Studiu de caz: Prin Hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 10.05.2019 s-a dispus intrarea în procedura de faliment a întreprinderii „X” SRL. Lichidatorul a dispus valorificarea şi lichidarea masei debitoare, fiind întocmit tabelul creanţelor validate, care include şi creanţele salariale ale angajaţilor. Însă, până la intentarea procedurii de faliment (în anul

Instanţa de insolvabilitate, la cererea administratorului insolvabilităţii/ lichidatorului, a comitetului creditorilor sau a oricărui creditor care are interes legitim poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea, prevede art.248 din Legea insolvabilităţii nr.149/2012, stabilind și acțiunile ce au cauzat insolvabilitatea1.   Aplicarea prevederilor menționate supra nu exclude aplicarea faţă de debitor a unor sancţiuni contravenţionale sau pedepse penale pentru fapte ce constituie contravenţii sau infracţiuni.

Conform prevederilor art. 144 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149/2012, debitorul şi creditorii pot să formuleze contestaţii cu privire la creanţele şi la drepturile de preferinţă neadmise sau trecute integral sau parţial de administratorul insolvabilităţii/lichidator în tabelul definitiv.

Suspendarea procedurii de executare silită înseamnă oprirea temporară a acţiunilor de executare până la încetarea motivelor de suspendare prevăzute de lege şi indicate în actul de suspendare. Conform prevederilor art. 10 din Codul de executare (în continuare CE), executarea silită reprezintă un ansamblu de măsuri, prin care creditorul realizează, prin intermediul executorului judecătoresc, cu

Profesia de administrator al insolvabilității implică efectuarea şi întreprinderea unui spectru larg de acțiuni complexe care, la rândul lor, predefinesc din start o multitudine de atribuții şi drepturi pentru administrator şi lichidator. Astfel, în art. 66 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 sunt stabilite  atribuțiile administratorului sau lichidatorului în cadrul procedurii de insolvabilitate.     Conform prevederilor art. 66 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 149/2012, administratorul şi lichidatorul are atribuția de

Cadrul normativ privind procesul insolvabilității va fi îmbunătățit, pentru a elimina toate constrângerile cu care se confruntă agenții economici în procesul de inițiere și derulare a insolvabilității. Astăzi, 14 decembrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM a avut loc o ședință de lucru, în discuție fiind puse dificultățile cu care se confruntă antreprenorii atunci când ajung în incapacitatea de plată și/sau aplică cadrul normativ aferent domeniului insolvabilității.

Este considerată compromisă suma datoriei persoanei în privința căreia există hotărârea judecătorească privind intentarea procedurii de faliment simplificat?   Opinia instanțelor de judecată    În conformitate cu art.31 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislaţiei, dacă această datorie s-a format în cadrul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Totodată, noțiunea de datorie compromisă este prevăzută la art.5 pct.32 din CF1, aceasta reprezentând o creanță care este nerambursabilă în cazul în care este întrunită una dintre situațiile indicate, printre acestea fiind și cazul în care persoana juridică sau fizică care desfăşoară activitate de întreprinzător, declarată insolvabilă, nu are bunuri.

SRL „X” a procurat un bun imobil ipotecat de la bancă. SRL „Y” căreia i-a aparținut imobilul ipotecat nu este declarată în proces de insolvabilitate. În contractul de vânzare-cumparare a fost indicată suma imobilului, inclusiv suma TVA care a fost transferată bancii. Ulterior, urmează ca SRL „Y” să scrie factura

Fondarea întreprinderii este un subiect foarte important pentru persoanele care doresc să inițieze o afacere și care inițial doresc să cunoască toate acțiunile necesare a fi întreprinse și actele ce urmează a fi întocmite în acest sens. Cu toate acestea, aspectele juridice ce țin de lichidarea

În sensul art. 3 din Legea insolvabilității nr. 149/2012, următoarele noțiuni semnifică: procedură de insolvabilitate - procedură prin care debitorul intră, după o perioadă de observație, în procedură de restructurare sau în procedură a falimentului; procedură de restructurare - una dintre procedurile procesului de insolvabilitate care se aplică debitorului și care presupune întocmirea

