Proprietatea privată (automobilul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 37 din Codul fiscal, prevederile capitolului V din Codul fiscal se aplică contribuabililor persoane fizice rezidenți și nerezidenți ai Republicii Moldova care nu practică activitate de întreprinzător și care vînd, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital.

În luna aprilie 2020, prețurile producătorului în industrie s-au majorat față de martie curent cu 0,7%, comparativ cu aprilie 2019 – cu 2,6%, iar față de decembrie 2019 – cu 1,3%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, în industria extractivă în luna aprilie curent prețurile producătorului s-au majorat față de martie curent cu 0,2%, iar față de aprilie și martie 2019 s-au micșorat cu 2,7% și, respectiv, cu 1,6%. În industria prelucrătoare prețurile s-au majorat comparativ cu martie curent cu 1,6%, față de aprilie 2019 – cu 3,7% și față de decembrie 2019 – cu 2,3%.

Pachetul de legi pro-business pentru unii este o evoluție firească și multașteptată, pentru alții – o revoluție. Indiferent de aprecieri, avem o nouă realitate, căreia trebuie să ne conformăm. Despre provocări și reticență, creșterea economică și baza fiscală, așteptările mediului de afaceri și ale guvernării am discutat cu secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu. — Dle Chicu, care au fost cele mai mari provocări pentru Dumneavoastră, la revenirea în cadrul Ministerului Finanțelor în calitatea de secretar general de stat?

Se permite băncilor să utilizeze temporar, până la o dată ce va fi stabilită ulterior, fondurile proprii menținute pentru îndeplinirea amortizorului de conservare a capitalului, care au fost constituite anterior, conform pct.9 din Regulamentul cu privire la amortizoarele de capital ale băncilor1. În Monitorul Oficial din 30 aprilie a fost publicată Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 91 din 03.04.2020 cu privire la măsuri temporare aferente cerințelor față de amortizorul de conservare a capitalului.

Din diverse motive, fie din cauza modificărilor frecvente ale reglementărilor aplicabile sau a complexității activității, fie din cauza fluctuației de personal etc., situaţiile financiare pot conține o serie de erori semnificative, care trebuie corectate. În mod contrar, omisiunea corectării acestora ar conduce la denaturarea situaţiilor financiare întocmite. Mai mult, în cazul în care situaţiile financiare conţin erori semnificative comise în mod intenţionat, acestea nu se consideră conforme nici cu Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), nici cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS1).

Guvernul Republicii Moldova intenționează să implementeze un șir de măsuri ce vor asigura o creștere durabilă a volumului de producere în sectorul laptelui. În acest sens, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a elaborat proiectul Programului național de dezvoltare a sectorului de lapte în Republica Moldova (PNDSL), care a fost examinat în cadrul ultimei ședințe a secretarilor de stat.   Autorii afirmă că obiectivul general al programului prevede înființarea de exploatații competitive și retehnologizarea celor existente prin atragerea investițiilor și folosirea fondurilor structurale în domeniul creșterii animalelor.

Adoptarea legislației cu privire la parcurile pentru tehnologia informației a fost cea mai importantă inițiativă de dezvoltare a industriei IT din Republica Moldova și de sporire a competitivității acesteia la nivel regional.   Primul parc IT virtual a fost lansat la 1 ianuarie 2018, iar rezultatele nu s-au lăsat mult așteptate.  Numărul rezidenților Moldova IT Park a depășit, recent, cifra de 600 companii, dintre care 100 companii au aderat la parcul IT pe parcursul anului 2020. Aproape 50% dintre rezidenți sunt companii create după lansarea Moldova IT Park.

Cum se contabilizează cheltuielile privind iniţierea unei afaceri? Înregistrarea întreprinderii se efectuează la Agenția Servicii Publice. Reglementare normativă: art.2, art.5, art.7-15 din Legea 220-XVI din 19 octombrie 2007, art.55-67 din Codul Civil.

În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza valorică a acestor active.

Sistemele informaționale de stat, prin intermediul cărora autoritățile/instituțiile publice prestează diverse servicii, impun în mod direct deținerea instrumentului de identificare a persoanei în lumea virtuală și de semnare electronică a documentelor întocmite în cadrul acestora. Pornind de la necesitatea obținerii semnăturii electronice pentru utilizarea serviciilor electronice de către mediul de afaceri, dar și de către persoanele fizice, cetățenii RM devin titulari ai unui instrument care deschide accesul către o multitudine de date personale și confidențiale ale persoanei juridice

