Aproape 70% dintre germani vor să muncească până la 35 de ore pe săptămână, potrivit unui sondaj realizat de sindicatul IG Metall în rândul a 500.000 de persoane, membre sau nu ale organizaţiei. Potrivit sondajului, 45% dintre persoanele intervievate vor o săptămână de lucru de 35 de ore, 18,5% vor să muncească între 21 de ore şi 34 de ore, iar 4,8% mai puţin. În prezent, 17,9% dintre participanţii la cercetare muncesc 35 de ore, iar circa 9% mai puţin.

România: Patronatele din agricultură au anunţat săptămâna trecută că încep o campanie pentru reducerea TVA la carne. Din perspectiva celor care susţin măsura reducerilor de TVA argumentul scăderii poverii fiscale este că ar încuraja consumul, dar, important şi pentru buget, că ar diminua evaziunea fiscală reducând astfel impactul asupra veniturilor statului. Dar ce sorţi de izbândă au astfel de argumente când vorbim de una dintre principalele resurse ale statului?

Dle Vicol, aţi comunicat la primul briefing susţinut, că printre cele trei priorităţi ale Dvs în calitate de șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat este îmbunătăţirea activităţii Serviciului Fiscal. Ce acţiuni planificaţi în acest sens, respectiv, pe intern și care va fi impactul lor asupra contribuabililor? Accentul în mod prioritar va fi pus pe factorul uman. Sunt multe teorii internaţionale care fac referire la importanţa care-i revine intr-un proces factorului uman. Ideea este că fiecare persoană într-o funcţie, indiferent care ar fi aceasta, are o perioada de manifestare care de obicei durează de la 3 la 5 ani, respectiv aceasta este formată din perioada de studiu, atunci când persoana e curioasă și vrea să cunoască lucruri noi, apoi urmează perioada de implementare a cunoștinţelor cu obţinerea rezultatelor așteptate, respectiv urmează ultima perioadă care poate fi calificată ca fiind cea mai vulnerabilă reiesind din faptul că persoana are senzaţia obținerii rezultatelor mari fără a depune careva eforturi speciale deoarece în conștiinţa acesteia este autoevaluarea greșită că ar cunoaște totul.

Europa Liberă: E prietenoasă administraţia fiscală pentru cei care fac investiţii? Ion Prisăcaru: „E o situaţie dificilă şi trebuie să recunoaştem că aceasta nu a apărut astăzi, ea s-a creat cu anii. Pur şi simplu, acum a ajuns la momentul critic.” Europa Liberă: E de vină legislaţia? Sunt de vină specialiştii care merg şi fac aceste controale? Pentru că se zice că şi factorul uman ori nu are pregătire suficientă, ori urmăreşte alte scopuri decât să respecte buchia şi spiritul legii, când merge un control. Ion Prisăcaru: „Mai mult. Sunt de vină abordările care au fost faţă de contribuabili, în general, pe parcursul anilor şi mentalitatea noastră care se trage, iarăşi, din trecut. Deoarece agentul economic, mai cu seamă, cei care fac business-ul mic, mijlociu şi mare, erau trataţi, din start, ca nişte infractori. Aceasta a şi condus la situaţia în care am ajuns. De aceea am venit cu un alt mesaj.”

Göteborg, a doilea oraş ca mărime din Suedia, una dintre ţările cu cel mai ridicat nivel de trai din Europa, va testa ziua de lucru cu şase ore în loc de opt în ambiţia de a crea mai multe locuri de muncă şi de a avea amgajaţi mai sănătoşi, scrie Le Monde. „Vrem să arătăm beneficiile reducerii pro­gramului de lucru“, spune Mats Pilhem, vice­primarul Göteborgului şi membru al Par­tidului de Stânga, formaţiunea care a iniţiat proiectul.

