Cadrul normativ privind procesul insolvabilității va fi îmbunătățit, pentru a elimina toate constrângerile cu care se confruntă agenții economici în procesul de inițiere și derulare a insolvabilității. Astăzi, 14 decembrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM a avut loc o ședință de lucru, în discuție fiind puse dificultățile cu care se confruntă antreprenorii atunci când ajung în incapacitatea de plată și/sau aplică cadrul normativ aferent domeniului insolvabilității.

Consolidarea și implementarea unui sistem informațional automatizat performant și operativ de colectare, prelucrare, structurare, evidență, căutare și furnizare a actelor juridice și a informației despre acestea sunt scopurile Conceptului SIA „Registrul de stat al actelor juridice” (SIA RSAJ), noua versiune a acestuia fiind creată și testată de Ministerul Justiției.  Necesitatea asigurării interoperabilității SIA RSAJ cu sistemele informaționale automatizate nou-create, precum și a accesului utilizatorilor la toate versiunile actelor normative, care au fost în vigoare pe parcursul timpului, în funcție de data modificării acestora, au condiționat crearea și implementarea sistemului, proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea acestuia fiind propus pentru consultări publice.

Entitățile/autoritățile contractante urmează să aplice prevederile Legii nr. 74/2020 privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale, care au intrat în vigoare la 26 iunie 2021 (art. 89 alin.(1)), comunică Ministerul Finanțelor.   Astfel, pentru efectuarea achizițiilor de bunuri, servicii și lucrări pentru necesitățile autorităților contractante ce desfășoară procedurile de achiziții sectoriale reglementate de Legea 74/2020, acestea urmează să consulte cu atenție noile prevederi.  

Ținând cont de faptul că la 26 iunie 2021 a intrat în vigoare Legea nr. 74/2020 privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale (art. 89 (1) al Legii 74/2020), Agenția Achiziții Publice comunică despre elaborarea unui șir de documente-model ce se referă la desfășurarea/raportarea procedurilor de achiziții sectoriale:   Anunțul de intenții Anunțul de participare Darea de seamă Anunțul de atribuire a contractului

Compania a redus activitatea și a fost luată decizia de a transmite drepturile pentru executarea contractelor de prestări servicii, aflate în derulare, către altă companie, cu acordul beneficiarului. Ca rezultat, a fost încheiat un contract de transmitere a drepturilor și obligațiilor, ce decurg din 3 contracte de prestări servicii, precum și de transmitere a drepturilor de transfer a angajaților, care lucrau la executarea acestor contracte de prestări servicii.

Inițiativa legislativă de operare a modificărilor în Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale a fost examinată în cadrul ședinței Comisiei protecție socială, sănătate și familie din 8 decembrie.   Documentul prevede că mijloacele financiare încasate la BASS (inclusiv majorările de întârziere, amenzile aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS) şi sumele rezultate în urma aplicării amenzilor contravenţionale) ce sunt  acumulate pe contul Trezoreriei de Stat vor fi virate zilnic la contul CNAS. Totodată, Legea nr.489/1999 va stipula expres că nu se admite dezafectarea mijloacelor financiare de la BASS în alte scopuri decât cele prevăzute de legislaţie.

Veniturile bugetului de stat pentru anul 2019 vor constitui 42125,5 mil. lei, iar cheltuielile sunt aprobate la nivel de 47664,2 mil. lei. În Monitorul Oficial din 22 decembrie 2018 a fost publicată Legea bugetului de stat pentru anul 2019 și decretul de promulgare al acesteia. Pentru finanțarea investițiilor capitale pe autorități publice centrale se vor acorda alocații în sumă de 237 4183,6 mii lei, iar în bugetul Fondului de investiții sociale, pentru lucrări de renovare a instituțiilor de învăţământ – 92 046,7 mii lei din contul împrumutului acordat de Banca Mondială în cadrul proiectului „Reforma învăţământului în Moldova”.