Până la data de 22 august 2020 se va derula cel de-al doilea apel de recepționare a cererilor de solicitare a subvenției în avans pentru îmbunătățirea nivelului de trai şi de muncă în mediul rural, pentru Măsura 3 ce vizează diversificarea economiei rurale prin activități non-agricole, comunică Agenția de Intervenție şi Plăți pentru Agricultură (AIPA). Începând cu 1 iunie curent, persoanele juridice sau fizice înregistrate în localitățile rurale care își creează sau dezvoltă activități non-agricole pot aplica pentru obținerea subvențiilor în avans. AIPA amintește că măsura Diversificarea economiei rurale prin activități non-agricole cuprinde următoarele tipuri de investiții: — proiecte de înființare și renovare a atelierelor de întreținere a tehnicii și echipamentelor, ateliere de cizmărie;

Persoana fizica vinde teren unei companii. Compania vinde persoanei fizice apartament. Achitarea se face prin compensarea datoriei reciproce (art.823 Cod Civil). Pot fi aplicate prevederile art.90 alin.(4) lit.d) din Codul fiscal? Sau compania se va reține și va achita la buget impozit pe venit conform art.90 alin.(2) din suma contractului de vânzare a terenului?

În primele trei luni ale anului curent, producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile a constituit în preţuri curente 1723 mil. lei, cu 2,4% mai mult decât în perioada similară a anului 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea producţiei în sectorul zootehnic cu 2,6%, căreia i-a revenit circa 99% din volumul total al producţiei agricole.

Conform prevederilor Codului civil: – părţile contractului de schimb au obligaţia de a transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun. Fiecare parte a contractului de schimb este considerată vânzător al bunului pe care îl înstrăinează şi cumpărător al bunului pe care îl primeşte în schimb (art.1195). – asupra contractului de schimb se aplică în modul corespunzător regulile contractului de vânzare-cumpărare (art.1196). – în cazul în care bunurile schimbate nu au aceeaşi valoare, diferenţa de valoare poate fi compensată printr-o sumă de bani, numită sultă, dacă aceasta este prevăzută de contract. Un contract este contract de vânzare-cumpărare, şi nu contract de schimb, în cazul în care sulta depăşeşte valoarea bunului care are valoarea mai mică (art.1197).

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, Impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

Transportul modern a trecut printr-o schimbare majoră, cu o modificare în viziune, de la o funcție operațională la una strategică. Actualmente, transportul necesită o căutare constantă a metodelor pentru a se asigura că produsele clienților vor ajunge la ușa lor, atunci când este necesar, în cantitățile corecte și în stare intactă. În plus, transportul trebuie să îmbunătățească în mod continuu flexibilitatea și capacitatea de a răspunde cerințelor pieței, într-un timp scurt,oferind în același timp căi mai bune de comunicare și, de asemenea, de reducere a costurilor. Acest lucru transformă transportul într-o activitate continuă, mai degrabă decât un exercițiu de o singură dată.

În zilele de 13-15 februarie 2020, Serviciul Fiscal de Stat va monitoriza activitatea comercianților de flori vii de pe teritoriul municipiului Chișinău. Aceste acțiuni se vor desfășura în contextul creșterii cererii de flori, fapt ce duce la sporirea riscului de încălcări fiscale prin neutilizarea mașinii de casă și control la efectuarea decontărilor în numerar în scopul diminuării veniturilor și, respectiv, a impozitelor și taxelor aferente BPN. În acest context, Serviciul Fiscal de Stat recomandă tuturor contribuabililor să se conformeze prevederilor legislației în vigoare, iar cumpărătorilor – să solicite bonul de casă la procurarea florilor, contribuind, astfel, la majorarea nivelului de conformare. Implicarea fiecăruia va aduce rezultate!

Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul Standardelor naţionale de audit intern (SNAI). Acestea sunt elaborate în baza Standardelor Internaţionale pentru Practica Profesională a Auditului Intern și includ cerințele de bază pentru practica profesională și pentru evaluarea eficacității auditului intern, care se aplică la nivel organizațional și individual, precum și note privind interpretarea rezultatelor. SNAI conține două categorii fundamentale: standarde de calificare și standarde de performanță.

Prin Legea nr.257/2020  cu privire la modificarea unor acte normative au fost instituite o serie de modificări în legislația fiscală și vamală, printre care se enumeră eliminarea prohibițiilor la importul autovehiculelor, precum și modificarea cotelor accizelor în funcție de termenul de exploatare a acestora.   Motivul care a stat la baza adoptării măsurilor menționate supra este faptul că, conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri (cu excepția celor a căror circulație este interzisă pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice, acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.

Potrivit unei analize  efectuate de Biroul Național de Statistică, în mun. Chișinău în ianuarie-martie 2020 valoarea investiţiilor în active imobilizate a constituit 2194,5 mil. lei, fiind în descreștere cu 2% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. Investiţiile în imobilizări necorporale au înregistrat o descreştere de 20,2% faţă de ianuarie-martie 2019, iar investiţiile în imobilizările corporale au constituit 2120,8 mil. lei, fiind în scădere cu 1,2% faţă de perioada similară a anului precedent. Sursa principală de finanţare a investiţiilor a fost mijloacele proprii ale investitorului, ponderea cărora a constituit 76,0%.