Procedura de restructurare reprezintă una dintre procedurile procesului de insolvabilitate care se aplică debitorului și care presupune întocmirea, aprobarea și implementarea unui plan complex de măsuri în vederea remedierii financiare și economice a debitorului și pentru achitarea datoriilor acestuia conform programului de plată a creanțelor.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău s-a admis spre examinare cererea introductivă înaintată de furnizorul de energie electrică privind intentarea procesului de insolvabilitate în privința debitorului SRL ,,X”, fiind instituită perioada de observație asupra debitorului și s-a dispus aplicarea măsurilor de asigurare. Apare întrebarea: pot fi aplicate prevederile art. 95 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal față de întreprinderile aflate în perioada de observație din cadrul procedurii de insolvabilitate?

În conformitate cu prevederile Legii nr. 321 din 26 decembrie 2024, au fost introduse modificări în Legea nr. 240/2024 cu privire la unele măsuri de sprijin pentru fermieri în legătură cu seceta din anul 2024 (în continuare Lege), prin care au fost concretizate măsurile de sprijin pentru fermieri, ținând cont de seceta din anul 2024.

Potrivit prevederilor art. 145 din Legea insolvabilității, este prevăzută procedura de înaintare tardivă a creanțelor. Astfel, titularul de creanţe, anterioare intentării procesului, care nu depune cerere de validare a creanţelor până la expirarea termenului de înaintare a creanţelor prevăzut prin hotărârea instanţei de insolvabilitate, este decăzut, în ceea ce priveşte creanţele respective, din următoarele drepturi:

Cu toate că fondarea întreprinderii este un subiect foarte important pentru persoanele care doresc să inițieze o afacere, aspectele juridice ce țin de lichidarea persoanei juridice rămân a fi nu mai puțin importante, întrucât la încetarea afacerii urmează a fi întreprinse un șir de

În cadrul derulării procesului de insolvabilitate, debitorul şi creditorii pot să formuleze contestaţii cu privire la creanţele şi la drepturile de preferinţă neadmise sau trecute integral sau parţial de administratorul insolvabilităţii/lichidator în tabelul definitiv (art. 144 alin. (1) din Legea insolvabilității).

După acceptare de către creditori şi debitor, planul procedurii de restructurare trebuie să fie confirmat de către instanţa de insolvabilitate (art. 204 alin. (1) din Legea insolvabilității). La data stabilită, planul procedurii de restructurare va fi confirmat de către instanţa de insolvabilitate, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:

Procedura de restructurare reprezintă una dintre procedurile procesului de insolvabilitate care se aplică debitorului și care presupune întocmirea, aprobarea și implementarea unui plan complex de măsuri în vederea remedierii financiare și economice a debitorului și pentru achitarea datoriilor acestuia conform programului de plată a creanțelor.

În modalitatea de stingere a obligației fiscale prin scădere și luarea la evidență specială au fost operate unele modificări, care intră în vigoare începând de astăzi, 21 ianuarie, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr. 643 din 24 decembrie 2021 cu privire la modificarea Regulamentului privind modul de stingere prin scădere şi luare la evidenţă specială a obligaţiei fiscale, aprobat prin Ordinul nr.1108/2015 .   Astfel, în Decizia privind luarea la evidență specială în cazul care persoana se află în proces de lichidare sau în procedură de insolvabilitate (art. 206.alin (1), pct.b din CF) se va include suma restanţelor contribuabilului, înregistrate în Sistemul de evidenţă al SFS la data emiterii hotărârii instanţei de judecată,

În totalul întreprinderilor cu capital de stat din țara noastră sunt incluse 173 întreprinderi de stat cu valoarea patrimoniului de stat de 6 20 012 825,7 mii lei și 72 societăți comerciale cu capital de stat, cu valoarea patrimoniului de stat de 19 080 869,6 mii lei.