La 1 ianuarie 2022 întră în vigoare prevederile Odinului nr.156 din 29 decembrie 2021 cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr. 94 din 30 iulie 2020, prin care a fost aprobat formularul tipizat (Forma IPC21) Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate şi a Instrucţiunii cu privire la modul de completare a formularului nominalizat.  Oferim contribuabililor posibilitatea de a lua cunoștință cu modificările și completările operate în Formularul IPC21.  

În această perioadă dificilă de pandemie, este foarte importantă exercitarea atribuțiilor băncilor centrale pentru menținerea stabilității prețurilor și a stabilității financiare. Nicio criză nu va anula aceste atribuții temeinice, dar ne determină să regândim experiența anterioară și să venim cu viziuni noi. Această afirmație a fost enunțată de guvernatorul BNM, Octavian Armașu, în cadrul conferinței organizate în contextul marcării a 30 de ani de la fondarea Băncii Naționale a Moldovei.   Conferința cu genericul „Recuperarea economiei în post-pandemie: realități și perspective” a reunit oficiali ai Republicii Moldova și ai organizațiilor internaționale, guvernatori ai băncilor centrale de peste hotare, reprezentanți ai băncilor comerciale locale, ai mediului de afaceri, precum și experți în politici economice.

Hotărârea Guvernului nr.113 din 14 iulie curent cu privire la aprobarea Listei produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt a fost publicată în MO din 19 iulie 2019.   Produsele incluse în Listă sunt divizate în 14 categorii și 129 poziții: legume în stare proaspătă; fructe în stare proaspătă; legume, fructe conservate; băcănie; paste; produse de brutărie, patiserie și cofetărie; alte produse (borș acru, bastonașe de porumb, semințe de floarea soarelui și dovleac); băuturi nealcoolice (sucuri, nectar); produse alcoolice; preparate congelate (colțunași, pelmeni, aluat); lapte și produse lactate; carne, produse din carne și mezeluri;

Casa Națională de Asigurări Sociale depune consecvent efort pentru a simplifica accesul cetățenilor la informații utile din domeniul asigurărilor sociale de stat și a îmbunătăți procesul de interacțiune cu plătitorii de contribuții la Bugetul de Asigurări Sociale de Stat (BASS). Mai exact, CNAS își propune să aducă agenții economici mai aproape de surse sigure de informații și să ofere suport în procesul de utilizare a platformei www.cnas.gov.md.

În 12 luni expirate de la lansarea Ghișeului unic de raportare electronică, numărul total de rapoarte financiare și statistice expediate de autoritățile/ instituțiile publice, agenții economici și cetățeni către autoritățile de stat din domeniul finanțelor publice și statisticii prin intermediul acestei platforme a depășit cifra de 1,866 mil. Majoritatea absolută dintre acestea — peste 1,846 mil. — au fost transmise de către autorități /instituții publice și agenți economici și mai bine de 20 mii – de către cetățeni. Ghișeul unic a fost lansat la 27 ianuarie 2018, acesta fiind primul serviciu electronic centralizat de raportare financiară și statistică

Partea a doua a articolului oferă o analiză detaliată a activităților desfășurate de comisia de cenzori (în continuare – comisia), având ca obiectiv principal asigurarea unei administrări eficiente și consolidarea mecanismelor de control intern în cadrul Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) din Republica Moldova.

În organizațiile necomerciale (ONC) există anumite particularităţi  de ținere a evidenței contabile, care se referă la gestionarea mijloacelor cu destinație specială, inclusiv a mijloacelor financiare primite în urma desemnării procentuale; direcțiile de utilizare a mijloacelor cu destinaţie specială; de contabilizare a diferențelor de curs valutar şi a dobânzilor, a mijloacelor cu destinaţie specială neutilizate etc.   Subtilitățile sunt dezvăluite în articolul „Particularitățile contabilității și raportarea financiară în organizațiile necomerciale” semnat de Lidia Foalea și publicat în ediția din iunie 2021 a revistei „monitorul fiscal FISC.md”.  

