Producţia şi serviciile din zona euro au înregistrat în septembrie cel mai încet ritm de creştere din acest an, ceea ce ridică noi semne de întrebare asupra posibilităţii revenirii economiei din regiune în ultimul trimestru din acest an, informează Bloomberg. Indicatorul Purchasing Managers Index (PMI) pentru zona euro a coborât la 52,3 în septembrie faţă de 52,5 în luna august, potrivit unui sondaj realizat de firma de analiză Markit Economics. Această scădere depăşeşte aşteptările analiştilor de la Bloomberg, care au anticipat o stagnare a indicatorului la 52,5.

După şase ani de la marea recesiune mondială, reuniunea istorică de săptămâna trecută a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale a acordat o atenţie deosebită problemelor care continuă să slăbească zona euro, ale cărei perspective sunt descrise în termeni deloc încurajatori precum „stagnare prelungită“ şi risc de recesiune. Remediile propuse la summit sunt presiuni mai mari pentru ca Germania să-şi cheltuiască surplusul bugetar pe eforturi de stimulare a economiei, investiţii în infrastructură şi, din partea şefului Eurogroup, un pact de creştere economică.

Banca Central Europeană (BCE) va menține politica monetară relaxată o perioadă îndelungată, iar scopul acestei politici îl reprezintă aducerea ratei inflației în zona euro mai aproape obiectivul de 2% fixat de BCE, a declarat miercuri președintele BCE, Mario Draghi, într-un interviu acordat postului francez de radio 'Europe 1', transmite Reuters.

Pentru că statele din zona euro, abia ieşite din recesiune şi pândite deja de alta, îşi ghidează revenirea după interesul economic propriu sau chiar politic şi nu după cel colectiv, Banca Centrală Europeană a ajuns singura autoritate cu puterea de a acţiona decisiv pentru protejarea uneia dintre cele mai mari şi mai dezvoltate economii din lume. Pieţele aşteaptă cu sufletul la gură orice indiciu privind următorul pas al BCE, care ar putea fi făcut chiar săptămâna viitoare.

Băncile centrale riscă să provoace bule speculative pe piaţa de capital şi cea imobiliară, prin măsurile de stimulare economică, fiind mai uşor să susţină creşterea preţurilor acţiunilor şi locuinţelor decât să prevină încetinirea inflaţiei sub ţintele stabilite, relatează Bloomberg. Scăderea preţurilor, de la benzină şi până la cafea, poate fi o veste bună pentru cumpărători, dar dezinflaţia îngreunează rambursarea datoriilor şi creşterea profiturilor. Cel mai mare pericol este atunci când dezinflaţia (scăderea ratei inflaţiei) devine deflaţie (scădere prelungită şi generalizată a preţurilor), situaţie în care populaţia amână achiziţiile în aşteptarea unor preţuri mai mici, iar companiile amână investiţiile şi angajările, din cauza scăderii cererii pentru produsele lor.

Germania, principalul partener comercial al Estului, a avut un rol important în performanţa economică a ţărilor europene din perioada ianuarie-martie când a compensat stagnarea Franţei şi declinul Italiei, următoarele două cele mai puternice ţări din regiune. Datele anunţate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, pentru trimestrul al doilea arată de data aceasta că economia Germaniei a scăzut, Italia este în recesiune, iar Franţa stagnează deja de două trimeste, astfel că toată zona euro se confruntă cu o frânare a creşterii economice.

Redresarea zonei euro nu este nici solidă nici suficient de puternică, se arată într-un raport anual al FMI privind situaţia din regiune, în care estimarea de creştere economică este redusă cu 0,1 puncte procentuale, la 1%. FMI a menţinut neschimbată prognoza pentru 2015, la 1,5%.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a îndemnat Banca Centrală Euro­peană să ia în considerare aducerea dobânzilor în teritoriul negativ întrucât riscul deflaţionist din zona euro repre­zintă o ameninţare pentru eco­nomia globală. FMI a subliniat că revenirea din recesiune a economiei globale a fost dezamăgitor de slabă şi a cerut ţărilor dezvoltate şi celor în curs de dezvoltare să îşi intensifice cooperarea pentru a susţine creşterea economică şi stabilitatea financiară.

