, 23 octombrie, documentul fiind discutat pe platforma Clubului Presei Economice, cu participarea ministrului Finanțelor, Serghei Pușcuța, secretarului de stat, Dorel Noroc, experților economici și reprezentanților mediului de afaceri.   Serghei Pușcuța s-a referit la contextul bugetar al anului 2020, care a fost marcat de situația epidemiologică, dar și de secetă. După cum a menționat ministrul, cea mai afectată perioadă a fost luna aprilie, când veniturile au scăzut în medie cu circa 30% comparativ cu luna similară din anul 2019. Totodată, vicepremierul a dat asigurări că în ultimele trei luni ale anului curent vom avea un sistem bugetar echilibrat, ținând cont de faptul că în această perioadă, tradițional, se efectuează cele mai multe cheltuieli din buget.

La situația din 31 martie profitul în sistemul bancar a Moldovei a însumat 799,9 mil. lei, majorându-se cu 89,4% sau 377,5 mil. lei în raport cu cel înregistrat lunile ianuarie-martie ale anului 2021, comunică Banca Națională a Moldovei. Potrivit regulatorului, creșterea profitului a fost determinată de majorarea veniturilor din dobânzi cu 565,5 mil. lei, în principal de la activitatea de creditare (cu 50,4%), a veniturilor din diferențe de curs de schimb – cu 143,6 mil. lei (57,6%), a celor din onorarii și comisioane – cu 107,1 mil. lei (20,1%). Concomitent, s-au majorat cheltuielile neaferente dobânzilor cu 375,4 mil. lei (30,9%) și cheltuielile cu dobânzi – cu 72,2 mil. lei (24,4%).   Pe parcursul trimestrului I din anul 2022 veniturile totale în sistemul bancar au constituit 2,8 mld. lei,

Regulamentul privind modul de compensare a diferenței de preț pentru consumul gazelor naturale consumatorilor noncasnici de gaze naturale care desfășoară anumite activități principale, aprobat de către Ministerul Economiei prin Ordinul nr. 41 din 20 aprilie 2022, a intrat în vigoare, fiind publicat în MO din 22 aprilie.   Documentul stabilește mecanismul de compensare parțială a majorării prețurilor la gazele naturale consumatorilor noncasnici care desfășoară anumite activități principale1 prevăzute la pct.1.10 din Dispoziția nr.11/2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

În anul 2019 persoana fizică A și persoana fizică B, frați, ambii cetățeni ai RM, primesc prin moștenire un bun imobil (casă de locuit în valoare de 244 mii lei ) cu cota parte a câte 0,5 parte din imobil. Ulterior, pe parcursul anului 2021, persoana fizică A donează cota sa parte din bunul imobil deținut în folosul fratelui – persoana B. Care sunt obligațiile fiscale cu privire la impozitul pe venit ale contribuabililor menționați pentru perioadele fiscale 2019 - 2021? Menționăm, persoana fizică A pe parcursul perioadei fiscale 2021 a obținut un venit salarial în suma de 69000 lei.  

În programul de ajutor social ar putea fi incluși și muncitorii zilieri, pentru a spori gradul de activitate legală în rândul acestei categorii de populație. Totodată, cuantumul lunar al ajutorului social ar putea fi diminuat în gospodăriile cu șomeri/ zilieri, în cazul în care aceștia nu vor respecta prevederile legislației privind participarea pe piața muncii.   Inițiativa legislativă de modificare a Legii nr. 133/2008 cu privire la ajutorul social care, potrivit autorului, reprezintă prima etapă în reformarea programului de ajutor social și are ca scop stimularea angajării beneficiarilor de ajutor social capabili să muncească a fost aprobată în prima lectură.

Astăzi, 1 septembrie 2022, intră în vigoare prevederile Legii nr. 195 din 27 iulie 2022 pentru modificarea unor acte normative, prin care au fost operate modificări în Codul muncii şi în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 289/2004).

Partea a doua a articolului oferă o analiză detaliată a activităților desfășurate de comisia de cenzori (în continuare – comisia), având ca obiectiv principal asigurarea unei administrări eficiente și consolidarea mecanismelor de control intern în cadrul Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) din Republica Moldova.

Particularităţile constituirii, înregistrării şi încetării activităţii gospodăriei țărănești (de fermier)(în continuare GȚ) sunt reglementate de Legea nr.1353/2000 privind GȚ (de fermier) (în continuare Legea nr.1353/2000).

Prețurile medii de consum în luna aprilie 2022 comparativ cu luna aprilie 2021 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 27,07%. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, la produse alimentare majorările constituie 30,17%, la mărfuri nealimentare – 19,13% și la serviciile prestate populaţiei – 34,40%.   Prețurile medii de consum în luna aprilie 2022 comparativ cu luna decembrie 2021 (de la începutul anului curent) au crescut cu 15,22%: la produse alimentare – cu 17,86%, la mărfuri nealimentare – cu 9,54% și la servicii prestate populaţiei – cu 19,86%.

