Serviciul Fiscal de Stat monitorizează cu regularitate diverse segmente de activitate ale mediului de afaceri din țară, inclusiv comerțul cu flori. Pe parcursul ultimilor ani, SFS pune accent sporit pe informarea și conformarea benevolă a acestor comercianți. Astfel, în perioada anilor 2017-2019, SFS a desfășurat acțiuni de conformare ale acestora prin dialog direct cu comercianții, dar și cu administratorii piețelor de flori. Acțiunile în domeniul conformării iau amploare din an în an, rezultatele cele mai relevante fiind obținute în anul 2017.

Stimați contribuabili, ținem să vă informăm că a fost actualizată Baza generalizată a practicii fiscale. Actualizarea a fost efectuată prin Ordinul SFS nr. 155 din 02.04.2019

La data de 30 decembrie 2017 a intrat în vigoare Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului nr. 313 din 22 decembrie 2017 prin care s-a realizat un șir de modificări conceptuale asupra mecanismului de aplicare a taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului (în continuare – taxa pentru poluarea mediului).

În zilele de 6 – 7 martie, Serviciul Fiscal de Stat va monitoriza activitatea comercianților de flori de pe întreg teritoriu al țării. Aceste acțiuni se vor desfășura în contextul creșterii cererii de flori în ajunul sărbătorilor, fapt ce duce la sporirea riscului de încălcări fiscale prin neutilizarea mașinii de casă și control la efectuarea decontărilor în numerar în scopul diminuării veniturilor și, respectiv, a impozitelor și taxelor aferente bugetului public național. Per total, în țară vor activa circa 40 posturi fiscale, care vor supraveghea activitatea contribuabililor din acest domeniu de activitate.

Criza actuală reprezintă un șoc pentru multe modele de afaceri. În lipsa interacțiunii fizice cu clienții sau colegii de serviciu, multe job-uri devin inadecvate. Companiile se închid treptat, temporar sau permanent. Angajații și angajatorii sunt depășiți de noua realitate. În situația de față, cine nu știe să se adapteze este înlocuit rapid.   Multe companii au înțeles acest lucru și au început să se reinventeze, iar munca de acasă a devenit noua realitate. Din păcate, virtualizarea mediului de lucru este încă un concept nou și reprezintă o provocare pentru noi toți. România, mai ales, este forțată să sară peste etapele firești prin care alte state au trecut în momentul implementării sistemelor de work from home sau de remote work. În România încă asistăm la realitatea în care copiilor li se impun cursuri online în condițiile în care mulți dintre aceștia nu au acces la tehnologie și internet. În mediul de afaceri situația nu este atât de dramatică, însă schimbarea este încă la început.

Stimați contribuabili, ținem să vă informăm că a fost actualizată Baza generalizată a practicii fiscale. Actualizarea a fost efectuată prin Ordinul SFS nr. 152 din 01.04.2019

Stimați cititori, știm că sunteţi în așteptarea versiunii de tipar a Codului fiscal pentru anul 2019, pentru a fi la curent cu cele câteva zeci de modificări operate în document pe parcursul anului 2018. Echipa Publicației Periodice „Monitorul fiscal FISC.md” a depus tot efortul pentru ca, în cel mai scurt timp, Codul fiscal să ajungă la Dvs. Abonații P.P. „Monitorul fiscal FISC.MD” (abonamentele Premium şi Classic) vor fi primii care vor intra în posesia Codulului fiscal actualizat pentru anul 2019, în limbile română și rusă, completat cu legile de punere în aplicare a titlurilor acestuia, cu titlu gratuit — răspuns la încrederea care ne-aţi acordat-o.

Întreprinderea are ca activitate de bază atât cultivarea și comercializarea nucilor, cât și a produselor derivate din nuci (nuci în miere, dulceață din nuci etc.). Pe parcursul anului aceasta a mai achiziționat nuci de la persoane fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător. Totodată, a luat în arendă terenuri agricole de la persoane fizice. Cum urmează a fi supuse impozitării plățile pentru achiziția nucilor cât și arenda terenurilor agricole, acordate persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător? Cum urmează a fi reflectate plățile menționate în dările de seamă?

Dragi cititori, îndeosebi juriști, avocați, executori judecătorești și toți cei interesați de domeniul dreptului civil, P.P. „Monitorul fiscal FISC.MD” vă oferă oportunitatea de a vă familiariza cu modificările Codului civil. Vă amintim că la 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectură finală proiectul de lege cu privire la modernizarea Codului civil, iar modificările operate ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2019.

