Întreprinderile din Republica Moldova implicate în operațiuni de comerț internațional ar putea suferi de la perturbări din lanțul lor de distribuție din cauza evenimentelor produse în China în legătură cu noul coronavirus (denumit „COVID-19” sau „2019-nCoV”). Această notă analizează implicațiile juridice ale perturbărilor atât (1) la nivelul contractului în care întreprinderea din Moldova este cumpărător având ca scop importul mărfurilor produse în China (contractul internațional), cât și (2) la nivelul contractului național, în care întreprinderea din Moldova își schimbă poziția, și devine vânzător pe piața locală a mărfii importate (contractul național). De asemenea, întreprinderile exportatoare din Moldova s-ar putea lovi de problema scăderii pe piața chineză a cererii la mărfurile produse în Moldova și, prin urmare, a scăderii comenzilor de la importatorii chinezi (3).

Entității „Z” SRL i-a fost instituit post fiscal staţionar, în cadrul căruia la finele fiecărei zile de lucru depozitul întreprinderii este sigilat de funcţionarii fiscali responsabili de activitatea postului fiscal și desigilat în fiecare dimineaţă ulterioară. În una din dimineţi funcţionarii fiscali au constatat ruperea sigiliului aplicat pe ușa depozitului, iar conducătorul întreprinderii nu a putut explica cine și cu ce scop a deteriorat sigiliul. Lipsuri de mărfuri din depozit nu s-au constatat. Îi vor fi aplicare sancţiuni entității „Z” SRL în aceste condiții?

Acestea sunt rezultatele studiului privind evaluarea impactului corupției asupra bunei guvernări a mun. Chișinău, elaborat la comanda Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în cadrul Proiectului „Consolidarea funcției de prevenire și analiză a corupției a Centrului Național Anticorupție (CNA)” implementat cu suportul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei.

În perioada ianuarie–octombrie 2017 rata inflației s-a majorat, iar din luna noiembrie a început o diminuare a ritmurilor de creștere a prețurilor, se constată în analiza creșterii economice a Moldovei, elaborat de Centrul Analitic Expert-Grup și prezentată în cadrul unei conferințe.

Evaluările interne ale auditorilor în sectorul public includ monitorizările continue și autoevaluările periodice. În Monitorul fiscal din 27 decembrie a fost publicată Hotărârea nr. 617 din 11 decembrie 2019 pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea calității activității de audit intern în sectorul public. Astfel, monitorizarea continuă a activității de audit intern este parte integrantă a activității zilnice de supraveghere, verificare şi măsurare a activității de audit intern și se referă la conformitatea cu următoarele serii de SNAI:

Serviciul Fiscal de Stat a încheiat procesul de monitorizare a sălilor de ceremonii prin instalarea posturilor fiscale. Astfel, în perioada 26 august — 30 noiembrie curent, în localurile monitorizate s-a atestat o creștere a volumului de livrări cu circa 11 mil. lei sau cu 42,08% comparativ cu perioada similară a anului precedent.

În Monitorul Oficial din 17 ianuarie 2020, Consiliul de supraveghere publică a auditului a publicat Decizia nr. 33 din 23 decembrie 2019 cu privire la aprobarea Raportului privind respectarea procedurilor de control al calității auditului. Potrivit art. 24 din Legea nr. 271/2017 privind auditul situațiilor financiare, în vederea asigurării calității auditului, entitatea de audit elaborează și aprobă politicile şi procedurile de control al calităţii auditului. Totodată, aceasta este obligată să prezinte Consiliului de supraveghere publică a auditului, în termen de 4 luni de la sfârșitul fiecărei perioade de gestiune, un raport privind respectarea procedurilor de control al calității auditului, care conțin următoarele trei compartimente:

Ținând cont de situația epidemiologică din țară și apariției riscului de îmbolnăvire cu COVID-19, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale vine cu următoarele recomandări, care au drept scop clarificarea situațiilor juridice ce țin de raporturile de muncă dintre angajator și salariat, precum și asigurarea protecției social-economice și a securității și sănătății în muncă a salariaților, conform prevederilor legislației muncii în vigoare:   1. Examinarea de către părți a posibilității prestării muncii la domiciliu (conform art. 290 din Codul muncii);

Tot mai mulți agenți economici se adresează la Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) pentru servicii de expertiză a mărfurilor. De la începutul anului 2019, circa 2000 de companii au apelat la experții celor 10 filiale ale CCI a RM pentru a obține documente necesare pentru comerțul intern, operațiuni de import/ export sau pentru soluționarea altor situații ce necesită concluzia unui expert profesionist și independent. Agenții economici și persoanele fizice pot beneficia de susținerea Sistemului “Expertul Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova”, care îi ajută pe antreprenori să-şi reducă riscurile în afaceri, să se conformeze cerințelor cadrului normativ și angajamentelor contractuale.

În Monitorul Oficial din 6 martie 2020 Ministerul Economiei și Infrastructurii, Confederația Națională a Patronatului şi Confederația Națională a Sindicatelor au publicat Convenția colectivă (nivel național) cu privire la modelul Tabelului de evidență a timpului de muncă (nr. 17 din 28 februarie 2020).   Aceasta a fost elaborată în scopul asigurării aplicării corecte și uniforme a prevederilor art. 106 din Codul muncii, precum și în vederea asigurării evidenței timpului de muncă prestat efectiv de fiecare salariat, inclusiv a muncii suplimentare, a muncii în zilele de repaus, în zilele de sărbătoare nelucrătoare, precum și a absențelor de la lucru din diferite motive. Astfel, unităților, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, se recomandă să țină evidența timpului de muncă, utilizând următorul model al Tabelului:  

Unul dintre angajaţii întreprinderii a prezentat un certificat medical cu privire la aflarea în carantină pe parcursul a 14 zile din luna aprilie 2020 în legătură cu situaţia epidemiologică din ţară. Angajatorul a calculat indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă pentru primele 5 zile și a reflectat în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 cu codul categoriei persoanei asigurate 15311. Ulterior am fost informaţi că indemnizaţia în legătură cu carantina se achită începând cu prima zi din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS). Cum urmează angajatorul să corecteze situaţia dată pentru a exclude suma declarată?

