Mâine, 9 august 2019, va ieși de sub tipar nr. 250-255 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova

Prevederile programului susținut de Fondul Monetar Internațional (FMI) și implementarea reformelor structurale pentru a asigura o creștere economică continuă și menținerea stabilității macroeconomice au fost realizate de Guvernul Republicii Moldova. Această concluzie a fost expusă de Directorul executiv al FMI în Republica Moldova, Anthony De Lannoy, în cadrul întrevederii cu ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici.

Autoritățile își propun să simplifice evidența mijloacelor fixe în scopuri fiscale prin revizuirea modalității de evidență și calculare a amortizării acestora, precum și să actualizeze Catalogul mijloacelor fixe în vederea aducerii acestuia în concordanță cu realitățile economice. Acțiunile sunt prevăzute în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020. Hotărârea cu privire la aprobarea Planului a fost în publicată în Monitorul Oficial din 13 septembrie 2019. Astfel, la compartimentul finanțe publice sunt incluse un șir de acțiuni ce țin de domeniul bugetar, impozite și taxe, politici și administrare fiscală, vamală, achiziții publice, control financiar public intern și salarizare în sectorul bugetar.

Veniturile bugetului public național vor fi majorate cu 963,9 mil. lei,cheltuielile – cu 1 312,5 mil. lei, iar deficitul bugetar va spori cu 348,6 mil. lei. Parlamentul a votat ieri în lectură finală proiectul de modificare și completare a Legii bugetului de stat pentru anul 2018, după ce documentul a fost discutat detaliat în cadrul ședinței Comisie economie, buget și finanțe.

Termenele de repatriere a mijloacelor bănești, a mărfurilor și serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe sunt stabilite în art. 3 al Legii nr. 1466 din 29.01.1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile economice externe (în continuare – Legea nr. 1466/1998).

Serviciul Fiscal de Stat va fi inclus în componența Consiliului consultativ pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare un proiect de hotărâre de Guvern ce prevede modificări la Hotărârea nr. 93/2017. Potrivit proiectului, componența Consiliului va fi extinsă până la 45 de persoane comparativ cu 31 care activează în Consiliu la momentul actual. Astfel, în componența acestuia vor mai fi incluși reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Biroului Național de Statistică, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, Consiliului Concurenței, Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Institutului Național de

Pachetul de legi pro-business pentru unii este o evoluție firească și multașteptată, pentru alții – o revoluție. Indiferent de aprecieri, avem o nouă realitate, căreia trebuie să ne conformăm. Despre provocări și reticență, creșterea economică și baza fiscală, așteptările mediului de afaceri și ale guvernării am discutat cu secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu. — Dle Chicu, care au fost cele mai mari provocări pentru Dumneavoastră, la revenirea în cadrul Ministerului Finanțelor în calitatea de secretar general de stat?

Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind executarea bugetelor componente ale bugetului public național la situația din 31 martie a anului 2019. Conform documentului, în trimestrul I al anului 2019, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit 8 906,5 mil. lei și sunt cu 5,7% (480,5 mil. lei) mai mari comparativ cu cele înregistrate în perioada similară a anului 2018, în urma creșterii veniturilor generale și colectate cu 5,5% (457,1 mil. lei) și veniturilor proiectelor finanțate din surse externe — cu 45,3% (23,4 mil. lei). În Raport se constată că veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018, sunt mai mari cu 2,2% (96,7 mil.lei), constituind 4 502,7 mil. lei. Veniturile administrate de către Serviciul Vamal au constituit 4 593,6 mil. lei, fiind în creștere cu 4,8% (208,7 mil.lei) față de perioada similară a anului 2018.

Întreprinderea Mixtă ,,N” SRL (în continuare ,,N” SRL) a depus cerere de chemare în judecată înpotriva Agenția Servicii Publice (ASP) și SRL ,,N.T.” (România) cu privire la contestarea actului administrativ, excluderea din componența asociaților și stabilirea unor fapte. În motivarea cererii de chemare în judecată, ,,N” SRL a indicat că, a fost înscrisă în Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, asociații persoanei juridice fiind două persoane fizice (P., cu cota de 47,51% și R., cu cota de 47,50%) și SRL „N.T.” (România) cu cota de 4,99%.

Băncile vor achita în Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar o contribuție trimestrială, începând cu primul trimestru al anului 2020. Mărimea acesteia se va calcula în funcție de valoarea depozitelor garantate, precum și de gradul de risc pentru fiecare bancă în parte. În Monitorul Oficial din 29 martie curent a fost publicată hotărârea nr.03/2 Consiliului de administrație a Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar din 18.02.2019 privind modificarea Regulamentului cu privire la modul de calcularea și plată de către bănci a vărsămintelor și contribuțiilor către Fondul de garantare.