Banca Centrală Europeană (BCE) va menţine probabil dobânzile la un nivel scăzut cel puţin până la sfârşitul anului 2016, a indicat preşedintele BCE, Mario Draghi, într-un interviu pentru publicaţia olandeză De Telegraaf, preluată de Bloomberg. "Am prelungit accesul băncilor la lichiditate nelimitată până la sfârşitul anului 2016. Este un semnal. Programul nostru pentru susţinerea creditării către companii va continua patru ani. Asta arată că dobânzile vor rămâne scăzute o perioadă prelungită. Dar ulterior, vor creşte odată cu întărirea recuperării economice", a răspuns Draghi la întrebarea cât timp vor rămâne scăzute dobânzile.

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, şi ceilalţi oficiali ai instituţiei pregătesc o serie de posibile măsuri neconvenţionale de combatere a riscului instalării unei inflaţii scăzute pentru o lungă perioadă de timp, de la dobânzi negative la lichidităţi destinate băncilor.

Economia Italiei, a treia ca mărime a zonei euro, a reintrat în recesiune, comenzile pentru industria manufacturieră a Germaniei, motorul de creştere al Europei, au înregistrat cea mai abruptă scădere din ultimii trei ani, iar analiştii puternicei şi influentei bănci americane Gold­man Sachs atenţionează că vremurile de relaxare pe pieţele de finanţare se apropie de sfârşit pentru ţările de la periferia uniunii monetare. Toate aceste avertismente se aprind în Europa pe măsură ce se întinde umbra crizei geopolitice.

Dacă decide să dea curs ideii tot mai des vehiculate a reducerii dobânzilor la depozite sub 0%, Banca Centrală Euro­peană, gardianul zonei euro, ar intra pe un teren tatonat de prea puţini pentru a fi garantat succesul unei astfel de politici extreme cu efecte potenţiale negative pentru sistemul bancar european precum diminuarea profiturilor.

Japonia, singura mare economie în care salariile au scăzut în continuu în ultimii 15 ani, a reuşit să scape de ameninţarea deflaţiei, însă riscă acum să se afunde într-o nouă criză dacă angajatorii nu vor majora salariile pe măsura creşterii preţurilor, scrie Business Week. Principalele obiective ale prim- ministrului Shinzo Abe sunt, pe de o parte, readucerea inflaţiei pe un trend crescător şi motivarea oamenilor să înceapă să consume, iar pe de altă parte, să convingă marile companii să majoreze salariile.

Banca Centrală Europeană (BCE) pregăteşte pentru luna viitoare un pachet de opţiuni care cuprinde măsuri excepţionale precum reducerea tuturor dobânzilor, inclusiv aducerea în teritoriul negativ a dobânzilor la depozite, şi stimularea creditării pentru companiile mici şi mijlocii în condiţiile în care revenirea economică în zona euro nu este uniformă, iar FMI vede o probabilitate de 25% ca uniunea monetară să se lovească de deflaţie, adică cu scăderea generală şi prelungită a preţurilor.

Penultimul loc în Europa îl ocupă România în ceea ce priveşte valoarea PIB-ului per capita. Singura ţară cu un PIB per capita mai mic decât România este Bulgaria. La celălalt capăt al spectrului se găseşte Luxemburg, conducând detaşat clasamentul cu un PIB per capita de circa 85.000 de euro. Următoarea clasată, Danemarca, are un PIB per capita de 45.000 de euro.

Statele Unite nu dau semne că revin la trendul de creştere anterior crizei, iar economiile avansate riscă «o boală de tip japonez», din cauza politicii BCE în domeniul inflaţiei, a avertizat miercuri Joseph Stiglitz, profesor la Universitatea Columbia şi laureat al premiului Nobel. Japonia este deseori invocată ca exemplu pentru efectele negative ale deflaţiei. După 15 ani de scădere continuă a preţurilor şi stagnare a economiei, ţara a avut nevoie de reformele agresive, controversate, pentru a reveni pe creştere economică.

Crizele financiare au o frecvenţă de apariţie de o dată la şapte ani, iar de la izbucnirea celei mai recente au trecut exact şapte ani, o perioadă în care s-au acumulat tensiuni şi riscuri care ar putea pune în pericol dacă nu economia globală, atunci economii regionale.

În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.