În anul 2018 Republica Moldova a exportat produse și servicii în valoare de 2,7 miliarde USD, înregistrând o creștere de 11,8% față de anul precedent. Tendințele la nivel mondial, așteptările, dar și viitoarele acțiuni ale autorităților legate de exporturi au fost discutate la Pro Export Forum 2019. Evenimentul anual, care constituie o platformă de discuții dintre autorități, agenți economici din toate sectoarele economiei, importatori, exportatori, finanțatori experți din țară, dar și de peste hotare, a fost organizat în premieră sub umbrela „Moldova Business Week”. Pe parcursul unei zile, invitații și participanții au pus accent pe instrumentele inovative care pot fi aplicate de producătorii noștri pentru a cuceri noi piețe, pentru a-și promova mai eficient propriile produse, dar și pentru a crește volumul exporturilor.

Circa 350 de femei antreprenoare din Republica Moldova au participat sâmbătă, 14 decembrie, la cea de-a V-a ediție a Forumului Anual al Femeilor din Moldova, organizat de Platforma Națională a Femeilor (PNFM) în parteneriat cu Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).Genericul ediției din acest an este „Femei pentru femei” și au avut scopul de a contura rolul asocierii femeilor, precum și de a identifica soluții pentru provocările acestora în activitatea antreprenorială și în viața socială. Oaspete de onoare a Forumului Anual al Femeilor din Moldova a fost prim-ministrul Ion Chicu, care a venit cu un mesaj de încurajare și susținere pentru femeile de afaceri din Republica Moldova.

Primul bilanț al activității noii instituții publice „Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe” (CTIF), create în anul 2018 în contextul reformei administrației publice promovate de Guvern prin fuziunea a trei întreprinderi de stat – „Fintehinform”, „Fiscservinform” și „Vamservinform”, precum și principalele priorități ale acesteia pentru anul 2019, au fost consemnate de directorul CTIF, Corneliu Jaloba, într-un interviu publicat pe portalului curentul.md. Potrivit directorului CTIF, în cele cinci luni de activitate (reorganizarea și fuziunea întreprinderilor menționate a fost finalizată la 1.08.2018) instituția a reușit să obțină două rezultate importante: a asigurat continuitatea în

Agenții economici vor beneficia de deducerea cheltuielilor legate de organizarea şi realizarea programelor ucenicie, în condițiile și în modul stabilite de Codul fiscal. Astfel, entitățile care inițiază programe de instruire profesională și încadrează ucenici în activitatea sa (în baza unui contract de ucenicie la locul de muncă), pe perioada derulării contractului vor aplica facilitatea respectivă, cu excepția perioadei în care raporturile sunt suspendate. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a elaborat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului Legii uceniciei. Proiectul are ca scop reglementarea modului de formare profesională la locul de muncă și ucenicie în învățământul dual.

Începând de astăzi, 9 septembrie, Ministerul Finanțelor și Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) desfășoară două cursuri noi de instruire: unul – pentru specialiștii începători în finanțe publice din cadrul autorităților publice locale (APL) de nivelul doi și altul – pentru aceeași categorie de specialiști din cadrul instituțiilor bugetare. Cursurile sunt desfășurate în baza noilor module ”Planificarea bugetară în APL de nivelul doi” și, respectiv, ”Introducere în finanțele publice”, aprobate de Ministerul Finanțelor. La primul curs de instruire, cu o durată de patru zile, participă 14 specialiști începători din cadrul Direcțiilor finanțe din teritoriu, iar la al doilea curs, cu o durată de trei zile – 14 specialiști din diferite instituții bugetare. Instruirile sunt ghidate de formatori ai Ministerului Finanțelor și CTIF.

Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

Proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost astăzi aprobat de Guvern. Astfel, în anul următor vor fi implementate o serie de măsuri noi, printre care: modificarea tratamentului de impozitare a donațiilor, permiterea la deducere a datoriilor în valoare de până la 1000 lei cu termenul de expirare mai mare de trei ani, aplicarea taxării inverse pentru livrările de bunuri a agenților economici insolvabili, aplicarea TVA pentru serviciile electronice prestate de agenții economici nerezidenți etc.

