Potrivit art. 69 din Codul civil, persoana juridică se reorganizează prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi separare) sau transformare. Separarea are ca efect desprinderea unei părţi din patrimoniul persoanei juridice, care nu îşi încetează existenţa, şi transmiterea ei către una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau fiinţă (art.79 din Codul civil).

Întreprinderea X a achitat în folosul fondatorului său 20 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor personale ale acestuia. Cum se impozitează suma dată? Cheltuielile personale se impozitează? Care este limita cheltuielilor personale? Sunt considerate drept cheltuili nedeductibile? Se reflectă acestea în Darea de seamă VEN12?

Intru executarea prevederilor Legii contabilității nr. 113- XVI din 27 aprilie 2007 (republicată in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 27-34, art. 61) și Hotărarii Guvernului Republicii Moldova nr. 238 din 29 februarie 2008 „Privind aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară pe teritoriul Republicii Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 47-48, art. 302),

Conform Codului fiscal, creșterea de capital reprezintă sursă de venit impozabilă. Modalitatea de determinare a creșterii și pierderilor de capital este reglementată de capitolul 5 „Creșterea și pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal și Hotărârea Guvernului nr.77 din 30.01.2008.

Pentru a menține stabilitatea sistemului financiar, Banca Națională a Moldovei va acorda băncilor solvabile și viabile, care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate, asistență de lichiditate în situații de urgență, garantată cu activele indicate la art.18 alin.(1)1 din Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei sau cu garanții de stat. Guvernul a oferit aviz pozitiv o inițiativă legislativă ce are ca scop eliminarea ambiguităților existente în cadrul legal actual în partea ce ține de acordarea suportului financiar băncilor comerciale și prevede definirea asistenței în situații de urgență și indicarea expresă a faptului că asistența de lichiditate în situații de urgență poate fi acordată doar băncilor solvabile.

În Monitorul Oficial de astăzi, 13 decembrie 2019, au fost publicate o serie de acte legislative ce au ca scop asigurarea protecției sociale a populației. Astfel, este publicată Legea nr.155 din 05.12.2019 privind modificarea art. 151 din Legea cu privire la ajutorul social, care prevede majorarea multiplicatorului pentru stabilirea ajutorului acordat în perioada rece a anului de la 1,95 la 2,2. Ajutorul va fi acordat familiilor solicitante care au un venit global mediu lunar mai mare decât venitul lunar minim garantat conform legislaţiei şi mai mic decât nivelul venitului lunar minim garantat majorat de 2,2 ori.

Prin Legea nr. 122/2019 pentru modificarea unor acte legislative  au fost operate modificări în anexa nr. 3 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489/1999). Amintim că, din tipurile de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii a fost abrogat pct. 39) – cheltuielile suportate de către angajator pentru acordarea tichetelor de masă în mărimea prevăzută la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 166/2017  cu privire la tichetele de masă. Prevederile menţionate au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2020, angajatorii au obligativitatea de a calcula şi achita contribuţii de asigurări sociale la valoarea tichetelor de masă acordate angajaţilor, acestea fiind declarate în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 împreună cu fondul de retribuire a muncii şi alte recompense (col. 9), fără divizarea acestora cu o categorie  separată sau cu un rând separat, deoarece, potrivit noţiunii de recompensă reglementată în art. 1al Legii nr. 489/1999 aceasta este acordată de către angajator angajatului şi reprezintă un venit din care se calculează contribuţii de asigurări sociale.

Concomitent cu modificarea prevederilor legale aferente procesului de stabilire a indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă, începând cu 1 iulie 2019, contabilii au fost informați despre unele aspecte ce necesită a fi respectate la completarea tabelului nr. 3 al Dării de seamă IPC 18, în special a perioadelor de muncă a angajaţilor precum și reflectarea unor diverse situaţii de remunerare de către angajator.

După declararea regimului stării de urgenţă pe teritoriul ţării, unii din angajaţii întreprinderii noastre au prezentat foaie de boală eliberată de către instituţia medicală primară în legătură cu îmbolnăvirea de Covid19 sau starea de carantină. Urmează ca angajatorul să accepte şi să achite indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă pentru cazurile respective? În conformitate cu prevederile art. 5 lit. b) din Legea 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare – Legea 289/2004), unul din tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat la care au dreptul persoanele asigurate în sistemul public de asigurări sociale sunt indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină).

Unul din angajaţii întreprinderii s-a aflat în incapacitate temporară de muncă cu un caz de boală obişnuită în perioada 10-18 martie 2020. La prezentarea certificatului de concediu medical, s-a constatat că este indicată data începerii concediului medical 9 martie — ultima zi în care persoana a activat înainte de plecarea în concediul medical. Ulterior am fost informaţi de către angajat că îmbolnăvirea a survenit la finele zilei, după orele de program şi acesta s-a adresat la instituţia medicală după ziua de muncă. Cum urmează de calculat indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă în cazul în care data începerii incapacităţii temporare de muncă se suprapune cu ziua în care persoana a activat? Cum urmează de reflectat situaţia dată în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18?

Capitolul I Capitolul I partea a II Potrivit art. 24 din CF se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

În urma auditului efectuat în cadrul activității parcurilor IT, s-au depistat unele erori, cele mai frecvente vizând constatarea și clasificarea veniturilor, calcularea impozitului unic, notificarea angajaților, determinarea impozitelor și taxelor etc. În cadrul seminarului ”Greșelile tipice în evidența contabilă a rezidenților pacurilor IT”, organizat de ACAP în colaborare cu ATA Consult SRL, au fost trecute în revistă o parte din aceste erori. Potrivit auditorului Vera Baciu, au fost identificate greșeli la documentele primare ce stau la baza constatării veniturilor în cadrul tranzacțiilor internaționale. În conformitate cu pct.3 din art.12 „Documente primare cu regim special” din Legea contabilității și raportării financiare, pentru operațiunile cu caracter internațional drept documente primare pot servi documentele aplicate în practica internațională sau cele prevăzute în contract.

Codul practic ce stabileşte norme şi reguli pentru elaborarea metodologiei efective de determinare a consumului neînregistrat şi a pierderilor de apă la transportare, distribuire şi depozitare în sistemele comunale de alimentare cu apă caldă menajeră este propus spre consultare de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

In cazul vânzarii unei cladiri cu o valoare mai mica decit baza valorica a cladirii la începutului perioadei de gestiune, rezultatul pozitiv obţinut se trece la cheltuieli şi se reflectă în rd 03020 din Anexa 2D a declaraţiei sau se calculează uzura din valoarea pozitivă ramasă în urma vânzării (cladirea nu se mai află în proprietatea companiei la sfârşitul anului)?

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), partea II în nr. 5 (60), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 15.1: Tratamentul aplicabil rabaturilor cantitative Care este tratamentul aplicabil rabaturilor cantitative, în conformitate cu articolul 1 din Acord? Comitetul tehnic de evaluare în vamă a exprimat următorul aviz: Rabaturile cantitative reprezintă reduceri ale preţului mărfurilor, care sunt acordate de vânzător clientului său în funcţie de cantităţile cumpărate într-o perioadă determinată.

În prezentul articol vor fi expuse aspectele generale privind modificările și completările operate la Planul general de conturi contabile. Potrivit Ordinului MF nr.100 din 28 iunie 2019 au fost aprobate modificările și completările la Planul general de conturi contabile (în continuare — Planul de conturi), care vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2020.

În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

Prevederile ce țin de limitarea dreptului de utilizare a scutirii personale de către persoanele fizice care obțin venit în sumă mai mare decât plafonul stabilit (360 000 lei) prin Legea nr.122 (în vigoare din 1 ianuarie 2020), prin care au fost operate modificări și completări inclusiv în Codul fiscal, vor fi incluse în Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova (în continuare – Regulament). Proiectul hotărârii de Guvern a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și este înaintat spre examinare în ședința secretarilor de stat preconizată pentru 28 noiembrie 2019.

În cazul în care angajata iese în concediu de maternitate și, ulterior, de îngrijire a copilului cu al treilea copil consecutiv (deci, în total au trecut deja 6 ani, perioadă în care angajata este în concediu) și acum iarăși a ieșit în concediu de maternitate (cu 2 zile înainte de expirarea concediului de îngrijire a copilului până la 3 ani), este posibil să fie concediată? Din câte cunosc, angajatorul nu are dreptul sa o concedieze, dar mi s-a zis că, după 6 ani, apare acest drept. Răspunsul la această întrebare este reglementat de alin. (2) din art. 86 și art. 251 din Codul muncii (CM). Astfel, este stabilit că nu se admite concedierea salariatului în perioada aflării lui în concediu medical, în concediile de odihnă