În luna februarie curent, prețurile producătorului în industrie s-au majorat față de ianuarie curent cu 1,2%, față de februarie 2021 – cu 19,3%, iar în comparație cu luna decembrie 2021 – cu 4,9%, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în industria extractivă prețurile producătorului s-au majorat față de luna precedentă cu 1,1%, iar în comparație cu februarie 2021 – cu 13,2%. În același timp, prețurile în industria prelucrătoare creșterea a constituit 1,3% și, respectiv, 13,0%. În sectorul energetic, în luna februarie curent s-au majorat față de ianuarie curent cu 0,1%, iar față de februarie 2021 au sporit de 2,1 ori.

În luna octombrie 2021 producția industrială (serie brută) s-a majorat față de luna octombrie a anului precedent cu 11,0%, pe fundalul reducerii indicatorului în luna octombrie 2020 față de aceeași perioadă din 2019 cu 7,8%.   Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), creșterea producției industriale a fost condiționată de sporirea volumului acesteia în industria extractivă (cu 7,3%) și în industria prelucrătoare (cu 12,2%), care au generat creșterea producției per total industrie cu 0,2% și, respectiv, cu 10,9%. Totodată, în perioada de raportare au fost înregistrate descreșteri la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (cu 2,5%), atenuând creșterea producției pe total industrie cu 0,2%.

Vizitele de documentare în teritoriu privind identificarea zonelor de amplasare a viitoarelor Platforme industriale multifuncționale (PIM) continuă, zilele trecute fiind inițiate discuții cu reprezentanții administrațiilor publice locale privind identificarea sectoarelor economice cu potențial de creștere în raioanele Ocnița, Briceni și Telenești.   Reprezentanții APL-urilor din cele trei raioane au apreciat inițiativa autorităților statului de creare a PIM-urilor și de susținere a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. Pe baza acestor platforme vor fi create noi afaceri, locuri de muncă, vor crește investițiile în dezvoltarea industriilor locale, va fi dezvoltat potențialul existent.

 Costul administrării fiscale la 1 (un) leu venituri la bugetul public național pentru perioada anilor 2019-2021 înregistrează o valoare constantă de 1% total cheltuieli bugetare raportate la total venituri administrate,constată autoritatea fiscală în Raportul anual de activitate pentru anul 2021. Documentul a fost publicat pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat.    Totodată, în anul 2021 a fost înregistrată o micșorare a ponderii impozitelor și taxelor calculate la un leu vânzări ale contribuabililor incluși în lista de conformare cu 5% comparativ cu perioada similară a anului 2020 și constituie 27%, însă valoarea țintă stabilită de cel puțin 25% a fost atinsă, iar indicatorul a fost îndeplinit. 

În ședința de joi a Parlamentului Guvernul a prezentat pachetul de inițiative legislative aprobat prin asumare de răspundere în fața Parlamentului. Acestea urmează să intre automat în vigoare în cazul în care timp de 72 de ore inițiativele nu vor fi contestate.  Amintim, Executivul și-a asumat răspunderea pentru patru proiecte de legi.    La prezentarea proiectelor în Parlament Ion Chicu a menționat că modificările operate la Legea privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar sunt determinate de necesitatea stimulării financiare a personalului medical implicat în combaterea COVID-19. Potrivit documentului, salariile vor fi majorate de două ori, în etape: la prima etapă – cu 30% (de la 1 septembrie 2020), cu încă 30% – de la 1 ianuarie 2021 și cu încă 40% în prima jumătate a anului următor. De majorarea salariilor vor beneficia circa 4,5 mii de angajați din domeniul sănătății.

În anul 2021 producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi cele ale populaţiei), conform estimărilor preliminare ale Biroului Național de Statistică (BNS), a crescut cu circa 49,9% (în prețuri comparabile) faţă de anul 2020, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză față de anul 2019 cu 27,2%.   Majorarea producţiei globale agricole a fost determinată de creșterea producţiei vegetale cu 75,5%, ponderea căreia în anul 2021 a constituit 81% (în anul 2020 – 69%) din totalul producţiei agricole, celei animaliere revenind 19% (în anul 2020 – 31%).

Începând cu 1 ianuarie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale va reexamina, în conformitate cu prevederile1 art. 8 alin. (3) din Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii, pensiile pentru limită de vârstă și pensiile de dizabilitate stabilite/reexaminate în perioada 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2021, la calcularea cărora a fost inclusă în stagiul de cotizare perioada de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă sub vârsta de 18 ani sau a unei persoane cu dizabilitate severă de către unul dintre părinți, de către tutore sau curator, până la angajarea în funcția de asistent personal, luând drept bază de calcul a pensiei pentru perioada respectivă salariul mediu lunar pe țară la data calculării inițiale/reexaminării pensiei.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 15 februarie 2022, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: 1. Se majorează rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 2,00 puncte procentuale de la 8,50 la sută până la nivelul de 10,50 la sută anual. 2. Se majorează ratele de dobândă:  a) la creditele overnight cu 2,00 puncte procentuale, de la 10,50 la sută până la nivelul de 12,50 la sută anual;  b) la depozitele overnight cu 2,00 puncte procentuale, de la 6,50 la sută până la nivelul de 8,50 la sută anual. 3. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 30,0 la sută din baza de calcul.