Astăzi, 6 septembrie 2021, intră în vigoare decizia Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei privind majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 1,0 puncte procentuale, care va constitui 4,65% anual. Totodată, se măresc cu 1,0 puncte procentuale ratele de dobândă la creditele și la depozitele overnight – până la 7,15 și, respectiv, până la 2,15 la sută anual. Norma rezervelor obligatorii rămâne neschimbată.   Decizia BNM a fost luată cu vot unanim, considerând presiunile inflaționiste atât din partea ofertei și a cererii agregate, cât și a riscurilor și incertitudinilor cauzate de evoluția situației pandemice.

În ianuarie-februarie 2022 exporturile de mărfuri din RM au însumat $667 mil., valoare de 1,6 ori mai mare comparativ cu cea înregistrată în primele două luni din anul 2021, dintre care mărfurile autohtone au deținut $545,9 mil., fiind în creștere de 1,7 ori față de perioada similară din anul precedent, iar reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) au însumat la $121,1 mil. (18,2% din total exporturi) sau cu 12,8% mai mult, comparativ cu indicatorii din primele două luni ale anului 2021, comunică Biroului Național de Statistică.   Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–27) în perioada de raportare au totalizat $414,1 mil., fiind în creștere cu 53% comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2021 și dețin o pondere de 62,1% în total exporturi, în scădere cu 1,5 p.p. față de ianuarie-februarie 2021.

Republica Moldova a realizat încontinuu, începând cu semnarea la 28 noiembrie 1994 a Acordului de Cooperare şi Parteneriat (APC) cu Uniunea Europeană (în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă iniţială de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii tacite), eforturi de a se încadra organic

Antreprenorii care au comis încălcări fiscale în sumă de până la 5000 lei și cetățenii a căror încălcări constatate nu depășesc 500 lei nu vor fi sancționați, dar, după cum prevede art. 235 alin 11 din Codul fiscal, vor fi aplicate avertizări. Membrii Comisiei economie, buget și finanțe au aprobat, pentru a fi prezentat în prima lectură în ședință plenară a Parlamentului, proiectul de lege ce prevede modificarea art. 231 (alin.4) din CF.   Potrivit  legislației fiscale în vigoare, se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1000 de lei

Deficitul balanței comerciale în luna decembrie 2021 a constituit $429 mil., fiind în creștere cu $91,4 mil. față de cel înregistrat în luna noiembrie 2021 și cu $80 mil. comparativ cu luna decembrie 2020, comunică Biroul Național de Statistică.   În anul 2021 țara noastră a importat mărfuri în sumă de $7176,6 mil. cu 32,5% mai mult decât în anul precedent. Importurile de mărfuri provenite din țările UE au deținut o pondere de 43,9% din total și s-au cifrat la $3149,1 mil., în scădere cu 1,7 puncte procentuale comparativ cu anul 2020, iar importurile de mărfuri provenite din țările CSI au avut o valoare de $1905,3 mil., echivalând cu o cotă de 26,5% și fiind în creștere cu 2,2 p.p. față de anul 2020.

Prețurile medii de consum în luna februarie 2022 comparativ cu luna februarie 2021 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 18,52%, inclusiv la produse alimentare – cu 23,32%, mărfuri nealimentare – cu 14,92% și servicii prestate populaţiei – cu 16,97%.   Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, preţurile medii de consum în luna februarie 2022 faţă de luna ianuarie 2022 au crescut cu 2,07%, în timp ce în luna februarie din anul precedent faţă de ianuarie 2021 acestea au înregistrat o creștere cu 0,38%. Statisticile oficiale demonstrează că creșterea preţurilor medii de consum a fost determinată în perioada analizată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 2,81%, la mărfurile nealimentare – cu 2,17% și la serviciile prestate populației – cu 0,88%.

Guvernul a aprobat în ședința de astăzi proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2021. Documentul este fundamentat pe o creștere economică de 6%, majorarea exportului cu 18,2%, a importurilor – cu 29,9% și creșterea salariului mediu pe economie cu 12,7%. Astfel, volumul bugetului de stat se va majora la venituri cu circa 3,7 mld. lei (8,9%), până la 45,1 mld. lei, la cheltuieli cu 1,22 mld. lei (2,2%) până la 57,23 mld. lei. Respectiv, deficitul bugetar se va diminua cu 2,45 mld. lei (16,8%) și va constitui 12,14 mld. lei.

Legislația Republicii Moldova nu reglementează statutul cryptomonedei (monedă virtuală sau cryptovalută) și nu recunoaște aceste instrumente drept monede electronice de plată în sensul Legii nr 114/2012 privind serviciile de plată și moneda electronică.  Însă, în lipsa unor reglementări speciale vizavi de statutul cryptovalutei în Republica Moldova, aceasta (cryptovaluta) se califică drept o proprietate (un activ) a persoanei fizice care o deține.

Ministerul Economiei a anunțat elaborarea proiectului de modificare și completare a Legii nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informație (Legea nr.77/2016) care va asigura stimularea dezvoltării și susținerea industriei IT.   Necesitatea elaborării proiectului de act normativ este justificată de circumstanțele cu care se confruntă comunitatea IT din Moldova și din regiune, precum și în vederea oferirii unei previzibilități și perspective investitorilor și potențialilor rezidenți ai parcurilor IT. Proiectul va fi implementat în vederea depășirii constrângerilor imediate și prevede mai multe inițiative în acest sens.

