Lista agenților economici ce sunt obligați să utilizeze e-factura, în care la momentul de față sunt incluse 50 de entități, din 11 octombrie 2021 va fi suplinită cu încă doi agenți economici.   Astăzi, 1 octombrie, Serviciul Fiscal de Stat a publicat în MO Ordinul nr.490 din 24 septembrie 2021 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr.124 din 15.03.2019 prin completarea listei agenților economici obligați a utiliza factura fiscală electronică (e-factura), fiind vorba despre „Agrofarm-grup” SRL (cod fiscal 1011600039836) și „Alexmax Nord” SRL (cod fiscal 1009602006370).

Începând cu 14 mai 2021, declararea contribuțiilor în Fondul Viei și Vinului (Fond) se va efectua conform formularului Dării de seamă privind calcularea contribuţiei obligatorii în Fond (CFV21), aprobat prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 349 din 21 iunie 2021 cu privire la aprobarea formularului nominalizat și a Modului de completare și prezentare a acestuia (Ordinul SFS nr. 349/2021), publicat în MO vineri, 25 iunie, și care a intrat în vigoare la data publicării.   Potrivit documentului, pentru obiectele impozabile, pentru care documentele aferente tranzacțiilor au fost emise până la 14 mai anul curent, declararea contribuțiilor în Fond se va efectua conform formularului Dării de seamă privind calcularea contribuţiei obligatorii în Fondul Viei şi Vinului, aprobat prin Ordinul SFS nr. 423/2020. 

Serviciul Fiscal de Stat informează că la data de 25 februarie 2021 expiră termenul de prezentare a informațiilor din surse indirecte.   Potrivit art. 22611 din Codul fiscal, subiecții obligați să prezinte aceste informații sunt: instituțiile financiare – informația privind toate tipurile de conturi active pe parcursul unui an fiscal, inclusiv rulajele (mișcările) pe aceste conturi; companiile turistice – informația privind serviciile turistice prestate; companiile de asigurare – informația privind contractele de asigurare; deținătorii de registre ale deținătorilor de valori mobiliare – informația privind tranzacțiile cu valori mobiliare efectuate în perioada anului fiscal;

În ultima perioadă liderii de opinie din mediul online au ajuns în vizorul autorității fiscale, deoarece veniturile obținute de bloggeri, vloggeri și influenceri urmează a fi impozitate în conformitate cu prevederile legislației fiscale. Deși legislația fiscală autohtonă nu definește expres noțiunea de blogger, vlogger sau influencer, aceștia cad sub incidența art.13 alin.(1) din Codul fiscal (în continuare - CF) în calitate de subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. Potrivit prevederilor lit.b) alin.(2) al articolului nominalizat subiecți ai impunerii sunt „persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile

Până la 29 septembrie curent, întreprinderile din domeniul turismului din țara noastră au oportunitatea de a depune cererile de participare în cadrul proiectului CEnTOUR - Economia Circulară în Turism implementat de ODIMM, co-finanțat în cadrul Programului UE pentru Competitivitatea Întreprinderilor Mici și Mijlocii – COSME, care pune în aplicare o schemă de sprijin și consolidare a capacităților întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM) din sectorul turismului.   Proiectul se axează pe crearea rețelei de instituții, care vor colabora în schemele de sprijin pentru promovarea economiei circulare din domeniu, dar și pe promovarea schimbului de bune practici la nivel local și internațional, în contextul replicării schemelor de sprijin în afaceri sustenabile.

Întreprinderea „X” a încheiat un contract cu persoana fizică-cetățeanul „Y” conform căruia ultima scrie scenariul pentru un spot publicitar. Condițiile contractuale prevăd achitarea pentru scenariul prezentat până la finele lunii mai 2021. În acest caz, care este regimul fiscal prin prisma impozitului pe venit  aplicat plății respective? Se consideră plata respectivă (serviciul prestat) drept de royalty sau nu?

