Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene (în continuare – Convenția PEM) a fost adoptată în 2012, în vederea stabilirii unor reguli de origine comune și a cumulului originii între 25 părți contractante la PEM, pentru a facilita comerțul și a integra lanțurile de aprovizionare din zonă. Moldova a aderat la Convenția PEM prin Legea nr. 111/2015.

Îmbunătățirea guvernanței domeniului securității alimentare în scopul prevenirii și gestionării mai eficiente a potențialelor crize de insecuritate alimentară; facilitarea comerțului internațional în vederea asigurării securității alimentare; dezvoltarea unei piețe locale eficiente și sigure; creșterea productivității în sectorul agroalimentar; asigurarea accesului grupurilor vulnerabile la produse alimentare sunt obiectivele generale ale Strategiei securității alimentare a Republicii Moldova

Sectorul plantelor etero-oleaginoase reprezintă a parte componentă a sectorului pomicol autohton. Acesta, prin definiție, în opinia autorilor, este unul de perspectivă cu un nivel sporit de profitabilitate, deoarece există un istoric și experiență înregistrată în domeniul respectiv, produsele obținute se bucură de mare interes pe piețele regionale și internaționale, factorii pedoclimaterici și de producere sunt favorabili, iar susținerea din partea autorităților și donatorilor facilitează dezvoltarea lui durabilă

Modul de prezentare a informației este stabilit prin Ordinul SFS nr. 427/2018 cu privire la stabilirea modului, structurii și termenilor de prezentare a informației de către subiecții nominalizați în art. 92 și art. 226/11 din Codul fiscal. Astfel, pentru fiecare categorie de contribuabil, în Ordinul menționat anterior, este stabilită Anexa ce urmează a fi completată, precum și ce date urmează a fi incluse.

Lista proiectelor de asistență tehnică și investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, ce beneficiază de aplicarea facilităților fiscale și vamale în procesul implementării, a fost actualizată.   În Monitorul Oficial a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 149 din 9 martie 2022 pentru modificarea listei respective, aprobată prin HG nr. 246/2010.   Astfel, de facilități vor beneficia peste 40 de proiecte în derulare, printre care:

În Moldova va fi implementată platforma digitală destinată autorităților publice locale (APL), prin care autoritățile publice centrale (APC) vor furniza resurse digitale importante pentru gestiunea eficientă a activităților la nivel local. De asemenea, această platformă urmează să integreze servicii guvernamentale existente ca semnătura electronică, plățile electronice, verificarea împuternicirilor de reprezentare etc., precum și să faciliteze interacțiunea digitală cu cetățenii și mediul de afaceri.   IP „Agenția de Guvernare Electronică” cu suportul experților Băncii Mondiale a elaborat proiectul Conceptului Portalului Administrației Publice Locale din Republica Moldova (e-APL), care a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat și urmează a fi aprobat prin hotărâre de Guvern. La momentul de față acesta este propus și pentru consultări publice.

La 30 martie, P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” va marca 11 ani de la fondare!!!   Sunt 11 ani de informație veridică pe care o punem la dispoziția publicului zi de zi, oră de oră.   Te invităm să sărbătorim împreună și să participi la concursul cu genericul „Aniversăm 11 ani cu premii 1 și 1” (lansat pe facebook).   Premiul include: 1 abonament Electronic cu acces până la 31 decembrie 2022 + ediția „Catalogul mijloacelor fixe” (format de tipar).

Oferirea unui sistem unic integrat de colectare, stocare, generalizare, analiză și publicare a situațiilor financiare, a raportului conducerii și a raportului auditorului ale entităților sunt scopurile conceptului sistemului informațional ”Depozitarul public al situațiilor financiare” elaborat de Biroul Național de Statistică, ținând cont de prevederile art. 8 (alin.4) din Legea nr.287/2017 contabilității și raportării financiare, potrivit cărora BNS gestionează Depozitarul public al situațiilor financiare (DPSF). Proiectul a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile şi serviciile destinate acestora, va fi actualizată.   Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința din 9 martie curent proiectul hotărârii pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 246/2010

În conformitate cu prevederile pct. 84 din Standardul Național de Contabilitate „Imobilizări necorporale și corporale” (SNC INC) entitatea actualizează (ajustează) provizioanele constituite pentru lichidarea excavațiilor și refacerea terenurilor ocupate cu mijloace fixe la fel ca și alte provizioane cum prescrie SNC „Capital propriu și datorii” (SNC CPD), pct. 87 la fiecare dată a întocmirii bilanțului, dacă există argumentele necesare pentru ajustare. Această regulă impune entitatea să aducă provizioanele anterior constituite în concordanță cu mărimea costurilor de lichidare a excavațiilor și refacere a terenurilor ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe existente la data ajustării.  Ajustarea provizioanelor poate fi în direcția majorării sau micșorării acestora.