Veniturile bugetului consolidat central la situația din 31 martie curent au fost executate în mărime de 13 225,7 mil. lei sau 22,2 % față de suma precizată în mărime de 59 472,8 mil. lei. Comparativ cu anul precedent, acestea au fost executate la nivel de 106,8%. Datele sunt incluse în Raportul privind executarea bugetului consolidat central la situația din 31 martie 2019.

Capitolul I Capitolul I, partea a II-a Capitolul II Capitolul III

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” prezintă Clasamentul performanței bancare, martie 2019. La sfârșitul lunii martie și a primului trimestru din anul 2019 indicatorii activității bancare prezintă o situație stabilă în sector. Principalii indicatori financiari și prudențiali înregistrează valori cuprinse în limitele, sau chiar peste cele admise de banca centrală ceea ce determină o situație confortabilă pentru moment. Privit în mod agregat, sectorul bancar se prezintă a fi în continuare profitabil, suficient de capitalizat și cu un grad înalt de lichiditate pe termen scurt.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis prin vot unanim, în ședința de astăzi, 7 mai 2019, să mențină rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 6,5 la sută anual. În același timp, se mențin ratele de dobândă la creditele overnight la nivelul actual de 9,5% anual și la depozitele overnight la nivelul actual de 3,5% anual. Totodată, se menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul actual de 42,5% din baza de calcul, precum și norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 14,0% din baza de calcul.

Mâine, 14 iunie 2019, va ieși de sub tipar nr. 192-202 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Cum arată viitorul industriei fashion? De ce a venit timpul să spunem „STOP” consumerismului și cum trebuie să „jongleze” designerii cu trendurile anului 2020, ca să vorbească în limbajul universal al modei? Mai mulți experți străini din domeniu au abordat cele mai actuale preocupări ale sectorului la nivel global în cadrul celei de-a IV-a ediții a conferinței „Moldova in Fashion”, desfășurate la Chișinău. Rodica Verbeniuc, director general, Agenția de Investiții: „Moda este o parte indispensabilă a vieții noastre și în loc să dezbatem dacă alinierea la unele trenduri este ceva bun sau nu pentru cultura noastră, ar fi mult mai înțelept să analizăm cifrele și să vedem impactul sectorului asupra dezvoltării economice.

Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Acordul de grant dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinanciară (AMF) pentru țara noastră, în sumă de 40 mil. euro, semnat la Bruxelles la 23 noiembrie 2017. Acest grant este subiect al deciziei autorității bugetare a UE de a pune la dispoziție alocațiile anuale necesare.

Entitățile publice au fost întotdeauna în vizorul societății nu doar pentru rolul acestora în elaborarea și realizarea politicilor care exprimă interesele generale ale statului, dar și pentru faptul că acestea sunt finanțate din Bugetul public național (BPN). În acest context, modul de gestionare și utilizare a banilor publici de către entitățile prenotate, precum și angajarea acestora în diverse activități și servicii financiare necesită o reglementare riguroasă în vederea asigurării unei gestionări eficiente a mijloacelor financiare obținute din BPN, dar și protejării acestora de riscurile și fluctuațiile nefavorabile ale situației financiare a entităților ce activează în sectorul bancar.

Funcția de bază a contabilității autorităților/instituțiilor bugetare este funcția de informare. Informațiile din rapoartele financiare alimentează sistemul decizional al managementului administrației publice centrale și locale, precum și alți utilizatori (guvernul Republicii Moldova și altor state, creditorii, investitorii, donatorii, finanțatorii, mass-media, populația etc.) cu informații despre executarea bugetelor, starea decontărilor și resursele patrimoniale ale statului.

În anul 2020, economia Republicii Moldova ar putea crește cu 3,6%, iar în anul 2021 creșterea economică în Moldova se prognozează a fi la nivel de 3,8%. Prognozele au fost prezentate în cadrul unui eveniment organizat de Biroul Băncii Mondiale în Moldova, fiind prezentate perspectivele economice pentru țara noastră. În cadrul evenimentului au fost trecute în revistă evoluțiile recente ale economiei RM. Astfel, reducerea impozitelor, majorarea salariilor și remiterile au sprijinit creșterea veniturilor disponibile, având o contribuție de 3,2% la consumul privat.