Deseori în procesul de negocieri dintre persoanele fizice și juridice privind vânzarea-cumpărarea bunurilor, se negociază valoarea netă ce urmează a fi achitată persoanei fizice  de către entitate. Însă, odată cu intrarea documentelor justificative în contabilitatea entității, contabilii se confruntă cu dificultăți de genul: în contractul de vânzare-cumpărare, autentificat notarial, valoarea tranzacției nu include reținerile ce urmează a fi efectuate din aceste sume și virate la buget. În acest articol ne propunem să atragem atenția asupra modului de calcul al valorii ce urmează a fi reflectată în contractul de vânzare-cumpărare, modul de contabilizare a operațiunilor privind procurarea terenurilor de la persoane fizice și modul de reflectare a acestor tranzacții în dările de seamă.

Potrivit prevederilor art. 83 alin. (5) din Codul fiscal

În conformitate cu prevederile art.8 alin.(2) lit.c) din CF, contribuabilul este obligat să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul echipamentelor de casă şi de control (ECC), respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate, al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea ECC.   Principiile generale de utilizare şi exploatare a ECC sunt prevăzute de  Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.141/2019. 

În conformitate cu prevederile art. 96 lit. b) liniuța a cincea din Codul fiscal

În cazul în care organul vamal va avea suspiciuni legate de valoarea de tranzacție declarată, acesta va solicita declarantului informații suplimentare. Dacă după primirea acestor informații sau în absența unui răspuns suspiciunile nu vor fi eliminate, organul vamal poate decide că valoarea în vamă nu poate fi determinată și va înscrie în actul de inspecție motivul justificat al neacceptării metodei de tranzacție, oferind declarantului posibilitatea de a răspunde în scris, în termen de 4 ore de la recepționarea actului de inspecție, cu prezentarea dovezilor corespunzătoare. În cadrul ședinței Guvernului din 27 decembrie a fost aprobată Hotărârea pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor.

Din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărimea stabilită la art. 901 alin. (33) din Codul fiscal.

Astăzi, 12 octombrie 2018, în Monitorul Oficial este publicat Ordinul nr.527 al Serviciului Fiscal de Stat din 3 octombrie curent cu privire la modificarea Ordinului SFS nr. 456 din 8 septembrie 2018 privind aprobarea formularului UNIF18 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declaraţie) şi a Modului de completare a acesteia. Astfel, documentul precizează că, pentru determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit pentru perioada fiscală 2018 și perioadele fiscale ulterioare, darea de seamă unificată se prezintă distinct.

La importul dializatorilor de către parteneri în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat (PPP) vor fi aplicate facilități fiscale și vamale. În Monitorul Oficial din 8 martie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal nr. 78-O din 21 februarie 2019 cu privire la completarea anexei nr. 11 la Ordinul nr. 346-O din 24.12.2019 ”Referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea și completarea declarației vamale în detaliu”.

Încă 8 agenți economici vor fi incluși în Lista agenţilor economici – întreprinderi ale industriei uşoare şi a tipurilor de servicii prestate de către aceştia pe teritoriul Republicii Moldova solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă, scutite de TVA cu drept de deducere. În Monitorul Oficial din 5 aprilie curent Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat Ordinul nr. 71 din 25 martie 2019 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66 din 4 mai 2010.

Sunt metode testate, în sensul că sunt propuse chiar de angajați. Managerul nesuferit este destul de întâlnit. Acum ceva timp am lansat un concurs pe www.traininguri.ro, iar vizitatorii siteului au propus și au votat propuneri de manageri nesuferiți. Este evident că am avut de-a face cu o abordare unilaterală a problemei, doar dinspre angajați. Cu toate acestea, nu putem să negăm experiențele oamenilor care au avut de-a face cu manageri nesuferiți. Citirea celor 34 de profiluri de mai jos poate fi foarte folositoare persoanelor aflate într-una sau mai multe dintre cele patru situații:

Unele întreprinderi, în scopul asigurării protecției angajaților în situația de pandemie, au decis să le ofere posibilitatea utilizării serviciilor de taxi la deplasarea la/de la locul de muncă. În aceste condiții apare întrebarea ce ține de deductibilitatea acestor servicii, dar și a regimului fiscal al plăților respective efectuate în folosul angajaților.   Amintim că, în conform prevederilor art. 24 pct. (19) din Codul fiscal, angajatorului i se permite deducerea cheltuielilor și pentru transportul organizat al angajaților, totodată fiind indicat că Guvernul stabilește modul de deducere.