Una din provocările majore cu care se confruntă mai multe entități în contextul actual economic dificil este să-și țină angajații motivați, inclusiv prin mărirea salariilor. Totuși, entitățile fiind afectate de multiplele crize, deseori nu-și pot permite aceste majorări.

La prezentarea dării de seamă forma IPC21 corectată, din cauza neincluderii fondatorului ÎI cu taxa fixă a contribuțiilor sociale, în tabelul 2, CNAS a calculat majorare de întârziere, plata fiind efectuată în termen. Sunt întemeiate acțiunile CNAS ?    Fondatorii întreprinderilor individuale, cu excepția celor care sunt stabilite ca persoane pensionare, persoane cu dizabilități, precum și persoane care sunt încadrate în categoriile de angajați (prevăzute la pct. 1.1–1.5 din Anexa vizată), sunt stabiliți în calitate de plătitori ai contribuțiilor de asigurări sociale stabilite în sumă fixă (pct.1.6 din Anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489/1999). Cuantumul contribuției de asigurări sociale stabilite în sumă fixă se aprobă anual prin Legea

Începând cu 1 ianuarie 2020, datoriile în valoare de până la 1000 lei cu termenul de prescripție expirat vor fi permise spre deducere. Prevederea este inclusă în Codul fiscal actualizat din anul viitor, legea nr.171 fiind publicată astăzi, 27 decembrie, în Monitorul Oficial. Codul fiscal în redacția actuală oferă dreptul de deducere la calcularea impozitului pe venit pentru persoanele juridice a datoriilor compromise doar în cazul existenței unei hotărâri definitive a unei instanțe de judecată sau a executorului judecătoresc. Uneori, însă, cheltuielile pentru obținerea acesteia depășesc suma datoriei compromise, care este definită în legislația fiscală ca fiind creanță nerambursabilă în cazurile în care există actul potrivit căruia perceperea datoriei nu este posibilă.

Angajatorul oferă angajaților săi abonamente la sala de sport. Aceste plăți vor fi calificate ca facilități impozabile? Vor fi admise spre deducere în scopuri fiscale? Potrivit art. 19 lit. a) din Codul fiscal (CF), plățile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale reprezintă facilitățile impozabile acordate de angajator.

Produsul intern brut va înregistra o creștere reală de circa 6% în anul 2021 și o valoare de circa 228 mld. lei, iar în următorii trei ani (2022-2024) creșterea economică se va menține pe o traiectorie ascendentă de circa de 4% până la finele orizontului de prognoză. Date ce anticipează revigorarea treptată a economiei naționale pe termen mediu se conțin în Nota cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024, făcută publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Conform estimărilor, creșterea indicatorilor vor fi înregistrate în majoritatea sectoarelor economice. Autorii consideră că, după un an cu secetă profundă, sectorul agricol își va reveni în anul 2021 și se va menține în creștere, în cazul unor condiții climatice favorabile, asigurând și evoluția pozitivă a industriei

În evidenţa contabilă a persoanelor juridice în a căror gestiune economică se află bunuri ale domeniului public, evidenţa contabilă a acestor bunuri se ţine distinct, potrivit normelor aprobate de Ministerul Finanţelor. Datoriile privind bunurile primite în gestiunea economică apar în cazul primirii bunurilor de la alte entităţi (fondatori, organele administraţiei publice) în gestiunea temporară. Mai multe detalii despre bunurile primite în gestiune economică găsiți în materialul ce urmează, redat în formă de scheme.

Statul și entitățile cu autonomie financiară primesc ajutoare umanitare, care sunt distribuite și totodată utilizate  de către acestea. În prezentul articol vom expune modul  de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate de către entitățile cu autonomie financiară.  Care acte normative reglementează recepționarea,  distribuirea și utilizarea ajutoarelor umanitare? Recepționarea, distribuirea şi utilizarea ajutoarelor umanitare este reglementată de Legea nr. 1491/2002 cu privire la

Încetarea activității economice a unei întreprinderi nu atrage automat după sine și lichidarea entității, agentul economic în continuare având obligativitatea de prezentare a dărilor de seamă, de plată a impozitelor etc., neîndeplinirea obligațiilor conducând la atragerea persoanelor fizice și juridice la răspundere în modul stabilit de actele normative.