Începând cu această săptămână, Serviciul Fiscal de Stat a lansat un nou serviciu electronic – „Achitarea on-line a impozitelor și taxelor de către persoanele fizice-cetățeni”. Acesta permite achitarea tuturor impozitelor și taxelor prin intermediul serviciului guvernamental de plăți electronice MPay. Totodată, serviciul lansat reprezintă un instrument prin care contribuabilii au posibilitatea să transfere, printr-o singură notă de plată, suma integrală pentru achitarea tuturor impozitelor și taxelor. Suma va fi direcționată automat către destinațiile de buget prestabilite, fără indicarea rechizitelor, iar contribuabilul va selecta doar impozitele care urmează a fi achitate.

Urmează a fi calculată majorarea de întârziere (penalitate) și aplicate amenzi pentru încălcările fiscale depistate ce țin de perioadele supuse controlului repetat, dacă încălcarea nu a fost depistată în cadrul controlului fiscal anterior?   Controlul fiscal repetat, conform prevederilor art. 214 alin. (6) – (7) din CF, se aplică dacă rezultatele controlului fiscal efectuat anterior sunt neconcludente, incomplete sau nesatisfăcătoare, dacă ulterior au fost depistate circumstanțe ce atestă existenţa unei încălcări fiscale şi, prin urmare, se impune un nou control, în cadrul examinării contestaţiilor împotriva deciziei SFS sau acţiunii funcţionarului fiscal şi în alte cazuri, la decizia conducerii SFS.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în 15 decembrie 2017 cu nr. 287 Legea contabilităţii şi raportării financiare (Legea nr. 287), care a fost publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 1-6 din 05.01.2018. Aceasta urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2019 şi reprezintă un interes deosebit pentru toți cei pe care îi vizează, deoarece vine cu unele inovații în comparație cu Legea contabilității 113/2007 (republicată în MO al RM, 2014, nr. 27–34).

În perioada noiembrie 2019 – februarie 2020, Ministerul Finanțelor și-a concentrat eforturile întru asigurarea stabilității bugetar-fiscale, creșterii economice optime, durabile și incluzive, majorării salariilor în sectorul bugetar, alocării mai eficiente a resurselor, sporirea eficacității și eficienței cheltuielilor publice, intensificarea dialogului cu mediului de afaceri și partenerii de dezvoltare, realizând totalmente obiectivele imediate stabilite în Programul de activitate al Guvernului.

În MO al RM din 7 februarie 2020 a fost publicată Instrucţiunea privind notificarea angajamentelor externe (Instrucțiune) aprobată prin Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei (BNM) nr.12 din 24 ianuarie 2020. Documentul reglementează obligaţiile rezidenţilor care efectuează operaţiuni aferente angajamentelor externe supuse notificării, condiţiile şi modul de notificare, inclusiv în formă electronică, la BNM, cerințele faţă de notificaţie, lista documentelor care se anexează la acestea, precum și modul de raportare.

În vederea derulării corecte și obiective a procedurilor de achiziții publice, autoritățile contractante sunt obligate să respecte o serie de principii ce derivă din cadrul legal. Principiile achizițiilor publice, ca și toate principiile de drept, sunt acele idei de bază care au stat la temelia elaborării cadrului normativ în domeniu și care îndrumă întru aplicarea corectă a acestuia. Toate acțiunile desfășurate de către subiecții achizițiilor publice trebuie să fie realizate având în permanentă vedere principiile de bază ale achizițiilor publice. Este foarte importantă cunoașterea principiilor de reglementare a relațiilor privind achizițiile precum și modalitatea de aplicare a acestora în timpul derulării

De modul în care autoritățile publice inițiază și desfășoară procedurile de achiziții pentru propriile necesități, în mare parte, depinde eficiența utilizării banilor publici. Pierderile rezultate din achizițiile publice afectează grav dezvoltarea infrastructurii și serviciilor publice, ducând la deteriorarea mediului de afaceri și, nu în ultimul rând, afectând calitatea vieții cetățenilor. De asemenea, achizițiile publice reprezintă un domeniu propice pentru manifestarea corupției, care prin efectele multiple și complexe ale acesteia erodează statul pe toate dimensiunile sale.

Pe parcursul anului 2017 Curtea de Conturi a realizat 16 misiuni de audit financiar, în creștere față de anul 2016, când au fost desfășurate 5 astfel de misiuni. În Monitorul Oficial din 9 iunie curent a fost publicată Hotărârea cu privire la aprobarea Raportului de activitate al Curții de Conturi pe anul 2017.

Analiza creșterii economice din Moldova, prezentată de Centrul analitic independent Expert-Grup în cadrul celei de-a XVII-a ediţii a conferinţei MEGA şi conține realizările pentru anul curent și prognoze pentru anul 2018. Actul conţine analiza pe domenii: Oferta internă, Cererea agregată, Prețuri și politica monetară, Piața muncii, Finanțele publice, Sectorul bancar și Comerțul extern.