Dle Mirzoev, de ce în Moldova oamenilor nu le place să plătească impozitele și, să-i spunem pe șleau, mulți nici nu le plătesc? Auzind întrebarea, mai întîi am zîmbit, apoi m-am pus pe gînduri. Mi-am amintit de zicala cu două lucruri inevitabile în viață – moartea și impozitele… Desigur, nimeni nu e bucuros să plătească impozite, însă în multe alte țări acestea se plătesc la un nivel mai înalt, pentru că există, în primul rînd, înţelegerea că veniturile din impozite sunt folosite pentru a asigura binele public și, în al doilea, încrederea că acești bani vor fi utilizați în folosul societății. În afară de aceasta, este mai complicat de comis evaziuni fiscale și acestea se sancționează mai dur. Asta dacă facem o comparație cu țările dezvoltate. Cred că acestea ar fi direcțiile în care trebuie să fie concentrate eforturile autorităților – cooperarea cu mediul de afaceri, societatea în general, pe de o parte, și îmbunătățirea calității administrării fiscale, pe de altă parte. Atunci am putea spera că vor fi înregistrate progrese.

Una din părţile bune de a avea o elită la nivel mondial este că ei ştiu ce se întâmplă, încotro se îndreaptă lumea, pe când masele induse în eroare trebuie să aştepte decenii pentru a afla care bănci sunt falimentare sau să afle cine este un infractor la nivel înalt. Dar elita ar trebui să ştie aceste lucruri în timp real şi pe această bază ar trebui să facă previziuni exacte, scrie editorialistul britanic Paul Mason pentru The Guardian.

România: Ministerul Finanţelor a identificat 70 de taxe care doar creează un hăţiş birocratic şi pot fi eliminate într-o singură zi fără a afecta bugetul de stat, urmând să fie promovat un act normativ pentru eliminarea acestora, a anunţat premierul Victor Ponta, în şedinţa de Guvern. „Am găsit 70 de taxe pe care le putem scoate într-o singură zi fără să sufere bugetul de stat, dar care ne ajută să nu mai înnebunim oamenii cu 70 de proceduri şi 70 de drumuri birocratice“, a spus Victor Ponta, adăugând, într-o discuţie cu ministrul Finanţelor, că el crede că mai pot fi găsite încă 30-40 taxe care pot fi eliminate.

Un grup de agenţi economici din R. Moldova efectuează în perioada 18 — 20 februarie o vizită de afaceri în Antalya, Turcia, unde vor participa la Expoziţiile specializate în domeniul agroalimentar "ANFAŞ Food Product" şi "ANFAŞ BEVEX", precum şi la Programul internaţional „Misiunea Cumpărătorului" Vizita are drept obiective intensificarea relaţiilor comercial-economice moldo-turce, identificarea noilor posibilităţi de afaceri, stabilirea contactelor directe de colaborare, informează MOLDPRES.

Prim-ministrul Iurie Leancă a emis o dispoziție prin care cere eliminarea taxei de 1,5 la sută la exportul de nuci. Șeful Guvernului a cerut Ministerelor Agriculturii și Industriei Alimentare, Finanțelor și Economiei să elaboreze un proiect de modificare a cadrului normativ, astfel încât taxa la exportul nucilor să fie scoasă.

Italia şi Spania vor să-şi stimuleze economiile încă nerefăcute după criza datoriilor prin reforme majore ale sistemelor fiscale. Italia vrea să le dea angajaţilor cu venituri mici mai mulţi bani pentru consum, iar Spania speră să stimuleze angajările prin reducerea cu 75% a contribuţiilor sociale plătite de angajatori. Planul de reformă economică prezentat de noul premier al Italiei Matteo Renzi cuprinde reducerea cu 10 miliarde euro a impozitelor pe forţa de muncă şi alte tăieri de taxe pentru companii însumând 2,4 miliarde de euro, scrie The Wall Street Journal. Rata şomajului din Italia a atins un nou maxim în ianuarie, de aproape 13%.

