Ministerul Economiei și Infrastructurii propune pentru consultări publice proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a scutirii de taxa pe valoarea adăugată fără drept de deducere a mărfurilor şi serviciilor importate de către parteneri în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat din lista lucrărilor şi serviciilor de interes public naţional propuse parteneriatului public-privat. În opinia autorilor, parteneriatul public–privat (PPP) reprezintă o metodă eficientă de implicare și atragere a capitalului privat în realizarea proiectelor de interes public,

Aspectul restituirii TVA la investiții (cheltuieli) capitale a suferit multiple și radicale schimbări. În cele ce urmează vom analiza consecințele modificărilor legislației aferente restituirii TVA la investiții (cheltuieli) capitale în baza unui exemplu convențional referitor la activitatea de cultivare a nucilor.

Acordul de parteneriat dintre Guvernul Republicii Moldova şi Academia de Ştiinţe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1452 din 30 decembrie 2016, a fost publicat în Monitorul Oficial din 20 ianuarie 2016.

Un grup de specialiști de la Parcul industrial Ankara va efectua o vizită în Găgăuzia și va acorda asistență pentru elaborarea Planului general al Parcului Industrial Comrat și atragerea investitorilor.

Mâine, 12 iulie 2019, va ieși de sub tipar nr. 223–229 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova • Legea pentru modificarea unor acte legislative (nr. 63, 5 iulie 2019) și Decretul de promulgare a acesteia • Legea pentru modificarea articolului 12 din Legea securității statului nr.618/1995 (nr. 73, 5 iulie 2019) și Decretul de promulgare a acesteia

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității în cadrul căreia activează. Astfel, cu referință la SNC „Imobilizări necorporale și corporale”, pentru concretizarea domeniului de aplicare, în contextul modificării altor standarde și excluderii trimiterilor la Standardele Internaționale de Raportare Financiară, pct.3 s-a expus într-o redacție nouă care stabilește că standardul se aplică tuturor imobilizărilor necorporale şi corporale cu excepţia imobilizărilor primite în leasing financiar, la recunoaşterea iniţială a acestora (SNC “Contracte de leasing”).

Regulamentul privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural a fost aprobat în cadrul ședinței Guvernului din 17 mai. Potrivit documentului, pasibili de subvenţionare sunt producătorii agricoli care au efectuat investiţia ce corespunde domeniilor de acţiune aferente fiecărei măsuri de sprigin financiar și care au la bază un plan de afaceri, prin care demonstrează eficiența proiectului realizat pentru cererile de obținere a subvențiilor ce depășesc 500 mii lei, au procurat bunuri — obiect al investiţiei eligibile de la furnizori şi distribuitori și sunt membri al unei asociații a producătorilor agricoli.

Stocurile, în conformitate cu pct.  5 din Standardul Național de Contabilitate (SNC) ,,Stocuri”, reprezintă active circulante care sunt: 1) destinate pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității; 2) în curs de execuție în procesul desfășurării normale a activității; sau 3) sub formă de materii prime, materiale de bază și alte materiale consumabile, care urmează a 4) fi folosite în procesul de producție, pentru prestarea serviciilor și/sau în alte scopuri gospodărești.  

Ministerul Economiei și Infrastructurii și AGEPI au elaborat și propun pentru consultări publice modificări în Regulamentul privind obiectele de proprietate intelectuală create în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu. Amintim că acesta a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1609 în că în anul 2003 și prevede că obiectele de proprietate intelectuală (OPI) create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu urmează a fi remunerate, iar cuantumul remuneraţiei va constitui cel puţin 15% din profitul realizat sau prezumat, fiind calculat şi plătit autorului (coautorilor) nu mai târziu de sfârşitul fiecărui an de utilizare.

Veniturile bugetului de stat vor constitui 40,633 mld. lei, în diminuare cu 1,492 mld. lei, iar cheltuielile vor fi rectificate la 46,336 mld. lei. Proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat este propus spre consultare de către Ministerul Finanțelor. Astfel, se preconizează o serie de reduceri a mijloacelor financiare prevăzute pentru mai multe programe, cum ar fi cele prevăzute inițial pentru Fondul pentru eficiență energetică (de la 480000,0 mii lei, la 400 000 mii lei), finanțarea investițiilor capitale pe autorități publice centrale (aprobate inițial în sumă de 2374183,6 mii de lei, acestea se vor reduce până la 1666161,7 mii lei).

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178/2018, care intră în vigoare începând cu 01.10.2018 conține un aspect ce constă în stimularea mediului de afaceri prin creșterea competitivității agenților economici din sectorul HORECA (Hotel, Restaurant, Cafenea) pe plan regional şi internațional, excluderea unor bariere pentru agenții economici exportatori. Aceste modificări vizează domeniul de aplicare a TVA.