Studiu de caz: Gospodăria țărănească „R” а declarat реntru апul 2022 impozit ре venit ce urmează a fi achitat în avans în sumă de 400 mii lei, raportat la previziunile репtru апul respectiv. Până la data de 1 septembrie 2022, impozitul pe venit prognozat în rate a fost achitat conform graficului anunțat, însă datorită impedimentelor climaterice și a situației

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova activele oficiale de rezervă ale BNM au atins suma de $4,048 mld. Astfel, la situația din 29 octombrie 2021 acestea s-au majorat față de cele înregistrate la data de 30 septembrie cu $86,48 mil., comunică Banca Națională a Moldovei. Potrivit regulatorului, majorarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de: înregistrarea suportului bugetar în favoarea Ministerului Finanțelor al RM debursat de Comisia Europeană, în numele UE: $99,49 mil. (echivalentul a 86,1 mil. EUR), dintre care $57,4 mil. (echivalentul a 49,7 mil. EUR) sub formă de asistență macrofinanciară (ultima tranșă de împrumut);

În cazul efectuării tranzacțiilor cu mijloacele fixe contabilii practicieni întâmpină un șir de dificultăți ce țin de documentarea, aprecierea consecințelor fiscale și raportarea operațiunilor corespunzătoare. În continuare, în baza mai multor exemple, vom încerca să oferim răspunsul la mai multe întrebări.

În această perioadă dificilă de pandemie, este foarte importantă exercitarea atribuțiilor băncilor centrale pentru menținerea stabilității prețurilor și a stabilității financiare. Nicio criză nu va anula aceste atribuții temeinice, dar ne determină să regândim experiența anterioară și să venim cu viziuni noi. Această afirmație a fost enunțată de guvernatorul BNM, Octavian Armașu, în cadrul conferinței organizate în contextul marcării a 30 de ani de la fondarea Băncii Naționale a Moldovei.   Conferința cu genericul „Recuperarea economiei în post-pandemie: realități și perspective” a reunit oficiali ai Republicii Moldova și ai organizațiilor internaționale, guvernatori ai băncilor centrale de peste hotare, reprezentanți ai băncilor comerciale locale, ai mediului de afaceri, precum și experți în politici economice.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte, că data de 25 noiembrie 2021 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat.   În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale: Categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 din anexa menţionată au obligaţia să declare cu utilizarea Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21)

Tranzacţia reprezintă un acord încheiat între debitor și creditori, iar, după caz, și cu participarea terţelor persoane, prin care părţile convin referitor la modalitatea și termenele

Termenul limită de declarare a veniturilor obținute de către persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător pentru perioada fiscală 2022 este data de 2 mai 2023. Care sunt persoanele fizice obligate de a prezenta Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18)?

Guvernul a aprobat Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021)”. Potrivit ministrului Finanțelor, Ion Chicu, acesta a fost elaborat reieșind din prevederile Legii cu privire la datoria sectorului public, garanția de stat și recreditarea de stat. Documentul constituie o continuare a programului Managementul datorie de stat pe termen mediu pentru anii 2018-2020, fiind revizuit pentru orizontul 2019-2021, în concordanță cu prognozele datoriei de stat pe termen mediu și prognoza actualizată a indicatorilor macro-economici furnizată de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Plăţile prealabile contestate în instanţele de judecată, creanţele formate în baza documentelor ridicate de către organele competente în vederea examinării legalităţii relaţiilor juridice și cheltuielile anticipate nu se consideră creanţe cu termen expirat, prevede noua redacție a pct. 9 din Anexa la Ordinul nr.121/2016 al ministrului Finanţelor  cu privire la modul de determinare şi de raportare a creanţelor cu termen expirat şi a datoriilor cu termen de achitare expirat (arierate) (Ordinul nr.121/2016), care a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2021, în „Monitorul oficial” fiind publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.172 din 28 decembrie 2020. Prevederile acestuia sunt aplicabile autorităților/instituțiilor bugetare care nu cad sub incidența prevederilor Legii nr.287/2017. 

Gospodăria ţărănească (în continuare – GȚ) este o întreprindere individuală bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole. Noțiunea este definită în art. 2 alin. (1) din Legea nr.1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier).   Procedura de lichidare a unei gospodării țărănești (de fermier) (în continuare – GȚ) provoacă întrebări contribuabililor, fapt ce ne impune să venim astăzi cu unele explicații asupra subiectului.

Cadrul normativ în vigoare aplicabil începând cu 1 ianuarie 2023 stabileşte limita minimă a contribuţiilor de asigurări sociale. Spre deosebire de perioadele anterioare, unde exista un plafon maxim al contribuţiei individuale de asigurări sociale, actualmente legislaţia prevede un plafon minimal al contribuţiei datorată de angajator

Ca urmare a modificărilor efectuate în Codul fiscal (CF) prin prisma Legii nr. 356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2023), conform art. 21 alin. (6) din CF, veniturile contribuabililor care desfăşoară activitate de întreprinzător obţinute din tranzacţiile economice cu fondatorii sau alte persoane interdependente efectuate la preţ mai mic decât preţul de piaţă se ajustează în scopuri fiscale la preţul de piaţă.