La situația din 30 septembrie anul curent, cele 11 bănci licențiate din Moldova au înregistrat rentabilitatea activelor de 2% (în creștere cu 0,5 p.p.) şi rentabilitatea capitalului de 12,0%, (cu 3,2 p.p. mai mare) comparativ cu indicatorii de la sfârșitul anului precedent, comunică Banca Națională a Moldovei (BNM).   Astfel, în ianuarie-septembrie 2021 activele totale în sectorul bancar au constituit 113,8 mld. lei, majorându-se pe parcursul perioadei analizate cu 9,6% sau cu 10 mld. lei. În structura activelor, ponderea cea mai mare a revenit articolului din bilanț „Credite și avansuri la cost amortizat”, care a constituit 45,8% (52,1 mld. lei), fiind în creștere cu 2,5 p.p.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat Programul privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2020. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului a fost votat ieri de Executiv. În nota documentului este menționat că acțiunile prioritare ale Programului se vor axa pe îmbunătățirea condițiilor de circulație prin ameliorarea stării părții carosabile a drumurilor și creșterea siguranței la trafic.

În vederea beneficierii de scutirea de plata impozitului pe venit, de comun cu alte condiţii stabilite de art. 52 alin. (2) din Codul fiscal, organizaţia necomercială urmează să nu folosească mijloacele cu destinaţie specială, alte mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară sau proprietatea în interesul unui fondator sau membru al organizaţiei ori în interesul unui angajat, cu excepţia plăţilor salariale sau a altor plăţi reglementate de legislaţia muncii, îndreptate în favoarea acestuia.

Mâine, 1 aprilie, va fi publicat proiectul hotărârii de Guvern ce vine cu măsuri de susținere a producătorilor agricoli, decizia urmând a fi aprobată la următoarea ședință a Cabinetului de miniștri. Aceasta conține prevederi de majorare a Fondului de subvenționare în agricultură cu 650 mil. lei (până la 1,75 mld. lei), modificarea formulei de acordare a ajutoarelor din partea statului pentru producătorii autohtoni, extinderea ariei de intervenție a subvențiilor.  Declarația aparține prim-ministrei RM Natalia Gavrilița și a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă.   Astfel, este anunțată compensarea:

Parlamentul a aprobat în ședința de astăzi, 23 aprilie, în două lecturi, un proiect de lege cu privire la impozitarea specială, pe perioada stării de urgență și a stării de urgență în sănătate publică, a serviciilor realizate în cadrul activităților atribuite la secțiunea I a Clasificației activităților din economia Moldovei.   Astfel, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, pentru produsele alimentare sau băuturi, cu excepția celor alcoolice, preparate/nepreparate, pentru consumul uman, însoțite de servicii conexe care să le permită consumul imediat, realizate în cadrul activităților care se atribuie la secțiunea I din CAEM, la serviciile de cazare (hotel, motel, vilă turistică, pensiune etc.) va fi aplicată reducerea cu 50% de la cota standard stabilită, până la 6%, a cotei TVA.

Operațiunile de ajustare a valorii contractului de achiziție publică de lucrări cu executare continuă, în baza actualizării prețurilor de cost, se vor efectua de două ori pe parcursul unui an bugetar, în lunile iulie și ianuarie, sau, după caz, la finalizarea și recepționarea lucrărilor realizate conform contractului de achiziție, în baza actualizării prețurilor componentelor prețului de cost.   Hotărârea Guvernului nr. 279 din 27 aprilie 2022, prin care au fost operate modificări la Regulamentul privind ajustarea periodică a valorii contractelor de achiziții publice cu executare continuă, încheiate pe un termen mai mare de un an, a fost publicată în Monitorul Oficial din 29 aprilie curent și este pusă în aplicare la data publicării.

Definiția indicatorului capacitatea normală de producție este formulată în Standardul Național de Contabilitate (în continuare – SNC) „Stocuri”, p. 30, alin. (2) și în IAS 2 „Stocuri”, p. 13, conform prevederilor cărora capacitatea normală de producție reprezintă volumul de producție care poate fi obținut

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

La 1 iunie curent, în Registrul de stat al unităților de drept erau înregistrate 238136 întreprinderi. Numărul acestora este în creștere comparativ cu perioada similară din anul 2019, când în Registru erau incluse 232765 unități. Totodată, în luna ianuarie 2020 în Registru erau incluse 236116 unități, iar la sfârșitul anului precedent – 236047. Potrivit Anchetei structurale în întreprinderi, realizată de Biroul Național de Statistică, în anul 2018 ponderea întreprinderilor cu numărul mediu de salariați până la 249 persoane a constituit 99,5 % din totalul întreprinderilor.

Pachetul de legi pro-business pentru unii este o evoluție firească și multașteptată, pentru alții – o revoluție. Indiferent de aprecieri, avem o nouă realitate, căreia trebuie să ne conformăm. Despre provocări și reticență, creșterea economică și baza fiscală, așteptările mediului de afaceri și ale guvernării am discutat cu secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu. — Dle Chicu, care au fost cele mai mari provocări pentru Dumneavoastră, la revenirea în cadrul Ministerului Finanțelor în calitatea de secretar general de stat?

Promovarea unei politici orientate spre atingerea obiectivului de reducere a poluării pentru un mediu fără substanţe toxice stipulat în Pactul Verde European este reflectat în proiectul de lege privind emisiile industriale elaborat de Ministerul Mediului, documentul fiind propus pentru consultări publice.   Potrivit autorilor, poluarea mediului urmare a activităților industriale şi economice reprezintă o problemă majoră pentru Moldova ce necesită a fi soluționată prin stabilirea unor mecanisme juridice, menite să asigure reducerea emisiilor în apă, aer, sol şi generare de deşeuri, implementând măsuri de prevenire a poluării mediului.