Orice schimbare de politici contabile conduce la rezultate diferite. Modificările de politici contabile se permit doar dacă sunt solicitate de o autoritate competentă (modificare de reglementare) sau dacă au ca rezultat informații mai credibile și mai relevante privind poziția financiară și performanțele entității.   În unele situații, entitățile au tendința de a modifica politicile contabile și de a revizui estimările inițiale în acord cu noile informații disponibile, toate acestea cu scopul de a se adapta cerințelor economice care pot apărea.  

Pe parcursul anului 2018, Secretariatul Consiliului Economic a asigurat întrevederea comunității de afaceri și instituțiilor donatoare cu prim-ministrul în cadrul a 14 ședințe, de două ori mai multe decât în anul trecut. Totodată, în anul 2018 au fost organizate circa 70 de ședințe ale celor șase Grupuri de lucru din cadrul CE, la care au fost invitați peste 2000 de participanți. Datele sunt incluse în Raportul de activitate al CE pentru anul 2018. Potrivit Raportului, în anul 2018 la platforma Consiliului Economic au aderat 29 de membri noi. În momentul de faţă, Consiliul numără 100 de membri, dintre care 41 sunt reprezentanți ai asociațiilor de business,

Ministerul Economiei a avizat pozitiv iniţiativa a doi deputați privind modificarea şi completarea Legii cu privire la Zonele economice libere, dar a venit și cu propuneri importante.

Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) reprezintă una din componentele de bază ale setului de acte normative de reglementare a contabilității şi raportării financiare în Republica Moldova. Primul set de SNC a fost elaborat şi aprobat întru executarea prevederilor HG nr. 710 din 23.09.1994 „Cu privire la Programul de stat de trecere a Republicii Moldova la sistemul mondial de contabilitate şi statistică”. SNC au fost elaborate în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (SIRF) în vigoare la momentul elaborării. Setul de bază a fost pus în aplicare din 1 ianuarie 1998 (Ordinul MF nr. 174 din 25.12.1997), ulterior fiind completat cu alte standarde relevante şi necesare pentru constituirea sistemului de asigurare normativă a contabilității şi raportării financiare.

Normele de prudență financiară ale Asociaţiilor de economii și împrumut (Normele) aprobate prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 17/8 din 30.04.2008, reprezintă reglementări prudenţiale, în scopul protejării intereselor membrilor, prevenirii și controlului riscurilor Asociaţiilor de economii și împrumut (AEÎ), în desfășurarea normală a activității sale.

Comitetul de Supraveghere al Programului de Atragere a Remitențelor în Economie PARE 1+1 a aprobat încă 44 de cereri de finanțare nerambursabilă în sumă totală de 10,62 mil. lei, înaintate de companiile create sau extinse de emigranți sau rudele acestora. Potrivit estimărilor, vor fi create peste 100 locuri noi de muncă, iar investițiile cumulative în economia națională vor constitui 28,20 mil. lei. Din cele 44 de întreprinderi aprobate pentru finanțare nerambursabilă, 43% sunt în faza extinderii/dezvoltării afacerii, iar 57% sunt start-upuri. Totodată, 16 afaceri sunt create de lucrătorii emigranți, care s-au întors de peste hotare, iar 28 — de rudele de gradul I ale emigranților. Datele statistice arată că aproape jumătate din afaceri sunt create și administrate de tineri, iar o treime – de femei.

Republica Moldova va beneficia de asistență tehnică în sumă de $3,2 mil. din partea Corporației Internaționale Financiare, pentru îmbunătățirea climatului de afaceri în industria agricolă, creșterea competitivității sectorului privat, sporirea exporturilor și investițiilor în țara noastră.

Proiectul „WINET — Comerț si Inovație in industria vinului/Trade and Innovation in Wine Industry”, depus pe 2 februarie 2018 de MIEPO în calitate de lider de proiect, împreună cu Camera de Comerț și Industrie Stara Zagora (Bulgaria) și Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Tulcea (România), a fost acceptat spre finanțare din fondul Programului Bazinului Mării Negre 2014-2020 cu suma totală de 642,7 mii euro (circa 13, 31 mil. lei). În cadrul acestui apel de proiecte au fost depuse cereri din partea a 12 state, iar MIEPO a reușit să obțină pentru Republica Moldova statutul de lider de proiect.

La 28 februarie platforma EU4Business cu suportul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova a reunit în cadrul unei mese rotunde reprezentanții Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Băncii Europene de Investiții (BEI), Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova (MEI), Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului IMM (ODIMM), băncilor comerciale și companiilor de microfinanțare din Republica Moldova pentru evaluarea progresului programelor de suport care asigura accesul mediului de afaceri din Republica Moldova la finanțare.