Până la începutul lunii mai 2022 Serviciul Vamal își propune să aprobe procedura de declarare electronică a mărfurilor pentru regimurile vamale cu impact economic și destinațiile vamale zonă liberă, magazin „duty free”, reexport, reimport, distrugerea și abandon în folosul statului.  În acest sens a fost elaborat proiectul ordinului directorului Serviciului Vamal ,,Cu privire la procedura declarării electronică a mărfurilor în regimurile vamale cu impact economic, în destinațiile vamale zonă liberă, magazin ”duty free”, reexport, reimport, distrugere și abandon în folosul statului”.   Procedura stabilită în acest proiect de ordin, va permite continuarea modernizării procedurilor vamale prin ajustarea acestora

Dacă ai nevoie de un credit, dar nu dispui de suficient gaj, statul îți poate oferi garanții pentru a facilita accesarea creditului, comunică Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   Portofoliul de garantare a creditelor include cinci programe și vizează întreprinderile debutante (suma maximă a garanției – 500 mii lei, ce nu va depăși 80% din cota maximă de garantare) și cele active (respectiv, 5 mil. lei/80%) , întreprinderile conduse de femei (5 mil. lei/ 80%), entitățile nou create (700 mii lei/ 70%) și agenții economici orientați spre export (7 mil. lei / 80%).

Proiectul ce prevede completarea Legii nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii, (inițiativă legislativă înaintată de un grup de deputați) ce vine cu un nou mecanism de garantare a creditelor pentru IMM-uri emise de către Fondul de Garantare a Creditelor (FGC) gestionat de ODIMM, a primit avizul pozitiv al Guvernului în cadrul ședinței din 9 martie 2022.   Astfel, autorii inițiativei propun suplinirea Legii nr. 179/2016 cu noțiunea „garanție de portofoliu” care va reprezenta angajamentul prin care o instituție care gestionează fondurile de garantare a creditelor va prelua riscul de credit

În ultima perioadă de timp, pentru companiile IT din Republica Moldova, tot mai atractiv devine procesul de elaborare a aplicațiilor în scopul plasării acestora pe platformele Google Play și App Store. Această modalitate de comercializare a produselor/serviciilor IT (aplicațiile IT) diferă esențial de

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului, precum şi aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile şi serviciile destinate acestora, va fi actualizată. Pe agenda ședinței secretarilor generali din 4 februarie curent a fost inclus proiectul de hotărâre de Guvern ce prevede modificarea HG nr. 246/2010, prin care a fost aprobată listă menționată supra.  

 Dacă în aria terenului din care urmează a fi extrase minerale utile nimerește un lot ce aparține unei entități agricole ocupat cu culturi de câmp, atunci prin hotărâre de Guvern sau prin decizia administrației publice locale, poate fi atribuit entității cu activitate extractivă pentru a extrage resursele minerale aferente. Această atribuire este posibilă cu condiția recuperării pierderilor agricole pe care le suportă proprietarul terenului atribuit. Perioada pe parcursul căreia este atribuit terenul din care entitatea  respectivă intenționează să extragă resurse minerale poate să cuprindă:

Contabilitatea activităților auxiliare În componența activităților auxiliare la entitățile cu activitate extractivă pot fi incluse: • secția de reparație a mijloacelor fixe (subcontul 8121); • transportul auto (subcontul 8122); • asigurarea cu energie electrică (subcontul 8123); • întreținerea și exploatarea buldozerelor (subcontul 8124); • întreținerea și exploatarea compresoarelor (subcontul 8125) etc.

Persoanele fizice care întrețin, în mod tradițional, pentru propriile necesități animale, vor avea dreptul de a comercializa surplusurile de produse în piețele agricole, târguri și iarmaroace în condiții mai flexibilele. În Monitorul Oficial din 17 iunie c

Schimbul de acte dintre executorii judecătorești și băncile comerciale ar putea fi digitalizat, ceea ce va elimina costurile administrative, dar şi consum irațional al timpului de muncă al angajaților instituțiilor financiare.

La Subdiviziunile Teritoriale ale Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură au fost depuse 8468 de cereri de finanțare pentru investițiile efectuate în diverse domenii conexe agriculturii, cu 1030 mai multe față de anul 2020, iar suma subvențiilor solicitate de producătorii agricoli pentru anul curent constituie 1,3 mld. lei, în creștere cu 18% comparativ cu anul precedent,  comunică AIPA.   Cel mai solicitat domeniu pentru investiții este dezvoltarea infrastructurii post recoltare și procesare, valoarea subvențiilor constituind 369 mil. lei (667 cereri). Acesta este urmat de investițiile efectuate în procurarea tehnicii și utilajelor agricole – 333 mil. lei (2673 cereri),