În primele șase luni ale anului curent exporturile de mărfuri au constituit $ 1581,6 mil., cu 3% mai mult decât cele realizate în perioada similară din anul 2018, informează Biroul Național de Statistică. Doar în luna iulie curent exporturile de mărfuri au constituit $ 220,2 mil., cu 8,9% mai mult față de luna iunie și cu 0,6% – comparativ cu luna iulie 2018. Potrivit datelor, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $1103,6 mil. sau 69,8% din total exporturi, fiind în creștere cu 8,3% față de ianuarie-iulie 2018, iar reexporturile de mărfuri au însumat $478,0 mil., ceea ce reprezintă o cotă de 30,2%, cu 7,2% mai puțin comparativ cu ianuarie-iulie 2018.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificare unor acte legislative nr.171 din 19.12.2019, în vigoare 01.01.2020] Toate produsele alimentare, băuturile, cu excepţia mărfurilor supuse accizelor, livrate de către agenţii economici în cadrul desfăşurării activităţilor de alimentaţie publică conform secţiunii I a Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei se impozitează cu TVA la cota de 10%.

Datoria de stat generală a Moldovei a depășit la sfârșitul lunii iulie 2019 53,1 mld. lei, în creștere de la începutul anului cu 1,1 mld. lei sau cu 2,1%. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, majorarea datoriei de stat generale în ianuarie-iulie 2019 a fost determinată de creșterea datoriei publice interne, cât și a datoriei de stat externe, exprimată în lei. Astfel, datoria publică internă a crescut în ianuarie-iulie 2019 cu 184,9 mil. lei (+0,8%) — de la 23,06 mld. lei (la sfârșitul lunii decembrie 2018) până la 23,24 mld. lei (la sfârșitul lunii iulie 2019). În același timp, datoria de stat externă, exprimată în lei, a crescut cu 916,5 mil. lei (+3,2%) — de la 28,95 mld. la 29,87 mld. lei.

Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (publicată în MO nr. 456-459 din 30 decembrie 2022) ce vizează politica fiscală și vamală pe anul 2023 vine cu modificări/completări la mai multe acte legislative, inclusiv și la Codul fiscal. În continuare vom prezenta noile prevederi,

Lumea în care trăim se digitalizează cu o viteză și mai mare sub influența pandemiei Covid-19. Suntem tot mai prezenți online, tot mai implicați, iar cerințele față de experiența noastră de utilizatori cresc și ele, fiind ghidate și de îmbunătățirea continuă a aplicațiilor pe care le utilizăm, optimizarea timpului necesar căutării sau realizării unor acțiuni. Cum contribuie la sprijinirea afacerilor instrumentele bancare digitale vom afla de la Vicepreședintele Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank, Oleg Paingu.

Noua versiunea a portalului MTender a fost lansată la data de 1 iunie curent de către Instituția Publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (I.P. „CTIF”), în calitatea sa de operator tehnico-tehnologic. Actualizarea portalului va contribui la creșterea transparenței achizițiilor publice electronice din Republica Moldova.   Versiunea actualizată a portalului www.mtender.gov.md permite o navigare ușoară pe pagina ghișeului unic și completează instrumentele funcționale dedicate utilizatorilor. Totodată, soluția actualizată oferă fiecărui cetățean posibilitatea să acceseze sistemul şi să vizualizeze orice achiziție efectuată de o anumită instituție și de pe orice platformă electronică.

 Articolul 96 din Codul fiscal stabilește următoarele cote ale TVA:   a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

Valorile mobiliare proprietate publică în 17 societăți pe acțiuni sunt expuse spre vânzare de Agenția Proprietății Publice. Comunicatul a fost publicat în MO vineri, 19 martie. Conform acestuia, în perioada 19-30 aprilie 2021, la Bursa de Valori vor fi desfășurate licitații „cu strigare” pentru privatizarea acțiunilor ce aparțin statului în capitalul social al întreprinderilor incluse în listă.   În aceasta din nou se regăsesc hotelul „Chișinău” (cota statului – 60,179%, 290,7 mii acțiuni la prețul inițial de vânzare 5, 34 lei), „Metalferos” (281,06 mii acțiuni, ceea ce constituie 78,282%, la prețul inițial de vânzare – 3000 lei per acțiunea cu valoarea nominală de 10 lei),

Astăzi, 21 aprilie 2021, a demarat cea de-a treia rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului în domeniul securităţii sociale între Republica Moldova şi Regatul Spaniei și a proiectului Aranjamentului administrativ pentru aplicarea Acordului. Negocierile sunt desfășurate în perioada 21-22 aprilie 2021 în format online, comunică Casa Națională de Asigurări Sociale.   Acordul are drept scop asigurarea unui cadru de garanţii în domeniul asigurărilor sociale pentru lucrătorii migranţi din ambele state care desfăşoară sau au desfăşurat o activitate legală de muncă şi în prezent domiciliază pe teritoriul unuia din statele contractante.

