În primul trimestru al anului curent inspectorii de integritate ai Autorității Naționale de Integritatea au depistat circa 80 de încălcări ale regimurilor juridice al averii și interelor personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor. Din totalul celor 80 de acte de constatare, circa 29 de subiecți ce dețin funcții de demnitate publică și 51 de subiecți aflați în alte funcții publice au admis încălcări ale legislației.

Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (publicată în MO nr. 456-459 din 30 decembrie 2022) ce vizează politica fiscală și vamală pe anul 2023 vine cu modificări/completări la mai multe acte legislative, inclusiv și la Codul fiscal. În continuare vom prezenta noile prevederi,

Încăperile nelocuibile din proprietatea publică a mun. Chișinău vor fi transmise în locaţiune/folosinţă în baza unei decizii aprobate de către Consiliului municipal Chișinău (CMC), contractul de locaţiune/comodat fiind încheiat doar în cazul adoptării deciziei, prin care va fi stabilit termenul de acțiune a contractului (cel mult 10 ani). Acesta se va încheia între Consiliu în calitate de locator şi locatar, cel din urmă având obligația să-l înregistreze la Agenția servicii publice.   CMC propune pentru consultări publice proiectul  noii redacții a deciziei cu privire la aprobarea Regulamentului gestionării clădirilor, construcţiilor şi încăperilor cu altă destinaţie decât cea locativă – proprietate municipală.

În trimestrul II al anului 2018 veniturile lunare disponibile ale populaţiei au constituit, în medie per persoană, 2374 lei, fiind în creştere cu 6,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar față de trimestrul I 2018 au crescut cu 0,9%, informează Biroul Naţional de Statistică. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de 3,3%.

Legea nr. 180 din 26.07.2018 privind declararea voluntară şi stimularea fiscală (Lege), în vigoare din 17.08.2018, prevede dreptul persoanei de a declara bunurile voluntar și ca urmare a beneficia de garanțiile oferite de lege subiecților declarării voluntare. Conform art.1 din lege, declarare voluntară a bunurilor semnifică declararea benevolă de către subiecții declarării sau de către reprezentanții acestora a bunurilor pentru care a fost achitată taxa de declarare voluntară a bunurilor. Bunuri reprezintă mijloacele bănești, bunurile imobiliare, valorile mobiliare, cotele-părți în întreprinderi, mijloacele de transport, precum şi diferențele

În primele opt luni ale anului 2018 veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) au fost executate în sumă de peste 4,49 mld. lei din suma aprobată de 6,659 mld. lei, potrivit Raportului privind executarea FAOAM la 31 august 2018.

În conformitate cu art.5 pct.29) din Codul fiscal (CF), subdiviziunea constituie unitate structurală a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (filială, reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuţiile acesteia. Conform art.8 alin.(2) lit.d) din CF, contribuabilul este obligat să prezinte informaţii veridice despre veniturile rezultate din orice activitate de întreprinzător, precum şi despre alte obiecte ale impunerii.

Contribuabilul – persoana fizică ce nu desfășoară activitate de întreprinzător dorește să transmită în locațiune proprietatea ce îi aparține – un bun imobiliar. Ce obligații fiscale apar în urma acestei operațiuni? Care sunt modalitățile de înregistrare a contractelor? Care este corectitudinea impozitării venitului obținut și achitării impozitului pe venit?

Guvernul a avizat negativ la un proiect de lege, înaintat repetat de un grup de deputați, prin care se propune ca impozitul pe venitul persoanelor fizice se fie virat în conformitate cu domiciliul sau viza de reședința a acestora. Proiectul vizează completarea art. 6 alin. (10) din Codul fiscal. Autorii proiectului constată faptul că în prezent, datorită migrației interne a forței de muncă, multe persoane, având viza de reședință în unele localități, sunt angajate în altele (în special în orașele mari, cum ar fi municipiile Bălți și Chișinău).

Asigurarea colectării la nivel a veniturilor la bugetul public național de către Serviciul Fiscal de Stat (în continuare SFS), este o condiție importantă și indispensabilă pentru bunul mers al dezvoltării societății. Administrația fiscală nu trebuie să se limiteze doar la încasarea dinamică a veniturilor la buget, dar și recuperarea pe deplin și în termen restrâns a restanțelor la buget.

Cetățenii Republicii Moldova care activează în Estonia și au reşedinţă sau domiciliul în această țară vor beneficia de alocaţie pentru capacitate de muncă în loc de pensie pentru incapacitate de muncă, cum este practicat în prezent. Asta deoarece în Estonia a fost lansată reforma naţională, care prevede schimbarea conceptului de incapacitate în capacitate de muncă și se referă la modificarea atitudinii faţă de persoanele cu capacitatea redusă de muncă. Astfel, conceptul prevede substituirea pensiei pentru incapacitate de muncă cu alocaţia pentru capacitate de muncă.

Ministerul Finanțelor a inițiat pe data de 11 noiembrie 2021 procedura de consultare a propunerilor de măsuri fiscale și vamale pentru anul 2022.   Acestea în mare parte au rezultat din discuțiile preliminare cu reprezentanții asociaților de afaceri și alți actori la data 30 septembrie 2021, fiind incluse doar măsurile care nu erodează substanțial veniturile bugetare pentru anul 2022 și au un nivel înalt de consens. Restul propunerilor, care au un impact bugetar mai sporit și/sau necesită identificarea unor soluții de consens între toți actorii implicați vor fi discutate în următorul exercițiu.   

Gradul de acoperire a creditelor prin depozite la finele lunii iulie curent a fost la nivel de 156,8%. Aceasta indică faptul că există resurse pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru finanțarea economiei, susțin autorii informației operative cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova (conform datelor la 31.08.2020), făcută publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   În analiză este menționat că, în scopul atenuării impactului efectelor generale de pandemia COVID-19 pentru perioada de urgență, Banca Națională a Moldovei a întreprins unele măsuri de relaxare a politicii monetare. Astfel, a fost diminuată rata de bază de la 4,5% până la 3,0%, precum și norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă până la 38,5%, și, ulterior, până la 34%.

Conform art. 2 din Legea nr. 104 din 18.06.2020 cu privire la rezervele de stat și de mobilizare (în continuare - Legea nr. 104/2020), rezervele de stat ­reprezintă fondul special de bunuri materiale, preponderent cu destinaţie civilă, creat la depozitele Agenției Rezerve Materiale şi ale agenţilor economici în scopul asigurării necesităţilor de mobilizare pe timp de asediu şi de război, intervenirii operative a statului pentru protecţia populaţiei şi a teritoriului, asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale şi apărării ţării în situaţiile de urgenţă/excepţionale, în cazul apariţiei unor fenomene sociale sau economice, atentatelor teroriste, precum şi în scopul acordării ajutorului umanitar şi contribuirii la stabilitate în sectoarele economiei naţionale în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi.

Poate soțul să indice în Declarația cu privire la impozitul pe venit cuantumul întreg al scutirii pentru soție, dacă acesta pe parcursul anului nu a solicitat scutirea pentru soție la locul de muncă, care s-a aflat în concediu de îngrijire a copilului?

În cazul în care compania ,,X'' rezidentă a Republicii Moldova arendează o aplicație cu spațiu de stocare de la compania ,,Y’’ nerezidentă, în care se fac sondaje de opinii cu diferite tematici, compania ,,Y’’ pentru arenda acestei aplicații eliberează companiei ,,X’’ invoce. Invoce-ul dat se consideră import de serviciu supus impozitării cu TVA?

În articolele din numerele precedente au fost dezvoltate în detaliu principalele noțiuni și concepte în ceea ce ține de desfășurarea activității de întreprinzător pe teritoriul RM de către o entitate străină. Astăzi vom analiza unele situații specifice, și anume: a)impozitarea activității companiilor de transport ce operează internațional; b)impozitarea activității în cadrul întreprinderilor asociate; c)impozitarea activității în cadrul societăților civile.

Compania din ZEL beneficiază de import servicii — consultanță juridică furnizată de către persoana juridică din România. Apare în aceste circumstanțe obligația achitării TVA la importul de servicii, de prezentare a declarației TVA? Și dacă furnizorul nu prezintă certificatul de rezidență, apare obligația de reținere a impozitului la sursa de plata de 12%?

Pe parcursul lunii iulie, 1234 de contribuabili persoane juridice din diferite localități ale republicii au participat la instruirile online gratuite privind utilizarea noii versiuni a sistemului informațional automatizat de creare și circulație a facturilor fiscale electronice (SIA) „e-Factura”, organizate în comun de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF).   În perioada de referință CTIF a desfășurat 46 cursuri de instruire (33 – în limba română și 13 - în limba rusă) cu o durată de două ore fiecare, la care au participat în mediu câte 26 de specialiști din cadrul autorităților publice centrale și locale, dar și a companiilor ce utilizează sau doresc să utilizeze noua versiune a SIA „e - Factura”. Instruirile au decurs în regim de videoconferință, cu utilizarea aplicației Zoom.

Epopeea documentării corecte și corespunzătoare a tranzacțiilor economice aferente serviciilor de publicitate și promovare prin intermediul rețelelor de socializare (Facebook și Instagram), dar și prin intermediul altor motoare de căutare precum Google, este mai veche, însă nu pe deplin soluționată. Actualitatea dilemelor legate de acest subiect a revenit în prim-plan odată cu pandemia, când comerțul electronic sau așa numitul e-commerce, a căpătat o dezvoltare și răspândire vertiginoasă, iar magazinele online au apărut ca „ciupercele după ploaie”. Astfel a crescut și cererea de publicitate și promovare online pentru mediul de afaceri autohton.