În anul 2019 persoana fizică A și persoana fizică B, frați, ambii cetățeni ai RM, primesc prin moștenire un bun imobil (casă de locuit în valoare de 244 mii lei ) cu cota parte a câte 0,5 parte din imobil. Ulterior, pe parcursul anului 2021, persoana fizică A donează cota sa parte din bunul imobil deținut în folosul fratelui – persoana B. Care sunt obligațiile fiscale cu privire la impozitul pe venit ale contribuabililor menționați pentru perioadele fiscale 2019 - 2021? Menționăm, persoana fizică A pe parcursul perioadei fiscale 2021 a obținut un venit salarial în suma de 69000 lei.  

În cazul în care persoana fizică a donat bunul imobil prin contract de donație către fiul/fiica, apare obligația de achitare a impozitului pe venit și, respectiv, de depunere a declarației? Potrivit prevederilor art. 40 alin. (5) din Codul fiscal (CF), creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi. Totodată, conform prevederilor art. 20 lit. i) din CF, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Întreprinderea, în baza contractului de consignație, comercializează mărfurile confiscate de către autoritățile abilitate cu astfel de funcții. Recompensa întreprinderii constituie comisionul. Ținând cont de faptul că în raport cu relațiile de consignație se aplică noțiuni similare relațiilor realizate în cadrul contractului de comision, urmează oare a se lua în calcul, la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor TVA, valoarea mărfurilor comercializate? Care este specificul aprecierii pragului de înregistrare TVA în cazul comercializării altor categorii de mărfuri realizate în cadrul contractului de consignație?

Deoarece în practică apar mai multe întrebări cu privire la modul de organizare și ținere a contabilității de către asociațiile de coproprietari în condominiu, în ediția nr. 7(70) a revistei „monitorul fiscal FISC.md” vă propunem un articol complex în care sunt examinate prevederile actelor normative din domeniu, dar și oferite exemple practice. Articolul este elaborat de Lidia Foalea și este disponibil în rubrica Contabilitate practică.

În lunile ianuarie-martie 2021 numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale a fost în creștere cu 50,7% față de aceeași perioadă din anul 2020, fiind eliberate per total 719 acte: 479 autorizații de construire pentru clădiri rezidenţiale și 240 – pentru clădiri nerezidenţiale.   Conform datelor prezentate de Biroul Național de Statistică, în profil regional, în trimestrul I al anului curent a sporit numărul autorizațiilor respective eliberate în Centru – cu 63, mun. Chișinău – cu 55, Sud – cu 26, UTA Găgăuzia – 21. Descreșterea fiind înregistrată doar în regiunea Nord, unde au fost eliberate cu 8 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale mai puțin comparativ cu perioada similară a anului 2020.

Potrivit Legii nr. 1216/1992, taxa de stat este suma percepută de către organele de stat, împuternicite special pentru acest fapt, de la persoanele fizice şi juridice, în ale căror interese sunt exercitate acțiuni sau eliberate documente de importanță juridică. Art. 83 din Codul de procedură civilă (CPC) prevede că, taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a cauzei civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar. Cazurile în care taxa de stat plătită se restituie, parţial sau integral, sunt indicate în art. 89 din CPC1 și art.7 din Legea2 nr. 1216/1992.

La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului ,,În cazul transferării sumelor la contul creditorului, creanţa se consideră stinsă din momentul în care suma datorată este înscrisă în contul creditorului” din art. 41 alin. (3) din Codul de executare (CE), ridicată de către autorul sesizării în dosarul nr. 2-4479/2017, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani. Prin încheierile executorului judecătoresc s-a dispus intentarea procedurii de executare în baza titlului executoriu, emis de Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău, privind încasarea de la Compania de asigurări ,,Z” (CA „Z”) în beneficiul cetățeanului ,,X” şi BC ,,Banca comercială” SA a despăgubirii de asigurare în mărime de 311096 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 97428,40 lei şi a penalităţii în mărime de 55997,28 lei (în total, 464521,68 lei),