Serviciul Fiscal de Stat monitorizează cu regularitate diverse segmente de activitate ale mediului de afaceri din țară, inclusiv comerțul cu flori. Pe parcursul ultimilor ani, SFS pune accent sporit pe informarea și conformarea benevolă a acestor comercianți. Astfel, în perioada anilor 2017-2019, SFS a desfășurat acțiuni de conformare ale acestora prin dialog direct cu comercianții, dar și cu administratorii piețelor de flori. Acțiunile în domeniul conformării iau amploare din an în an, rezultatele cele mai relevante fiind obținute în anul 2017.

Pe parcursul anului 2018, Secretariatul Consiliului Economic a asigurat întrevederea comunității de afaceri și instituțiilor donatoare cu prim-ministrul în cadrul a 14 ședințe, de două ori mai multe decât în anul trecut. Totodată, în anul 2018 au fost organizate circa 70 de ședințe ale celor șase Grupuri de lucru din cadrul CE, la care au fost invitați peste 2000 de participanți. Datele sunt incluse în Raportul de activitate al CE pentru anul 2018. Potrivit Raportului, în anul 2018 la platforma Consiliului Economic au aderat 29 de membri noi. În momentul de faţă, Consiliul numără 100 de membri, dintre care 41 sunt reprezentanți ai asociațiilor de business,

Ministerul Finanțelor propune transmiterea către Ministerul Economiei și Infrastructurii realizarea politicilor statului în domeniul organizării și desfășurării jocurilor de noroc. Proiectul este propus spre consultare publică. În nota documentului se menționează că domeniul jocurilor de noroc este unul specific, care nu are tangențe cu politicile sectorului finanțelor publice elaborate și promovate de Ministerul Finanțelor. Astfel, ținând cont de faptul că jocurile de noroc reprezintă o activitate de întreprinzător, iar politica în domeniul antreprenoriatului este elaborată și promovată de Ministerul Economiei și Infrastructurii, se atestă necesitatea de preluare a acestei competențe de către ministerul vizat.

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

Munca prin agent de muncă temporară reprezintă o nouă modalitate de ocupare a forței de muncă și se caracterizează prin activitatea prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract cu un agent de muncă temporară și care este pus la dispoziția unei întreprinderi pentru a activa pentru o anumită perioadă. Beneficiile, dar și riscurile implementării unei asemenea forme de ocupare au fost discutate ieri, 10 octombrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Astfel, în cadrul ședinței a fost analizat un proiect ce are drept scop reglementarea muncii prin agent de muncă temporară și prin care se propune completarea Codului muncii cu un capitol care va reglementa acest tip de muncă, precum și modificări la Legea cu privire la ocuparea forței de muncă și asigurarea de șomaj și Legea privind securitatea și sănătatea în muncă.

Istoria protecției datelor cu caracter personal în Moldova se începe odată cu adoptarea Legii nr. 17 – XVI din 15.02.2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal (abrogată însă la 14 aprilie 2012, la intrarea în vigoare a Legii noi în 2011), când autoritatea responsabilă de control asupra legalității respective a fost desemnat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. De atunci majoritatea din noi, mai puțin sau mai mult, este familiarizată cu domeniul dat. Totodată recent a apărut și se utilizează o noțiune nouă — GDPR(General Data Protection Regulation). Astăzi noțiunile sunt utilizate concomitent și din cauza asta la mai mulți apar întrebări cum e mai corect și care este diferența.

