Dreptul la scutirea personală în mărime stabilită de art.33 din Codul fiscal (CF) îl au persoanele fizice rezidente care au un venit anual impozabil mai mic de 360 mii de lei, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 901 din Codul fiscal1. Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii Executivului cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului și urmează a fi discutat în cadrul ședinței secretarilor ministerelor, ce va avea loc mâine, 28 noiembrie curent.

În articolele din numerele precedente au fost dezvoltate în detaliu principalele noțiuni și concepte în ceea ce ține de desfășurarea activității de întreprinzător pe teritoriul RM de către o entitate străină. Astăzi vom analiza unele situații specifice, și anume: a)impozitarea activității companiilor de transport ce operează internațional; b)impozitarea activității în cadrul întreprinderilor asociate; c)impozitarea activității în cadrul societăților civile.

Urmează a fi calculată creșterea de capital de la înstrăinarea unui imobil care anterior, în anul 2013, a fost dobândit în timpul căsătoriei de către unul dintre soți și care pe parcurs a servit ca locuință de bază pentru aceștia, viza de reședință, conform documentelor confirmative, fiind înregistrată doar după unul dintre soți? Se calculează în cazul dat creșterea de capital? Care sunt criteriile după care o locuință se califică drept locuință de bază?

Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă (Regulament) se completează cu prevederi noi pentru a fi adus în concordanță cu prevederile Legii nr. 311/2018 pentru modificarea Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, termenul de intrare în vigoare a unor prevederi ale Legii fiind 1 ianuarie 2020. În Monitorul Oficial nr. 400-406 din 31 decembrie 2019 a fost publicată Hotărârea nr. 685 din 27 decembrie 2019 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.  

P.P. “Monitorul Fiscal FISC.MD” reaminteşte că până la expirarea termenului de prezentare a Declarației privind impozitul pe venit pentru persoanele fizice (formularul CET15) au mai rămas 9 zile. Concomitent comunicăm că Serviciul Fiscal de Stat şi-a modificat programul de muncă, pentru a facilita depunerea declaraţiilor de către subiecţii impunerii. Astfel, SFS va activa: — 27 aprilie 2018 – de la 08:00 până la 19:00; — 28 aprilie 2018 – de la 8:00 până la 15:00; — 30 aprilie 2018 – de la 8:00 până la 15:00; — 2 mai 2018 — de la 08:00 până la 19:00.

Pentru implementarea măsurilor din subprogramul Protecția persoanelor în etate vor fi acordate mijloace suplimentare în sumă de 7637,3 mii lei, iar cheltuielile pentru subprogramul Protecţia familiei şi copilului vor fi majorate cu 29797,7 mii lei. Guvernul a aprobat proiectul de hotărâre privind redistribuirea unor alocaţii aprobate prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019. După cum a menționat ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, redistribuirile au loc în contextul examinării executării BASS pentru anul 2019, precum și a necesarului de mijloace financiare estimate pentru plata unor prestații pentru următoarele luni și luând în calcul analiza dinamicii contigentului de beneficiari și mărimea medie a prestației.

La 30 aprilie expiră termenul-limită în care entitățile sunt obligate să prezinte situațiile financiare, care, potrivit Legii contabilității și raportării financiare nr. 287/2017, este de 120 de zile de la încheierea perioadei de gestiune. În cadrul unui nou seminar organizat de compania Tx & A Co SRL au fost discutate principalele modificări operate în legislația fiscală și contabilă pentru anul 2020, precum și aspecte ce se referă la închiderea anului fiscal 2019. Lidia Foalea, șefa Direcției reglementarea contabilității și auditului în sectorul corporativ din cadrul Ministerului Finanțelor, s-a referit la aspectele generale ce țin de modul de întocmire a situațiilor financiare pentru anul 2019, dar și la principalele modificări și completări operate la Planul general de conturi contabile.

În conformitate cu prevederile Codului fiscal, precum și Modului de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 596 din 13.08.2012, la determinarea obiectului impozabil cu impozitul pe venit se va reflecta venitul majorat cu suma venitului constatat conform art. 40 alin. (4) din Codul fiscal.

Criza actuală reprezintă un șoc pentru multe modele de afaceri. În lipsa interacțiunii fizice cu clienții sau colegii de serviciu, multe job-uri devin inadecvate. Companiile se închid treptat, temporar sau permanent. Angajații și angajatorii sunt depășiți de noua realitate. În situația de față, cine nu știe să se adapteze este înlocuit rapid.   Multe companii au înțeles acest lucru și au început să se reinventeze, iar munca de acasă a devenit noua realitate. Din păcate, virtualizarea mediului de lucru este încă un concept nou și reprezintă o provocare pentru noi toți. România, mai ales, este forțată să sară peste etapele firești prin care alte state au trecut în momentul implementării sistemelor de work from home sau de remote work. În România încă asistăm la realitatea în care copiilor li se impun cursuri online în condițiile în care mulți dintre aceștia nu au acces la tehnologie și internet. În mediul de afaceri situația nu este atât de dramatică, însă schimbarea este încă la început.