După cum s-a menționat și anterior, Acordul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) privind aplicarea articolului VII din Acordul General de Tarife Vamale şi Comerţ (GATT) 1994, la care Republica Moldova face parte (în continuare - Acord) prevede o cooperare productivă între importatori și autoritățile vamale. În contextul în care, informațiile necesare organului vamal pentru determinarea valorii în vamă, de regulă, le deține importatorul: clauzele contractuale, achitările efectuate pentru mărfuri, informațiile privind vânzările anterioare de mărfuri similare sau identice, costurile de producție din țara străină sau costurile de revânzare pe piața internă etc., Acordul oferă organului vamal dreptul de a solicita și de a obține informațiile relevante.

Scopurile, sarcinile și funcțiile necesare pentru crearea, implementarea și exploatarea Sistemului informațional „Contabilitate unică bugetară” (SI CUB) prin acces web securizat, obiectele informaționale și lista datelor care se păstrează în MCloud sunt stabilite în proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Conceptului SI CUB, elaborat de Ministerul Finanțelor și inclus pe ordinea se zi a ședinței secretarilor de stat.   Implementarea acestui sistem complet și coerent de evidență contabilă și raportare bugetară pentru autoritățile publice este stabilită în Strategia de dezvoltare a managementului finanțelor publice pentru anii 2013-2022.

În Monitorul Oficial de astăzi, 12 martie, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 81 din 6 februarie 2021 сu privire la modificarea Instrucțiunii privind modul de expediere și recepționare a documentelor prin sistemul informațional automatizat de creare și circulație a documentelor electronice, aprobată prin Ordinul SFS nr.582 din 24.11.2020.

Banca Națională a Moldovei a propus spre consultarea publică proiectul Hotărârii Comitetului executiv al BNM „Pentru modificarea Regulamentului privind prestarea serviciilor de plată prin intermediul sistemelor automatizate de deservire la distanță, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr.62/2017”.

Este obligată întreprinderea să informeze Serviciul Fiscal de Stat despre deschiderea unui cont bancar în străinătate? În cazul deschiderii unui cont bancar, Codul fiscal al RM prevede obligații atât pentru persoana care deschide contul bancar, cât şi pentru instituția financiară. Astfel, pe de o parte, la solicitarea de deschidere a contului bancar, persoana este obligată să prezinte certificatul de atribuire a codului fiscal sau documentul recunoscut ca atare, iar instituția financiară, pe de altă parte, va deschide contul bancar doar dacă vor fi prezentate

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Conceptului Sistemului Informațional „Contabilitate unică bugetară” – SI CUB și a regulamentului privind modul de utilizare a acestuia. Conform proiectului, proprietar al SI CUB va fi statul, iar resursele financiare pentru dezvoltarea, mentenanța și exploatarea sistemului vor fi asigurate din bugetul de stat și sau alte mijloace financiare, conform legislației. Totodată, Conceptul stabilește că posesor și deținător al SI CUB va fi Ministerul Finanțelor.   Utilizatori ai SI CUB vor fi persoanele antrenate în procesul de evidență contabilă

Care sunt condițiile ce urmează a fi respectate de către contribuabilul din sectorul HoReCa pentru a beneficia de dreptul aplicării cotei reduse a TVA, pentru mărfurile/ serviciile realizate în cadrul activităţilor care se atribuie la secţiunea I a Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei?   Amintim, în urma modificărilor operate la Codul fiscal prin Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative, care a intrat în vigoare începând cu 1 mai 2020, s-a stabilit o cotă a TVA redusă în mărime de 15% în următoarele cazuri:

Amintim, prin Legea nr.171/2019 (în vigoare din 1 ianuarie 2020) în Codul fiscal au fost operate modificări, fiind stabilit un nou regim fiscal privind TVA la procurările de proprietate a întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate.    Astfel, în conformitate cu art.95 alin.(1) lit.e) din CF, obiect impozabil cu TVA este procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012,

 Potrivit art.117 alin. (5) din Codul fiscal, la livrarea energiei electrice, energiei termice, apei, gazului şi serviciilor către populaţie cu plată în numerar, inclusiv prin intermediul serviciilor băncilor, ale Întreprinderii de Stat "Poşta Moldovei", ale altor prestatori de servicii de plată, eliberarea facturilor fiscale de către furnizorii mărfurilor, serviciilor nu se efectuează.

Pentru acoperirea cheltuielilor bugetare în contextul pandemiei, Guvernul a apelat la împrumuturi interne și externe, fapt ce a influențat majorarea nivelului de îndatorare a țării, care se menține și în anul curent. Conform datelor din Raportul lunar al Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a Moldovei, la sfârșitul lunii ianuarie 2021 datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 68,3 mld. lei.   Datoria internă, care deține ponderea 43,5% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,7 mld. lei și a crescut cu 27,1% față de indicatorii înregistrați la 31 ianuarie 2020. Datoria de stat externă, având o pondere de 56,5% în total, s-a majorat cu 31,6% și a însumat 38,6 mld. lei.