Criza economică globală a impus economiștii teoreticieni și guvernele multor țări să-și revizuiască concepțiile de dezvoltare economică, iar țările nordice le-au atras atenția ca un model fiabil de urmat. Ele au construit state sociale, care, în același timp, au făcut față relativ ușor crizei financiare, declanșate în 2008 în SUA. Moldova nu este o excepție, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat beneficiind de expertiza danezului Peter Menhard, consultant al Misiunii Uniunii Europene la nivel înalt pentru suport în politici (www.euhlpam.org), pe parcursul ultimilor trei ani. Unul din studiile lui Peter Menhard se referă la sistemul fiscal din Danemarca și experiențele ce ar putea fi utile Republicii Moldova. Studiul a fost publicat în ediția din luna martie a.c. a „Moldova Economic Trends”.

Starea fiscală a oricărui stat, în majoritatea cazurilor nu depinde de sărăcia sau bogăţia poporului, ci în totalitate de colectarea impozitelor. Legile sunt bune nu prin numărul lor, ci prin respectarea lor. Bogdan Petriceicu Hâşdeu Cu ocazia împlinirii a 22 de ani de la înfiinţarea Serviciului Fiscal al Republicii Moldova, revista Monitorul Fiscal FISC.md lansează o nouă rubrica, în care vor fi publicate articole şi interviuri cu angajaţi marcanţi ai instituţiei, cu persoane care au contribuit la constituirea şi la consolidarea acestuia.

Comisia parlamentară pentru economie, buget şi finanţe îl va audia, în cadrul următoarei şedinţe, pe guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţanu, referitor la situaţia de pe piaţa valutară şi în privinţa devalorizării valutei naţionale.

Premierul britanic David Cameron a făcut vineri un apel la adresa liderilor europeni să nu împiedice proiectele pentru gaze de şist cu reglementări împovărătoare, avertizând că investitorii în energie vor merge în caz contrar în alte părţi ale lumii, relatează Financial Times. Cameron a spus la Forumul Economic Mondial de la Davos că Europa are nevoie să înveţe din lecţiile Americii, unde exploatarea gazelor de şist a redus preţurile energiei destinate industriei, încurajând companiile să creeze locuri de muncă în Statele Unite.

Contribuabilii deja pot depune la fisc declaraţiile pentru veniturile supuse impozitătii pentru 2013. Iar inspectorii atenţionează că şi în acest an vor fi cu ochii pe câştigurile moldovenilor. Iar dacă vor depista cheltuieli mai mari decât veniturile declarate, vor trece la acţiune. Reprezentanţii fiscului spun că deţin o bază de date cu 11 mii de contribuabili din grupul de risc.

În timp ce reprezentanţii marilor lanţuri comerciale se opun vehement iniţiativei de închidere a magazinelor în zilele de sâmbătă şi duminică, susţinătorii spun că românilor le-ar rămâne mai mult timp pentru vizitarea obiectivelor culturale. O iniţiativă legislativă mai puţin obişnuită pentru România încinge din nou spiritele în această perioadă: hipermarketurile să fie deschise doar în zilele lucrătoare, iar sâmbăta să aibă program scurt şi duminica să fie închise.

În Europa și Asia Centrală (EAC) șomajul este înalt și crearea locurilor de muncă este slabă, în pofida eforturilor impresionante de reformă din multe țări din regiune și a unui deceniu de creștere economică puternică înainte de criza din 2009, se constată în noul raport al Băncii Mondiale „Înapoi la lucru: Creștere prin locuri de muncă în Europa și Asia Centrală”, constată Banca Mondială.

Consiliul Municipal Chişinău a adoptat Regulamentul privind amplasarea teraselor în capitală, care precizează cerinţele faţă de terasele de vară ale restaurantelor şi cafenelelor şi stabileşte noţiunea de terasă. Funcţionarii sînt convinşi că acum restaurantele nu-şi vor mai putea masca suprafeţele sub terase şi nici să înalţe obiecte capitale, sub pretextul unei verande uşor demontabile. Totodată, consilierii consideră că documentul nu e suficient de dur şi nu conţine reglementări clare. Astfel, în el lipsesc norme clare privind suprafaţa, aspectul exterior şi schemele de amplasare a teraselor în capitală.

Miercuri, 30 octombrie, a avut loc Conferinţa de închidere a proiectului Twinning „Consolidarea managementului financiar public în Republica Moldova”.