Codul civil defineşte contractul de donaţie drept unul prin care o parte, numită donator, măreşte din contul său, cu titlu gratuit, patrimoniul altei persoane, numită donatar. Altfel spus, donaţia este un contract solemn prin care donatorul, cu intenţie liberală îşi micşorează patrimoniul său în favoarea donatorului, fără a urmări de la aceasta o contraprestaţie. Art. 1198 din Codul civil (CC) defineşte contractul de donaţie şi, pornind de la definiţia expusă în articolul respectiv, ajungem la concluzia, conform căreia contractul de donaţie constituie un contract prin care o parte se obligă a transmite celeilalte părţi, cu titlu gratuit, în proprietate un bun. Prin urmare, drept efect al contractului încheiat apare obligaţia donatorului de a transmite bunul.

Obiectiv Prezenta instrucțiune este elaborată pornind de la necesitatea stabilirii unor reguli (norme) privind calculația și contabilizarea costurilor aferent pierderii obținute în procesul de fabricație. Domeniul de aplicare și reglementare

Apa Canal-Chişinău a suportat pierderi de 10 mil. lei din epurarea deşeurilor industriale provenite de la fabrica de alcool de pe strada Muncești, sursa mirosului urât din oraş. Este concluzia unui raport al Inspecţiei Financiare, care a verificat activitatea întreprinderii.

În procesul de producere se obțin deșeuri, rebuturi, pierderi în urma staționărilor, alte pierderi tehnologice. Astfel, în funcție de particularitățile procesului de producție pierderile sunt gestionate, administrate și înregistrate în contabilitate de către entități conform reglementărilor interne și prevederilor normative în vigoare. În prezentul articol vom expune modalitatea1 de administrare a pierderilor tehnologice în procesul de producere relatată printr-un set de reguli, care pot fi utile în aplicare de către entități.

Va avea oare persoana fizică obligația prezentării Declarației cu privire la impozitul pe venit în cazul în care obține venitul impozabil din salariu de la un singur loc de muncă și pe parcursul perioadei fiscale a înstrăinat un activ de capital (proprietate privată) la prețul de achiziționare sau la un preț mai mic decât prețul de achiziție a acestuia? Conform prevederilor art. 83 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, persoana fizică este obligată să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit dacă suma totală a veniturilor impozabile, atât sub formă de salariu, cât și din alte surse, depășește plafonul stabilit în art. 15 lit. a) din Codul fiscal pentru perioada fiscală respectivă.

1. (29.1.3.5.23) Are oare dreptul entitatea să calculeze în scopuri fiscale amortizarea aferent imobilului care nu este dat în exploatare? 2. (29.1.3.5.20) Are dreptul agentul economic să deducă cheltuielile aferente reparației porțiunii de drum public, care constituie singura cale de acces la întreprindere?

Conform pct.20 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, angajatul care nu-şi schimbă locul de muncă nu este obligat să prezinte angajatorului anual cererea şi copiile (extrasele) din documentele corespunzătoare, cu excepţia cazurilor în care angajatul obţine dreptul la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la anumite scutiri.

Potrivit Codului de procedură penală (CPP), persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acţiunile interzise de legea penală pot intenta o acţiune civilă privitor la despăgubire prin: 1) restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală; 2) compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor pierdute ori nimicite sau restabilirea calității, aspectului comercial, precum și repararea bunurilor deteriorate; 3) compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de legea penală; 4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputației profesionale.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității în cadrul căreia activează. Pct.3 în redacție nouă a SNC ”Creanțe și investiții financiare” care cuprinde domeniul de aplicare, stabilește că acesta se aplică tuturor creanţelor şi investiţiilor financiare pe termen lung şi scurt, iar cazurile de neaplicare a standardului și de aplicare a IFRS au fost excluse.

În contextul prevederilor Codului fiscal (СF), pentru persoana fizică cetăţean imobilul poate fi sau nu locuinţă de bază. Potrivit prevederilor art. 5 pct. 46) din CF, locuinţă de bază reprezintă locuinţa care întruneşte cumulativ următoarele condiţii:

Crearea condițiilor pentru dezvoltarea acvaculturii cât și păstrarea și restabilirea fondului genetic piscicol; dezvoltarea potențialului științific și tehnologic, introducerea tehnologiilor inovatoare în domeniul acvaculturii capturării resurselor biologice acvatice; prelucrarea și depozitarea materiilor prime ale produselor finite; asigurarea eficienței activităților autorităților de stat în acvacultură și îmbunătățirea cadrului legal de reglementare sunt sarcinile Programului Național de Consolidare și Dezvoltare a Sectorului de Acvacultură în Republica Moldova pentru anii 2020-2026 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia pentru anii 2020-2022. Proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea documentului este propus pentru consultări publice de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.