Numărul locuințelor date în exploatare (1836 apartamente și case de locuit individuale) în lunile ianuarie-martie 2021 a sporit cu 825 unități faţă de aceiași perioadă din anul 2020, potrivit datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică. Suprafaţa totală a acestora a constituit 141,0 mii m², cu 50,9% mai mult față perioada similară din anul precedent. Astfel, din numărul total de locuințe date în exploatare 1526 sunt aparatamente, iar 310 – case de locuit individuale. În mediul urban au fost date în exploatare 1653 locuințe, cu 840 locuinţe mai mult faţă de ianuarie-martie 2020, suprafaţa totală a locuinţelor fiind de 119,2 mii m2 sau cu 70,1% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Rezidenții parcurilor IT se confruntă cu o serie de probleme de ordin fiscal și de ținere a evidenței contabile. Soluții pentru unele dintre acestea au fost propuse în cadrul seminarului intitulat ”Greșelile tipice în evidența contabilă a rezidenților pacurilor IT", organizat de Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști în colaborare cu ATA Consult SRL, fiind oferite de inspectorul principal din cadrul Direcției metodologia impozitelor şi taxelor, Serviciul Fiscal de Stat, Irina Trocin. Un aspect care necesită claritate pentru rezidenții parcului IT este dacă angajații aflați în concediu din cont propriu pe parcursul unei luni calendaristice complete sunt incluși în numărul de personal la determinarea impozitului unic.

Conceptul de incluziune financiară stabilește că persoanele fizice și juridice au acces la produse și servicii financiare utile și accesibile care răspund nevoilor lor, cum ar fi tranzacțiile financiare, plățile electronice, creditarea și produsele de asigurare, livrate într-o manieră responsabilă și durabilă. Experți locali și internaționali, precum și reprezentanți ai sectorului public s-au întrunit pe platforma conferinței Digital Transformation and Financial Inclusion 2021 (DTFINCON), pe parcursul a două zile discutând despre creșterea incluziunii financiare în țara noastră și e-Comerț ca un catalizator al economiei fără numerar.  Evenimentul este organizat de Camera Americană de Comerț.

Poate fi emisă o soluţie fiscală individuală anticipată cu privire la absolvirea de răspundere a contribuabilului pentru eventualele încălcări fiscale? Odată cu instituirea stării de urgență în țară, contribuabilii au temerea faptului că nu-și vor putea onora obligațiile impuse de legislația fiscală, iar, ca rezultat, vor risca aplicarea sancțiunilor corespunzătoare.

În viitorul apropiat pe piața financiară a Republicii Moldova va apărea un nou instrument financiar – „garanții de portofoliu”, destinat întreprinderilor mici și mijlocii. Conceptul acestei inițiative a fost discutat în cadrul unui atelier de lucru, cu participarea experților din domeniu și a reprezentanților instituțiilor financiare. Implementarea acestui mecanism va stimula majorarea plafonului de garanții cu minim 1 mld. lei, care va fi asimilat de către instituțiile financiar-bancare într-o perioadă de maxim 2 ani.    Astfel, creditele solicitate de ÎMM-uri de la băncile comerciale vor conține garanția inclusă în produsul de credit,  scutind antreprenorii de la depunerea cererilor de garantare și de la plata comisioanelor.

  În conformitate cu prevederile pct.40 din Regulamentul privind evidența şi calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.704/2019, în cazul în care în categoria de proprietate sînt reflectate mijloace fixe constatate conform art.26 alin.(3) din Codul fiscal nr.1163/1997 (în vigoare la finele perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de tranziție), precum și autoturisme incluse în categoria de proprietate cu valoarea stabilită la art.26 alin.(9) lit.b) din Codul fiscal nr.1163/1997 (în vigoare la finele perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de tranziție), acestea urmează a fi excluse din categorie, cu baza valorică determinată separat pentru fiecare mijloc fix respectiv. 

Conform art. 92 alin. (9) Cod fiscal, notarii publici prezintă Serviciului Fiscal de Stat, în modul stabilit de autoritatea fiscală, informaţia privind determinarea obligaţiilor fiscale ce ţin de înstrăinarea activelor de către persoane fizice. Articolul menţionat nu stabileşte nici un plafon de la care notarii urmează să raporteze la SFS informaţia despre activele înstrăinate. Prin urmare, pentru executarea prevederilor art. 92 alin. (9) CF, notarii urmează să prezinte date despre oricare tranzacţie de înstrăinare a activelor de către persoanele fizice, indiferent de valoarea acestor tranzacţii.