Sporirea accesului la informație privind activitatea Guvernului, îmbunătățirea cooperării cu societatea civilă, responsabilizarea administrației publice și modernizarea serviciilor publice sunt cele 4 obiective ale Planului de acțiuni pentru o guvernare deschisă pe anii 2019-2020. Documentul a fost aprobat ieri de Guvern. Planul conține 6 acțiuni și circa 30 de sub-acțiuni, printre care: publicarea pe pagina oficială a Ministerului Finanțelor a bugetului pentru cetățeni după adoptarea în Parlament a Legii bugetului și a raportului privind executarea acestuia, precum și publicarea pe paginile oficiale ale autorităților publice a informației privind planificarea şi executarea bugetelor și achiziţiile publice.

Întreprinderea deține o pagina web, prin care potențialii clienți pot să facă cunoștință cu gama produselor și prețurilor acestora, însă fără a avea posibilitatea de a achita on-line pentru mărfurile cumpărate. Posibilitatea efectuării plății pentru marfă există doar în incinta magazinului întreprinderii. Potrivit deciziei Consiliului local taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii este stabilită atât pentru magazine tradiționale cât și pentru magazine on-line. Luând în considerare că pagina web are doar caracter informativ și clienții nu au posibilitatea de a achita taxa on-line, întreprinderea este obligată să achită taxa pentru ambele magazine?

Industria informaticii nu respectă tradiţia — respectă doar inovaţia. Una din priorităţiile implementării Strategiei Naţionale de edificare a societăţii informaţionale „Moldova electronică”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.255 din 9 martie 2005, este pregătirea administraţiei publice şi a societăţii, în ansamblu, în domeniul formării infrastructurii e-guvernării şi utilizării la scară largă a tehnologiilor informaţionale în diferite domenii, inclusiv în administrarea fiscală.

Noua Strategie de dezvoltare a turismului în Republica Moldova, elaborată pentru anii 2020-2030, ar trebui să conțină instrumente fiscale pentru lansarea și dezvoltarea unei afaceri în domeniu, precum și să prevadă extinderea zonelor turistice rurale ca o activitate coordonată la nivel de Guvern. Totodată, obiectivul principal al documentului ar trebui să fie alinierea la tendințele globale, pentru că apar noi forme de turism. Afirmațiile au fost enunțate de către secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Alexandru Sonic, în cadrul celui de-al V-a panel de discuții din cadrul evenimentului „Moldova Business Week” dedicat turismului.

Colaborarea strânsă și comunicarea permanentă cu profesia și mediul de afaceri constituie pentru Ministerul Finanțelor un pilon în procesul de reglementare a contabilității și raportării financiare în Republica Moldova, oferă un sprijin valoros, dar și o platformă de discuții, uneori în contradictoriu, dintre reglementator și cei care implementează prevederile actelor normative din domeniu.

În primele trei luni ale anului curent, Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a încheiat contracte de prestare a serviciilor IT cu peste 1,1 mii de autorități și instituții bugetare din raioanele republicii. Aceste servicii sunt acordate de către reprezentanții CTIF în teritoriu, care oferă, totodată, consultanță și suport tehnic utilizatorilor Sistemului Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice (SIGFP) al Ministerului Finanțelor din toate unitățile administrativ-teritoriale ale țării. Majoritatea numărului contractelor de prestare a serviciilor IT încheiate de reprezentanții CTIF în teritoriu vizează executarea lucrărilor de deservire tehnică a rețelelor de calculatoare și echipamentelor de rețea, a stațiilor de

Primul grup de tineri este instruit în cadrul proiectului transfrontalier de formare antreprenorială “Joint Opportunities in Business for Youth (JOBs4YOUTH)”. Proiectul este implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) în parteneriat cu Organizația Publică de tineret “Noua Generație a Europei” din Ucraina. Amintim că cursurile se vor desfășura în trei grupe a câte 20 de tineri. Acestea vor fi organizate a câte 3 zile în Moldova și a câte 2 zile – în Ucraina. În acest răstimp participanții selectați vor beneficia de instruire și mentorat, dar și vor fi ghidați în realizarea unui business-plan, care, la încheierea instruirii, vor participa la un concurs al planurilor de afaceri.