Sunt producător de produse lactate și zilnic furnizez produse în două rețele mari din mun. Chișinău. Acestea au insistat să efectuez furnizarea în baza avizului de însoțire a mărfii, cu eliberarea facturii fiscale la sfârșitul fiecărei luni. Îmi apare întrebarea: este corect ca retail-ul să vândă marfa asupra căreia nu este transmis dreptul de proprietate? Reiese că supermarket-urile activează ca magazinele de consignație? Care sunt formulele contabile pentru furnizor si cumpărător în cazul descris?

Potrivit normelor stabilite de Acordul de aplicare a Articolului VII al Acordului General pentru Tarife Vamale și Comerţ 1994 (GATT 1994), la care RM este parte, și prevederilor Legii nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr. 1380/1997), sunt stabilite șase metode de determinare a valorii în vamă. Astfel, ar fi bine, mai întâi de toate, a clarifica în ce moment apare necesitatea de aplicare a metodei în baza costului unitar al mărfii sau altfel numită — ,,metoda deductivă”, prevăzută de art. 15 din Legii nr. 1380/1997.

Termenele de repatriere a mijloacelor bănești, a mărfurilor și serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe sunt stabilite în art. 3 al Legii nr. 1466 din 29.01.1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile economice externe (în continuare – Legea nr. 1466/1998).

Potrivit prevederilor

Termenul de repatriere a mijloacelor bănești, a mărfurilor și serviciilor provenite din tranzacțiile economice externe – contracte vânzare-cumpărare, barter, export în regim de consignație etc, se va majora de 2 la 3 ani. Prevederea este inclusă în pachetul legislativ elaborat în vederea reformării domeniului fiscal, votat joi, 26 iulie, de Parlament.

Principii de aplicare Potrivit principiilor generale de determinare a valorii în vamă, prima și principala bază pentru stabilirea valorii în vamă este ,,valoarea de tranzacție”, aşa cum este definită în Articolul 1 din Acordul privind aplicarea Articolului VII al Acordului General pentru Tarife şi Comerţ, GATT 1994 (în continuare – Acord) și, respectiv, art. 11 din Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr.1380/1997).

Serviciul Fiscal de Stat va putea comercializa bunurile confiscate nu doar prin comerţul de consignaţie, în baza unui contract de vânzare-cumpărare și în bază de concurs, după cum prevede legislația în vigoare, dar și prin licitații. Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de hotărâre ce prevede învestirea SFS cu atribuţiile respective.

Venitul întreprinderii constituie comisionul obținut în urma comercializării mărfurilor primite la realizare în cadrul contractului de comisie. Când întreprinderea, a cărei activitate constituie comerțul de consignație, trebuie să se înregistreze în calitate de plătitor de TVA: în cazul atingerii pla¬fonului de 600 000 lei, din valoarea totală a rulajului înregistrat în registrul mașinii de casă și control într-o perioadă de 12 luni consecutive, sau în cazul când veniturile obținute din comisionul stabilit de întreprindere constituie peste 600 000 lei în decurs de 12 luni consecutive?

În conformitate cu prevederile art. 901 din Codul fiscal, reţinerea finală a impozitului se aplică pentru următoarele tipuri de venituri:

Prin Legea nr. 178 din 26.07.2018 cu privire la modificarea unor acte legislative (MO al RM nr. 309-320, din 17.08.2018) au fost efectuate modificări la Legea nr. 1466-XIII din 29.01.1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe. Obiectivele principale ale Legii nr.1466/1998 sunt protecția suveranității și asigurarea securității economice a tării, dezvoltarea economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe, asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe.

