Comisia Națională a Pieței Financiare a elaborat proiectul  de hotărâre referitor la aprobarea Regulamentului privind activitatea de actuariat. Acesta vizează activitatea de actuariat pentru asigurători (reasigurători) în conformitate cu prevederile Legii nr.407/2006 cu privire la asigurări .    Actuarul este persoana fizică sau angajatul unei persoane juridice care prestează servicii de actuariat, specializată în evaluarea riscurilor financiare prin metode statistice, matematice şi economice, fiind titulară a unui certificat de calificare eliberat de autoritatea de supraveghere.

Mediul de business este implicat în continuare în procesul de prezentare a modificărilor Codului muncii. Astăzi, 26 mai, în cadrul ședinței Grupului de lucru nr. 4 „Rеduсеrеa oсupării informalе și a fеnomеnului ,,salariilor în pliс” de pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru,  propunerile de modificare a legislației muncii au fost prezentate de reprezentanți ai Asociației Businessului European (EBA).   Potrivit Alexandrei Popa, policy & advocacy manager (EBA), propunerile au fost formulate ținând cont de necesitatea diminuării impactului pandemiei asupra mediului de business. Totodată, aceste prevederi ar putea fi preluate și implementate și după perioada post Covid, deoarece angajatorii ar dori să mențină o parte din instrumentele aplicate (cum ar fi munca la distanță), ceea ce le-ar permite reducerea cheltuielilor.

Persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2021 până la 30 aprilie inclusiv a anului curent. Reieșind din faptul că data de 30 aprilie 2022 este zi de odihnă, conform prevederilor Codului fiscal, ultima zi de depunere a Declarației CET18 în anul curent este prima zi lucrătoare care urmează după ziua de odihnă – 3 mai 2022, comunică Serviciul Fiscal de Stat.

Camera de Comerț și Industrie a RM, în calitate de membru al Consorțiului Agricultură Organică și Vitivinicol, invită Asociațiile de Business din Republica Moldova să aplice la concursurile de granturi lansate de către proiectul EU4Business: Connecting Companies (EU4BCC). Sesiunea de informare cu privire la acest proiect va fi desfășurată online la 7 aprilie 2021, orele 10.00. Pentru participare la eveniment reprezentații Asociațiilor de Business din sectorul agriculturii organice se pot înregistra la următorul link:  https://zoom.us/meeting/register/tJ0kdOioqD0qEtDCQ3n7VxELZ-zoJeSVnqQI.   De asemenea, în cadrul evenimentului oamenii de afaceri vor putea stabili relații de colaborare cu partenerii din UE și să prezinte inițiativele sale.

Prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care

Proiectul de lege  (pachetul de legi nr.1) ce se referă la digitalizarea economiei a fost prezentat și discutat astăzi, 14 septembrie, în cadrul unor audieri publice organizate de comisia parlamentară economie, buget și finanțe. Reamintim că proiectul a fost elaborat pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și prevede ajustarea a circa 30 de acte legislative (Codul muncii, Codul civil, Legea privind protecția consumatorilor, Legea privind comerțul electronic, Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, Legea privind achizițiile publice etc.)

În contextul actual economic dificil cauzat de multiplele crize care au afectat Republica Moldova în ultima perioadă de timp (criza energetică, seceta, inflația etc.),

Definitivarea proiectului de lege privind risipa alimentară a fost genericul unei ședințe desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute pe platforma Ministerului Economiei și Infrastructurii. Scopul documentului este asigurarea unui cadru juridic, care să reglementeze pentru agenții economici din sectorul alimentar opțiunile legale ce se referă la prevenirea deșeurilor alimentare, prin intermediul direcționării prin donații a alimentelor către asociațiile obștești, care ulterior le vor distribui direct și prin intermediul cantinelor sociale. „Proiectul de lege privind risipa alimentară va avea un puternic impact economic, reducând cuantumul cheltuielilor inutile provenite din irosirea alimentelor. Mai mult ca atât, proiectul oferă opțiuni legale operatorilor din domeniul alimentar și comerț de redistribuire a surplusului de produse alimentare nevândute către diverși utilizatori, în cursul normal al desfășurării activității de antreprenor”, a declarat secretarul de stat al MEI, Iuliana Drăgălin.

În cazul în care ajutoarele sunt oferite în conformitate cu statutul asociației obștești filantropice, ele reprezintă venit neimpozabil, în conformitate cu art. 20 lit. l) din Codul fiscal. În cazul în care statutul organizației nu prevede acordarea ajutoarelor, aceste venituri se califică drept impozabile, în conformitate cu art. 18 din Codul fiscal și potrivit prevederilor art. 90 alin. (1) din Codul fiscal entitatea reține în prealabil 7% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice.

Gospodăria ţărănească (de fermier) este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai GȚ), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară

Astăzi intră în vigoare Documentația standard pentru realizarea achizițiilor publice de servicii sociale de alimentație în instituțiile de învățământ. Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 23 din 06.02.2019 cu privire la aprobarea acesteia a fost publicat în Monitorul Oficial din 8 februarie 2019. Documentul prevede că participant la procedura de achiziție publică poate fi orice operator economic rezident sau nerezident, persoană juridică de drept public sau privat ori asociație de astfel de persoane, care are dreptul de a participa la procedura de atribuire a contractului de achiziții publice în condițiile Legii privind achizițiile publice.

