Pe perioada stării de urgență, agenții economici care importă mărfuri din Ucraina nu mai sunt obligați să prezinte în original certificatele de origine a mărfurilor (forma CT-1) eliberate de autoritățile din Ucraina. Este suficientă prezentarea copiei certificatului și a unei declarații în baza căreia importatorul se obligă să prezinte ulterior, organelor vamale, originalele certificatelor.

Potrivit art.123 alin.(6) din Codul fiscal, nu sînt marcate obligatoriu cu “Timbru de acciz”: a) vinurile spumoase şi spumante, divinurile în sticle de suvenire cu capacitatea de pînă la 0,25 litri, de 1,5 litri, de 3 litri şi de 6 litri; b) producţia alcoolică cu conţinutul de alcool etilic de pînă la 7% în volum şi berea; c) mărfurile supuse accizelor plasate în regimurile vamale tranzit, antrepozit vamal, admitere temporară, magazin duty-free;

În conformitate cu prevederile art.104 lit.c1) liniuța a doua din Codul fiscal (în vigoare din 01 ianuarie 2021), se scutesc de TVA cu drept de deducere importul şi/sau livrarea pe teritoriul țării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor de asistență investițională, finanțate din contul granturilor acordate Guvernului, precum şi din contul granturilor acordate instituțiilor finanțate de la buget.

Ministerul Finanțelor anunță că în primele 5 luni ale anului curent, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 33,5 mld. lei, fiind în creștere cu 5,5 mld. lei față de perioada similară a anului trecut.  Cheltuielile au constituit 36,6 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021 sunt mai mari cu 5,4 mld. lei. Executarea BPN s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,1 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 10,5 mld. lei.

Acordul1 OMC privind Determinarea valorii în vamă impune o cooperare eficientă între importatori și autoritățile vamale. Astfel, ținând cont de faptul că informațiile necesare organului vamal pentru determinarea valorii în vamă, de regulă, le deține importatorul, cum ar fi: prețurile plătite pentru mărfuri, clauzele contractuale, informațiile privind vânzările anterioare de mărfuri similare sau identice, costurile de producție din țara străină sau costurile de revânzare pe piața internă etc., Acordul oferă organului vamal dreptul de a pune întrebări și de a obține informațiile relevante de la importatori.

De rând cu agenții economici, în categoria subiecților care ar putea procura, în baza contractului de vânzare-cumpărare, bunuri confiscate pasibile comercializării aflate la evidența Serviciului Fiscal de Stat ar putea fi incluse și persoanele fizice.   Ministerul Finanțelor propune aprobarea unui nou Regulament cu privire la modul de administrare de către SFS a bunurilor confiscate, a bunurilor fără stăpân, a bunurilor sechestrate perisabile sau cu termenul de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor abandonate în favoarea statului, a bunurilor trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune și a comorilor.

Din 1 ianuarie 2020, a intrat în vigoare Legea nr.122/2019 pentru modificarea unor acte legislative prin care au fost operate modificări în Codul fiscal nr.1163/1997, Legea cu privire la tariful vamal nr.1380/1997 și Legea nr.1569/2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice cu referire la trimiterile poștale internaționale în formatul (B2C – de la business la consumator) pentru care a fost stabilită o valoare limită neimpozabilă în mărime de 200 de euro.

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit și unele taxe și  Lista granturilor acordate RM și instituţiilor finanţate de la buget, destinate realizării proiectelor de asistenţă investiţională, din contul cărora vor fi importate sau achiziţionate mărfuri scutite de TVA cu drept de deducere (anexa nr.1 și anexa nr.2) din Hotărârea Guvernului nr. 246/2010, vor fi actualizate.   În acest sens, pe agenda ședinței secretarilor generali de ieri, 15 aprilie, a fost inclus un proiect de modificare a HG nr. 246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), instituție ce deține licență pentru activitatea de broker vamal, informează agenții economici care au nevoie de vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport că aceștia pot solicita serviciile respective de la cele 11 reprezentanțe de brokeraj vamal ale CTIF ce activează la punctele de trecere a frontierei de stat și la posturile vamale interne.   Reprezentanțele CTIF sunt amplasate în cele mai importante puncte de trecere a frontierei de stat rutiere (Leușeni, Giurgiulești, Sculeni, Cuciurgan), punctul feroviar (Ungheni), dar și la posturile vamale interne, având o acoperire pentru toate cele trei birouri vamale Nord, Centru și Sud.