În ediția din luna iunie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” contabilii ce activează la întreprinderile din domeniul extracției resurselor minerale vor găsi continuarea articolului „Resursele minerale: noțiuni, recunoaștere, evaluare și contabilitatea explorării”, publicat în ediția din aprilie.  Autorii acestuia, Vasile Bucur și Tatiana Șevciuc, vin cu alte detalii, care se referă la procesele tehnologice în funcție de tipul extracției resurselor minerale și tipul acestor resurse; evidența analitică a costurilor de extracție; provizioane pentru costuri de lichidare a excavațiilor și refacerea (recultivarea) a terenului atribuit;

41.7 Are contribuabilul obligația prezentării dării de seamă privind calculul contribuţiei obligatorii în Fondul Viei şi Vinului în cazul lipsei tranzacțiilor ce constituie obiect al calculării contribuțiilor în perioada de raportare? 41.1 Cine sînt subiecți ai contribuțiilor obligatorii în Fondul viei și vinului conform Legii viei și vinului nr. 57/2006?

La data de 17 decembrie 2020, a avut loc Conferința internațională jubiliară „CFPI după un deceniu – privire în viitor”, destinată auditorilor interni din sectorul public din Republica Moldova, cu prilejul împlinirii a 10 ani de la adoptarea Legii nr.229/2010 privind controlul financiar public intern, document care a deschis porțile pentru dezvoltarea funcției de audit intern și a sistemului de control intern managerial. Conferința a fost organizată de comun cu experții internaționali din Olanda, Croația, România și Armenia, reprezentanții Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” și reprezentanții Asociației auditorilor interni din Republica Moldova.

 Unul din cele mai importante sectoare ale sistemului contabil naţional reprezintă contabilitatea de gestiune, care este un „sistem de colectare, prelucrare, pregătire şi transmitere a informaţiei contabile pentru planificarea, calcularea costurilor, verificarea şi analiza executării bugetelor, în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale”1. Acest important sistem foloseşte metode şi procedee proprii, are trăsături distinctive şi formează un cerc vast de indicatori, care, la rândul său, influenţează nemijlocit conţinutul şi scopurile contabilităţii financiare. Importanţa acesteia rezultă din tipul de conexiune care prevede realizarea legăturilor reciproce cu ajutorul conturilor de control (adică a

Eliminarea prevederilor neconstituționale și revenirea la dreptul discreționar al autorităților publice locale (APL) de a stabili cuantumul impozitului funciar (prin substituirea cuvântului „maxime” cu cuvântul „minime” în titlul anexei 1 la Legea nr.1056/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal) este prevăzută în proiectul de lege cu privire la modificarea Legii prenotate, înregistrat în Parlament în calitate de inițiativă legislativă.   Autorii proiectului menționează că, în conformitate cu prevederile cadrului legislativ în vigoare, toate unitățile administrativ-teritoriale (UAT) dispun de autonomie financiară şi, respectiv, urmează să-și elaboreze și să aprobe bugetele anuale proprii în limita resurselor financiare disponibile,

În urma controlului fiscal efectuat la entitate în luna decembrie 2021, au fost calculate plăți salariale suplimentare pentru anii 2018-2019. Respectiv, au fost calculate contribuții de asigurări sociale de stat, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală și impozit pe venit. În cazul în care decizia de control fiscal a fost emisă pe data de 29 decembrie 2021, apar următoarele întrebări: cum vor fi reflectate CAS pentru anii precedenți, ținând cont de faptul că în anii 2018-2019 contribuțiile erau calculate atât din contul angajatorului (18%), cât și din contul angajatului (6%), deoarece la îndeplinirea Formei IPC21 se solicită indicarea cotei procentuale? urmează a fi reflectate în Darea de seamă IPC21 tabelul nr. 2 plățile calculate suplimentar salariaților sau este necesar a se declara sumele având în vedere şi plățile declarate anterior? urmează a fi achitate plățile calculate suplimentar salariaților și cum se reflectă acestea în Darea de seamă IALS21?