Conform prevederilor art. 667 din Codul civil,(CC) gajul este dreptul real în al cărui temei titularul (creditorul gajist) poate pretinde, din valoarea obiectului gajului, satisfacerea creanţelor sale garantate cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori ai titularului obiectului gajului (debitorul gajist). Valabilitatea gajului depinde de valabilitatea obligaţiei garantate prin gaj.

La 1 ianuarie 2023 au fost puse în aplicare prevederile Legii nr. 270/2022 pentru modificarea unor acte normative, care vizează Legea nr. 1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier) și Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali.

Lista documentelor necesare a fi anexate de plătitorul vamal la cererea de restituire a drepturilor de import sau de export plătite în plus va fi redusă, fiind excluse documentele aferente cesiunii creanței, notificarea privind cesiunea creanței și solicitarea de a efectua stingerea datoriilor față de bugetul public național, contractul de cesiune a creanțelor și actul de verificare în original între plătitorul vamal și creditor, întocmit la ziua depunerii cererii.   Guvernul a aprobat în ședința astăzi, 22 decembrie curent, proiectul hotărârii cu privire la modificarea Regulamentului privind restituirea drepturilor de import sau de export plătite în plus, aprobat prin HG nr.879/2014.

Prin prezentul articol, vom analiza normele privind prețurile de transfer, conform legislației naționale, ținând cont de prevederile Legii nr. 256/2022, prin care acestea au fost introduse, precum și de modificările operate prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală).

În contextul intensificării comerțului internațional, ca urmare a diversificării relațiilor comerciale dintre agenții economici din RM și partenerii externi, identificarea originii mărfurilor și certificarea acestora a devenit o procedură tot mai des întrebuințată în tranzacțiile comerciale. Astfel, pentru RM,

În baza contractului de comodat, întreprinderea a primit mijloace fixe destinate utilizării în procesul de producție. În cadrul desfășurării activității, entitatea a înregistrat cheltuieli de reparație pentru schimbarea unor piese în utilajele primite în comodat. Cheltuielile suportate vor fi deductibile în scopuri fiscale? Cum urmează a fi calculată limita de 15% din suma contractului dacă clauzele contractuale reglementează luarea în folosință cu titlu gratuit?

Cabinetul de miniștri susține inițiativa legislativă prin care se propune completarea art. 24 din Codul fiscal, astfel încât limita în mărime de 0,2% din venitul impozabil să nu fie aplicată în cazul cheltuielilor achitate sau suportate exclusiv în cadrul activității de întreprinzător, neconfirmate documentar, care au fost achitate prin intermediul cardului bancar de plată de afaceri (business).   Totodată, ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, a menționat că în contextul aprobării modificărilor propuse la art. 24 din CF, decade necesitatea completării art. 11 al Legii contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 cu norma ce ar stabili acceptarea bonurilor emise de echipamente de casă și control în calitate de documente confirmative în cazul plății prin intermediul

Prin Legea nr. 204 din 24 decembrie 2021 (politica fiscală și vamală 2022) a fost operate modificări și în art. 20 din Codul fiscal ce stabilește sursele de venit neimpozabile.   Astfel, veniturile obținute de la predarea deșeurilor din metale feroase și neferoase și a reziduurilor industriale care conţin metale sau aliaje ale acestora vor fi impozitate, fiind excluse din lit.y) al art. 20. Ca urmare, se consideră surse de venit neimpozabile doar veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), de la predarea ambalajului returnabil, a reziduurilor şi deşeurilor de hârtie, carton, cauciuc, plastic şi de sticlă (cioburi de sticlă), precum şi a acumulatoarelor electrice uzate.

Pe parcursul lunilor ianuarie - februarie 2022, avocatul Ionescu a activat în cadrul Biroului de Avocați „Partenerii”, fiind și fondator al acestuia, unde a realizat venituri sub formă de onorarii. Începând cu luna martie 2022, avocatul Ionescu își încheie activitatea în cadrul BAA „Partenerii”, înregistrând activitatea drept „Cabinet al avocatului Ionescu”

În următorul articol vom răspunde la întrebările: Cine urmează să achite impozitul pe venit și să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET18) în cazul în care a fost efectuată donația unui bun imobil?

Conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi învestit în condiţiile legii poate efectua executarea silită. Activitatea executorului judecătoresc nu este activitate economică şi nici de întreprinzător.

Ministerul Finanţelor este autoritatea publică centrală în domeniul finanţelor publice care asigură gestionarea mijloacelor financiare ale bugetelor componente ale bugetului public naţional (BPN) prin contul unic trezorerial şi prin alte conturi deschise în instituţiile financiare, administrează bugetul de stat şi monitorizează executarea celorlalte bugete componente ale BPN.

În Monitorul Oficial din 15 august curent a fost publicată Legea nr.214 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală 2025). În continuare oferim o sinteză a modificărilor respective.

Agenții economici care în ultimele 6 luni au fost monitorizați prin prisma postului fiscal și la momentul selectării, posturile fiscale nu mai funcționează, precum și cei ai căror fondator/conducător, pe parcursul a 12 luni anterioare momentului selectării, a deținut funcții de fondator/conducător la contribuabilii care a fost inițiată procedura de insolvabilitate, pot fi obligați să utilizeze factura fiscală electronică (e-factura).   Serviciul Fiscal de Stat propune pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificarea și completarea Instrucțiunii privind modul de determinare și aprobare a listei agenților economici obligați de a utiliza factura fiscală electronică (e-factura)

În „Monitorul oficial” din 12 august 2022 a fost publicat ordinul Ministerului Finanţelor nr. 86 din 10.08.2022 (în continuare - OMF nr. 86/2022) cu privire la modificarea Ordinului Ministerului Finanţelor nr. 94 din 30.07.2020 (în continuare – OMF nr. 94/2020), prin care a fost aprobat formularul tipizat al Dării de seamă IPC21.

Începând cu data de 9 iunie 2025, angajatul întreprinderii a fost chemat la Centrul militar pentru antrenare în desfășurarea pregătirii rezerviștilor la exercițiul de mobilizare pe o perioadă de 5 zile.

Care sunt aspectele contabile, fiscale și vamale, la primirea de către o întreprindere de stat (municipală) neplătitoare de TVA, cu titlul gratuit, a unui activ nematerial de la persoana juridică nerezident (un soft - program informațional), ce va fi instalat la distantă ( prin internet)?

Autoritățile intenționează să opereze mai multe modificări în procedurile de acordare a subvențiilor în avans din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (FNDAMR). Un proiect de hotărâre de Guvern în acest sens a fost aprobat în ședința Executivului din 27 aprilie curent.   Astfel, în cadrul primei tranșe a subvențiilor în avans pentru măsurile ce vizează îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice rurale, dezvoltarea localităților și diversificarea economiei rurale prin activități nonagricole vor fi acordate 80% din valoarea subvenției aprobate.

Astfel, ținem să menționăm că în temeiul Legii nr. 247/2023 au fost operate modificări în unele noțiuni din Legea nr. 1540/1998, prevăzute de art.3, și anume: ambalaj primar reprezintă ambalaj destinat pentru a fi folosit în calitate de unitate de vânzare, către utilizatorul final sau consumator, în punctul de vânzare;

Inițiativa legislativă privind modificarea unor acte normative înregistrată în Parlament are ca scop îmbunătățirea cadrului normativ de reglementare a muncii zilierilor, ținând cont de problema lipsei forței de muncă în agricultură ce tinde spre acutizare, în pofida adoptării Legii nr.22/2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, prin care s-a încercat încadrarea într-un cadru legal al acestor lucrători. În opinia autorului proiectului, este necesară ajustarea în continuare a politicilor în domeniul muncii prestate de zilieri.   Astfel, este propusă oferirea unor stimulente fiscale și sociale pentru muncitorii zilieri, care să facă munca în agricultură mai atractivă. Printre acestea se regăsesc reducerea