La licitațiile de obținere a dreptului de a încheia un contract privind amplasarea unității de comerț ambulant stradal pe teritoriul mun. Chișinău într-o locație anumită identificată cu documentația de licitație pot participa persoane fizice cu statut de întreprinzător și juridice rezidente înregistrate conform legislației în vigoare, cu excepția celor incluși în lista de interdicție.   Pentru stimularea comerţului ambulant organizat şi modern, dezvoltarea concurenței loiale, dar și necesității de acumulare a mijloacelor financiare în bugetul local, Consiliul municipal Chișinău a elaborat proiectul de decizie cu privire la modificarea Regulamentului privind licitațiile cu strigare pentru obținerea dreptului de a încheia un contract privind amplasarea unității

Întreprinderea Mixtă ,,N” SRL (în continuare ,,N” SRL) a depus cerere de chemare în judecată înpotriva Agenția Servicii Publice (ASP) și SRL ,,N.T.” (România) cu privire la contestarea actului administrativ, excluderea din componența asociaților și stabilirea unor fapte. În motivarea cererii de chemare în judecată, ,,N” SRL a indicat că, a fost înscrisă în Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, asociații persoanei juridice fiind două persoane fizice (P., cu cota de 47,51% și R., cu cota de 47,50%) și SRL „N.T.” (România) cu cota de 4,99%.

Dreptul de acces la informație este consacrat de Constituție. Totuși acesta nu este un drept absolut, întrucât este supus unor restricții impuse de lege. Când este vorba de datele cu caracter personal, legea prevede o protecție aparte, astfel încât accesul la ele poate avea loc doar în condițiile legii. Potrivit Legii nr. 982/2000 privind accesul la informație (Legea nr. 982/2000), accesul la informațiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepția categoriilor de informații prevăzute de această lege, în care se includ și informațiile cu caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o imixtiune în viața privată a persoanei, protejată de legislația privind protecția datelor cu caracter personal.

Potrivit art. 83 alin.(2) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512 şi 513, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, persoanele care desfășoară activități profesionale, persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica Moldova, sunt obligate să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.   Termenul de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit este nu mai târziu de data de 25 lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune – 25 martie, cu excepția contribuabililor care aplică o perioadă fiscală diferită de anul calendaristic.

Hotărârea Guvernului nr. 798 din 5 noiembrie 2020  cu privire aprobarea proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de finanțare (a treia finanțare adițională) dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare (AID) în vederea realizării proiectului „Agricultura competitivă” prevede că AID va aloca țării noastre un credit în sumă de 13, 5 mil. euro, destinat gestionării sub-produselor de origine animală în cadrul Proiectului „Agricultura competitivă”. Creditul repezintă a treia finanțare din cadrul acestui proiect implementat în baza Acordului de finanțare dintre RM și AID din anul 2012.  

Rezervele reprezintă, în principiu, beneficii capitalizate în mod durabil de entitate până la aprobarea unei decizii. Rezervele reprezintă componente ale capitalului propriu sub formă de capital de rezervă (rezerve stabilite de legislație), rezerve statutare (rezerve prevăzute de statut) și alte rezerve, cu excepția rezervelor din reevaluare, care constituie surplusul de reevaluare stabilit în urma reevaluării imobilizărilor corporale efectuate conform Standardului național de contabilitate (SNC) „Imobilizări necorporale și corporale”. În funcție de conținutul economic rezervele se împart în:

Problemele actuale ale mediului de afaceri, provocările și măsurile de răspuns ale Guvernului, propunerile comunității de afaceri și ale partenerilor de dezvoltare,  accesul la finanțare, lanțurile de aprovizionare și piețele de desfacere, inovație și digitalizare, resurse umane au fost discutate în cadrul unei video-conferințe organizate de PNUD Moldova în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu participarea a peste 90 de reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, platformelor consultative, asociațiilor de business și bancare, dar și a partenerilor de dezvoltare.   Evaluarea impactului socio-economic a fost realizată de PNUD Moldova, în cooperare cu echipa de țară a ONU, și cu sprijinul UNFPA. Potrivit raportului elaborat de PWC la comanda PNUD Moldova, impactul pandemiei asupra IMM-urilor a fost unul semnificativ, majoritatea companiilor raportând scăderi ale vânzărilor până la 75-100%.

Ori de câte ori formarea liberă a prețurilor nu este posibilă sau recomandată, pentru asigurarea echilibrului economic la nivel macro, în luarea deciziilor de preț intervine statul. Întru recuperarea costurilor pentru asigurarea securității aprovizionării și dezvoltării durabile a unor sectoare din sfera economică și, pe de altă parte, în vederea protecției consumatorului, devine evidentă tendința de controlare a economiei naționale.

Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC anunță despre lansarea publicației „Ghid cu Întrebări și Răspunsuri: Semnătura Electronică” elaborată cu suportul și expertiza Serviciului de Informații și Securitate, Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Agenției de Guvernare Electronică. Documentul oferă o informație exhaustivă a procesului de utilizare a documentelor şi semnăturilor electronice în Republica Moldova.