Vor fi supuse marcării cu „Timbru de consum” produsele alcoolice, precum și produsele din tutun introduse pe teritoriul Republicii Moldova destinate a fi consumate pe teritoriul necontrolat de autoritățile constituționale.   În Monitorul Oficial din 31 decembrie 2020 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 940 din 22 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor hotărâri de Guvern, inclusiv a HG nr.1481/2006 cu privire la marcarea producției alcoolice și a HG nr. 1427/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de procurare şi aplicare a timbrelor de acciz pe articolele din tutun.  

Regimul fiscal al rezidenţilor zonelor economice libere este reglementat de prevederile art. 49 din Codul fiscal. Totodată, regimul fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este reglementat de prevederile capitolului 71 din Codul fiscal.

Care este regimul privind TVA aplicabil la prestarea serviciilor de publicitate, livrate către rezidentul zonei economice?   În conformitate cu art.104 lit. f) din Codul fiscal, mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al RM, se scutesc de TVA cu drept de deducere.  

O persoană fizică nerezidentă dispune de un bun imobil pe teritoriul Republicii Moldova, care este dat în locațiune unei persoane juridice rezidente. În situația descrisă apare obligația de repatriere a mijloacelor bănești?   Conform art. 1251 din Codul civil, prin contractul de locațiune o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar locatarul se obligă să plătească chirie.  

Serviciul Vamal anunță că în perioada 14-20 octombrie 2019, veniturile încasate la bugetul de stat au constituit 478,6 mil.lei, fiind perfectate 11.895 de declarații vamale. La capitolul combaterea fraudelor, pe parcursul săptămânii trecute, au fost relevate 159 de încălcări ale legislației vamale, dintre care 80 se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul RM a autoturismelor cu numere de înmatriculare străine. Totodată, au fost întocmite 60 de procese-verbale și aplicate amenzi în sumă de 211 mii de lei.

Serviciul Vamal anunță că, în săptămâna 4-10 noiembrie 2019, veniturile încasate la bugetul de stat de către autoritatea vamală au constituit 444,8 mil. lei, fiind perfectate 11.286 de declarații vamale. La capitolul combaterea fraudelor, pe parcursul săptămânii trecute au fost relevate 128 de încălcări ale legislației vamale, dintre care 73 se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul RM a autoturismelor cu numere de înmatriculare străine. Totodată, au fost întocmite 91 de procese-verbale și aplicate amenzi în sumă de 312 mii lei.

Problema încasării mijloacelor bănești pentru serviciile prestate clienților nerezidenți de către companiile IT (și nu numai) este una mai veche, însă rămâne actuală până în prezent. Anterior, deja au fost abordate dificultățile cu care se confruntă oamenii de afaceri în ceea ce privește utilizarea platformei PayPal, însă nu mai puțin importante sunt dilemele contabililor practicieni în ceea ce privește reflectarea corectă a unor astfel de tranzacții.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat în „Monitorul Oficial” din 8 mai curent Ordinul nr. 87 din 05.05.2020 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66/2010 fiind completată cu încă 10 întreprinderi Lista agenţilor economici-întreprinderi ale industriei uşoare şi a tipurilor de servicii prestate de către aceştia pe teritoriul Republicii Moldova solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă, scutite de TVA cu drept de deducere. Astfel, în total, de aceste facilități beneficiază în prezent 972 de agenți economici.

Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova a dispus că, prin derogare de la prevederile Legii nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, mărfurile supuse supravegherii sanitar-veterinare se vor plasa pe piață pe baza certificatelor sanitar-veterinare eliberate de Autoritatea sanitară veterinară din țările UE, fără a fi supuse certificării de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, ceea ce  va simplifica și va reduce termenul de plasare a produselor de prima necesitate pe rafturile magazinelor. Totodată, măsura va asigura substituirea produselor importate anterior din țările afectate în prezent de situația din Ucraina cu cele importate din țările UE, comunică Ministerul Economiei.   

Ce-ar trebui să cunoască un operator economic care realizează tranzacții externe de import despre Declarația valorii în vamă? Potrivit Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 974/2016 (Regulament), Declaraţia pentru valoarea în vamă se întocmește și se prezintă pe un formular D.V.1, pentru cazurile în care valoarea în vamă se determină în baza valorii de tranzacţie, respectiv în baza preţului efectiv plătit sau de plătit, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr. 1380/1997).

Astăzi, 25 martie, se încheie prima rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului de Comerț Liber dintre Republica Moldova și statele membre ale Asociației Europene de Liber Schimb (EFTA).   Discuțiile au fost axate pe prevederile legale și instituționale, comerțul cu bunuri și servicii, facilitarea comerțului și cooperarea vamală, regulile de origine, barierele tehnice în calea comerțului, drepturile de proprietate intelectuală, dezvoltarea durabilă, precum și îmbunătățirea condițiilor de cooperare în sectorul privat.