Context Cu mai mult timp în urmă am participat la o masă rotundă, organizată de redacția revistei Monitorul Fiscal FISC.md, la care au fost puse în discuție problemele de ordin contabil şi fiscal cu care se confruntă întreprinderile din domeniul turismului. La acest eveniment contabilii practicieni, participanți la discuții, au vorbit de multiple probleme contabile (de metodologie) şi fiscale (incertitudini în aplicarea legislației fiscale) cu care se confruntă entitățile din acest domeniu de activitate. De atunci am urmărit cu atenție evoluarea lucrurilor, menite să schimbe situația în domeniul turistic, în partea ce ține de publicațiile pe paginile edițiilor periodice de specialitate, actele normative, scrisorile explicative emise de organele de reglementare şi supraveghere.

Prin Legea cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178 din 26.07.2018 (Monitorul Oficial al RM, 2018, nr. 309-320), care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2018, au fost operate modificări la Codul fiscal (CF) şi la Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal nr. 1164-XIII din 24.04.1997 (Legea nr. 1164-XIII), care au generat necesitatea operării unor schimbări în modul de raportare pentru anul 2018. Acestea şi vor fi descrise în cele ce urmează.

Agentul economic nerezident preconizează să vândă un automobil unei persoane fizice nerezidente. La momentul efectuării tranzacției automobilul respectiv se află la păstrare sub supraveghere vamală la depozitul vamal. În situația descrisă, agentul economic rezident poate încasa în numerar sau prin terminal POS mijloacele bănești obținute în urma vânzării. Ce acte urmează să solicite de la nerezident în vederea închiderii repatrierii de mijloace bănești? Se va considera închisă repatrierea mijloacelor bănești în urma încheierii unui contract de cesiune cu persoana fizică nerezidentă?

1. (29.1.6.45) Cum urmează să reflecte agentul economic în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18), impozitul reținut din plățile efectuate în folosul persoanei fizice la desfacerea, prin unitățile comerțului de consignație, a mărfurilor?

În tabelul nr.1 din Darea de seamă (Forma IPC18) se declară suma venitului achitat în folosul angajaților, altor persoane fizice pentru serviciile prestate sau lucrările executate şi, respectiv, suma impozitului reţinut din acesta (impozitul pe venit din salarii, impozitul pe venit reţinut la sursa de plată), precum şi primele de asigurare obligatorii de aistență medicală calculate de angajator şi reţinute de la angajat.  

În conformitate cu prevederile art. 901 din Codul fiscal, reţinerea finală a impozituluise aplică pentru următoarele tipuri de venituri: 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole;

Stimați cititori, în numărul din octombrie (6) al Publicației Periodice „Monitorul fiscal FISC.MD”, vă propunem, ca de obicei, o serie de articole cu tematică fiscală, contabilitate, audit etc., care, cu siguranță, vă sunt necesare în activitatea Dvs. Începem actualul număr al revistei cu Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 28 august 2017 Cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală” şi a Instrucţiunii privind completarea acestuia.

Un proiect ce prevede modificarea şi completarea Regulamentului cu privire la modul de evidenţă, evaluare şi vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpîn, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune şi a comorilor este propus spre consultare de către Ministerul Finanţelor.

Entitatea „S” SRL în luna curentă este supusă controlului fiscal prin metoda verificării tematice în cadrul căruia s-a constatat că aceasta la 13.10.2014 a transferat mijloace băneşti în avans în sumă de 50 000 euro unui nerezident (rezident al Ucrainei) pentru procurarea unui strung uzat care, potrivit contractului, urma să fie livrat până la 01.03.2015. Până în prezent contribuabilul „S” SRL nu a primit strungul, dar nici nu i-au fost restituite mijloacele băneşti achitate, iar conform acordului adițional de modificare a contractului cu nerezidentul termenul de livrare a fost modificat până la 31.08.2017. Va fi aplicată amendă entității „S” SRL ca rezultat al controlului? Dacă da, poate contribuabilul beneficia de reducere în mărime de 50% şi în care condiții?

(Continuare. Începutul în nr. 4(38) din iunie 2017) Legislația fiscală stabilește mai multe tipuri de venituri pasibile reținerii impozitului pe venit la sursa de plată, și anume: