La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare Standard, care pot fi utile contabililor în funcție de specificul activității entității. La SNC „Costurile îndatorării”, prin modificarea pct.5, subpct.4), s-a concretizat nomenclatorul costurilor îndatorării. Aceste costuri vor include, suplimentar, diferenţele de curs valutar şi de sumă aferente dobânzilor privind împrumuturile.

Asociația Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare va oferi Republicii Moldova un credit în sumă de 10,9 mil. DST, în vederea realizării proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale”. Tot în acest scop, Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare ne va acorda un credit în sumă de $5 mil. Parlamentul a votat, la 1 martie, Proiectul legii pentru ratificarea acestor două acorduri de finanțare.

La 21 decembrie 2016 de către Colegiul civil al Curții de Apel a fost dispusă ridicarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (2) lit. d) și art. 38 alin. (4) lit. f) din Codul de executare, invocînd că acestea contravin art. 1 alin.(3), 46 alin.(1) și (2) și 54 alin. (1) din Constituţie. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia a considerat că prevederile art. 15 alin. (2) lit. d) din Codul de executare, potrivit cărora instanţa de judecată prezintă din oficiu titlul executoriu, obligă debitorul să execute hotărârea judecătorească prin intermediul executorului judecătoresc, fiind privat de posibilitatea să o execute în mod benevol.

Mărfurile, utilajele, echipamentele, mobilierul, lucrările și serviciile destinate reparației clădirii Parlamentului vor fi importate cu aplicarea scutirii de TVA și vor fi livrate pe teritoriul țării cu aplicarea TVA la cota zero. Un proiect de lege ce prevede modificarea Legii cu privire la tariful vamal și a Legii pentru punerea în aplicare a Titlului III din Codul fiscal a fost discutat în ședința Comisiei economie, buget și finanțe și propus spre a fi prezentat în plenul Parlamentului în două lecturi.

Mâine, 13 septembrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 281-288 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova • Hotărîre cu privire la aprobarea Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020 (nr. 420, 30 august 2019) • Hotărîre pentru modificarea Regulamentului privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 837/2016 (nr. 433, 11 septembrie 2019) • Hotărîre cu privire la alocarea mijloacelor financiare (nr. 434, 11 septembrie 2019)

Unităţile administrativ-teritoriale din România vor avea de anul viitor un buget minim de funcţionare de 750 RON pe locuitor, conform unui articol al Legii bugetului pe 2018 adoptat luni în Parlament, sumă care nu era precizată în proiectul anterior, potrivit unor surse din Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Consiliul Economic pe lângă președintele țării în ședința din 3 septembrie curent a luat decizia de a desfășura, după o întrerupere de 12 ani, Forumul Național al Oamenilor de Afaceri. Evenimentul va avea loc în luna octombrie 2019 și are drept scop identificarea măsurilor urgente pentru revigorarea mediului de afaceri, în special a întreprinderilor ce activează în sectorului real al economiei naționale. Măsurile de susținere a producătorilor autohtoni, dificultățile și realizările din cele mai importante domenii ale economiei țării, identificarea soluțiilor pentru depășirea problemelor existente,

Consiliul de directori al Fondului Monetar International a aprobat ieri o nouă tranșă de $22,2 mil. pentru Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de premierul țării Pavel Filip.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în 15 decembrie 2017 cu nr. 287 Legea contabilităţii şi raportării financiare (Legea nr. 287), care a fost publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 1-6 din 05.01.2018. Aceasta urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2019 şi reprezintă un interes deosebit pentru toți cei pe care îi vizează, deoarece vine cu unele inovații în comparație cu Legea contabilității 113/2007 (republicată în MO al RM, 2014, nr. 27–34).

În urma solicitării Băncii Naționale a Moldovei, instituțiile mass-media și site-urile de știri din Republica Moldova au obținut posibilitatea să adreseze întrebări guvernatorului BNM, Octavian Armașu. Acest interviul este unul cumulativ, fiind realizat în baza întrebărilor adresate. — Ați venit de scurt timp în funcția de guvernator al Băncii Naționale. Cum vedeți sistemul bancar din noul fotoliu? Ce garanții puteți oferi că nu vom mai avea parte de surpriza unei fraude bancare?

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are drept scop eliminarea plafonării la achitarea taxei de stat pentru cererile de chemare în judecată ce țin de litigiile cu caracter patrimonial, cererile de contestare a unui titlu executoriu sau a unui alt document, prin care încasarea se produce în mod incontestabil. În momentul de faţă, această taxă constituie 3% din valoarea acțiunii sau din suma încasată, dar nu mai puțin de 150 lei și nu mai mult de 25 mii lei de la persoanele fizice și nu mai puțin de 270 lei și nu mai mult de 50 mii lei de la persoanele juridice.

În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea anexei nr.7 la Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Autorul inițiativei propune ca să li se permită conducătorilor instituțiilor de învățământ și cadrelor didactice cu funcții de conducere să desfășoare activitate didactică în limita la 0,5 din norma didactică.

În localitatea Pârâta din raionul Dubăsari ar putea fi creată o subzonă economică, ce va fi inclusă în componența Zonei Economice Libere „Bălți”. Subzona va avea un teren de 7,5 ha amplasat în extravilanul satului. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă respectivă. Extinderea ZEL „Bălți” este propusă în contextul în care aceasta poate fi considerată un model de referință pentru celelalte structuri similare, în 9 ani de activitate reușind să devină un centru de revitalizare industrială și dezvoltare regională. Astfel, ZEL „Bălți” cu toate subzonele sale a atras investiții de $36 mil. în anul 2018, iar cumulativ de la începutul activității – $185,9 mil., numărul rezidenților fiind de 66. Taxele și impozitele calculate doar pentru anul 2018 au fost de 814,0 mil. lei.

Termenul de prezentare a dărilor de seamă privind debursările efectuate din contul împrumuturilor externe sau interne de către unitățile speciale de implementare a proiectelor Ministerului Finanțelor ar putea fi extins cu 12 zile. Astfel, dacă la momentul actual acestea prezintă Ministerului lunar, până la data de 3 a lunii următoare lunii de gestiune, dările de seamă privind debursările efectuate din contul împrumuturilor, însoţite de setul de documente ce confirmă primirea împrumutului, se propune ca dările de seamă să fie prezentate până la data de 15 a lunii respective.

Transferurile cu destinație specială, utilizate contrar destinației, vor fi virate în mărimea sumei respective, până la finele anului bugetar, la bugetul de la care au fost primite. Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege ce are drept scop îmbunătățirea disciplinei fiscale și a managementului riscurilor bugetar-fiscale, precum și alinierea la practica bancară internațională.

La 25 mai 2018 a intrat în vigoare ultimul act din pachetul legislativ de acte europene din domeniul protecției datelor cu caracter personal — Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date (GDPR), aprobat la 27 aprilie 2016 de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.

Alocația socială de stat pentru persoanele cu dizabilități ar putea fi majorată cu 40%, ceea ce înseamnă dublarea alocației stabilite în momentul de faţă pentru aceste persoane. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are ca scop sporirea gradului de protecție a beneficiarilor de alocații sociale și a nivelului de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități. Astfel, se propune majorarea, de la 40 la 80%, a cuantumului alocației sociale de stat pentru persoanele cu dizabilități (circa 12178 persoane) și majorarea, de la 20 la 50%, a cuantumului alocației pentru persoanele vârstnice (pentru circa 8910 persoane).

INTRODUCERE Precizări prealabile. Așa cum relatam în articolul introductiv din luna august 20181, în 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectura a doua proiectul de lege privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, stabilind data de intrare în vigoare la 1 ianuarie 20192. După redactarea proiectului adoptat a fost, însă, necesară aprobarea acestuia în lectură finală. Astfel, la 15 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat în a treia lectură, finală, Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 (în continuare „Legea de modernizare”).

Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) ar putea publica pe pagina sa web contractele de acordare a asistenței medicale încheiate cu prestatorii, precum și contractele privind eliberarea medicamentelor compensate, cu informația, pe fiecare contract, despre achitarea sumelor compensate de către CNAM pentru anul precedent, precum și contractele încheiate din mijloace financiare, altele decât cele din fondul pentru achitarea serviciilor medicale și farmaceutice. De asemenea, astfel de informații ar putea fi publicate și de prestatorii de servicii. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea și completarea unor acte legislative, ce are drept scop asigurarea transparenței bugetului sistemului de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Proiectul Legii bugetului pentru anul 2020 prevede creștere de salariu între 6-10 % pentru majoritatea angajaților din instituțiile de stat. În plus, pentru unele categorii de bugetari retribuția ar putea crește cu până la 1500 – 2000 de lei lunar. Propunerile au fost discutate în cadrul unei consultări publice privind politica salarială pentru anul 2020 și pe termen mediu (2021-2022). Evenimentul a fost organizat de Ministerul Finanțelor și a întrunit reprezentanți ai sindicatelor și autorităților publice centrale. Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat că proiectul prevede corectarea unor inegalități în nivelul de salarizare pentru anumite categorii de angajați, inclusiv a celor din APL, din domeniul educației, din instituțiile penitenciare, din domeniul apărării etc.