Proprietarii combinatelor metalurgice din România cer Guvernului reducerea impozitului pe profitul reinvestit, impozit diferentiat pentru câstigurile din exporturi, acces la contracte pe termen lung la energie si gaze naturale.

Conform art. 901 alin. (1) Cod fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri de la campaniile promoţionale este obligat să reţină din fiecare cîştig şi să verse la buget un impozit în mărime de 10%. Totodată, alin. (33) al aceluiaşi articol din Codul fiscal stabileşte alte prevederi şi anume: fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de:

*Discursul la a doua Conferință Științifică Internațională dedicată sărbătorii naționale Ziua Profesională a Contabilului. Stimați colegi, Este cunoscut faptul, că foarte des statul, atît prin intermediul unor declarații ale guvernanţilor, cît și prin intermediul unor acte normative și legislative, îşi propune îmbunătățirea condițiilor pentru dezvoltarea mediului de afaceri, dorindu-şi să acorde cît mai mult sprijin și condiții egale între toţi participanţii antrenați în activitatea de întreprinzător.

Articolul I – Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială, 2007), cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează. 1. La articolul 133 alineatul (1) litera h1) cuvintele „prevederilor art. 225” se substituie cu textul „metodelor și surselor indirecte”. 2. Articolul 133 alineatul (2) se completează cu litera d1 cu următorul cuprins: „d1) emite decizii asupra cazului de încălcare fiscală stabilit în urma aplicării metodelor și surselor indirecte;”.

Pe data de 25 septembrie a avut loc Seminarul Tehnic cu genericul „Aspecte fiscale şi contabile curente în Moldova”, organizat de ACCA (the Association of Chartered Certified Accountants) în parteneriat cu ACAP (Asociaţia Contabilior şi Auditorilor Profesionişti), PwC (PricewaterhouseCoopers) Moldova şi Baker Tilly Klitou Moldova.

Criza economică globală şi efectele recesiunii au determinat o schimbare radicală a modului în care statele, companiile şi instituţiile financiare se raportează la actualul context. Fiindcă după prăbuşirea colosului financiar Lehman Brothers, indicat de cei mai mulţi analişti drept declanşatorul crizei mondiale, economia nu mai este şi nici nu va mai fi ce a fost.

Mulţi contabili continuă să-şi pună această întrebare. Din acest motiv, este oportun să se facă mai multă lumină asupra problemei enunţate în titlu. Pe parcursul a mai mult de 10 ani abordarea legată de această întrebare, prezentă în unele scrisori explicative emise de IFS, pe paginile publicaţiilor periodice, pe paginile manualelor de contabilitate, după părerea mea, este incorectă.

In urma informatiilor din presa legate de posibilitatea introducerii unor noi taxe odata cu incheierea acordului cu FMI, Ministerul Finantelor Publice a precizat ca scopul incheierii unui acord cu FMI nu este legat de introducerea unor noi taxe si impozite. In acest sens, comunicatul emis de MFP anunta: «Scopul incheierii unui nou acord nu este legat de introducerea unor noi taxe si impozite. Continutul noii scrisori de intentie cu FMI prevede o intreaga serie de masuri necesare realizarii reformelor din domenii precum sanatate, transporturi, sectorul energetic, absorbtia fondurilor UE, continuarea restructurarii companiilor de stat etc. Aceste reforme vizeaza asigurarea echilibrelor macroeconomice sustenabile si continuarea cresterii economice».

Aspecte generale juridice În conformitate cu capitolul IX din Codul civil al Republicii Moldova, arenda este contractul încheiat între o parte – proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la exploatarea acestora pe o durată determinată şi la un preţ stabilit de părţi.

În luna septembrie continuă practica de comunicare cu contribuabilii, având ca subiect legislaţia fiscală ce vizează civismul fiscal, asigurarea la cererea contribuabililor, explicaţii directe din domeniul fiscal etc.

În acest articol vom examina prețul de transfer drept o chestiune fiscală, de reglementare a impozitării directe la nivelul persoanelor juridice, în contextul încorporării acestuia în normele CF al Republicii Moldova prin prisma practicii internaționale și tendințelor actuale globale în domeniu. Cu toate că întreprinderile trebuie să-și stabilească prețurile tranzacțiilor internaționale intra-grup în vederea propriilor scopuri financiare interne și de control, practicile lor în problema prețurilor de transfer devin un element important în relațiile lor cu țările de origine (mamă) și gazdă, din cauza implicațiilor fiscale ale prețurilor mărfurilor și serviciilor.

Codul Fiscal valabil de la 1 ianuarie 2014 are modificari privind impozitarea profitului, veniturilor si microintreprinderilor, TVA, accize, constructii speciale si redevente. Impozitul pe profit Actul normativ prevede scutirea castigurilor de capital, prin:

La data de 30 august curent a avut loc masa rotundă cu genericul „Monitorul fiscal FISC.md – poziţia oficială a Serviciului Fiscal de Stat”, organizată de colegiul tehnic al ediției, care reflectă poziția oficială a Serviciului Fiscal de Stat – revista „Monitorul fiscal FISC.md”. La eveniment au participat Dl Ion Prisăcaru, Şef al IFPS,membrii colegiului redacţional: Gheorghe Cojocaru şi Iuri Lichii, Şefii adjuncţi ai IFPS, Vitalie Coceban, admnistrator al Î.S. „Fiscservinform”; Procopie Duca, Şef al Direcţiei administrare fiscală a sectorului Buiucani; Mihail Garmandir, şef al Secţiei contestaţii şi reprezentarea în instanţele de judecată, IFPS; Veaceslav Ciobanu, Administrator al „Optim Audit”S.R.L.; Sergiu Dumitraşcu, Manager, PwC Moldova; Liliana Agarcova, economist; partenerii PP „Monitorul Fiscal FISC.md” (în anii 2011-2012) – proiectul „USAID” Moldova, SA ”Moldova Agroindbank” BC, SA „Orange Moldova”, „Daac System Integrator”SRL şi autorii revistei: Maia Tverdohleb, Şef direcţie impozitarea persoanelor fizice IFPS; Veronica Vragaleva, Şef al Direcţiei administrarea impozitelor directe, IFPS; Olga Golban, inspector fiscal principal de stat, IFPS; Ludmila Gropa, inspector fiscal principal al Direcţiei administrarea impozitelor și taxelor locale, IFPS; Ludmila Lapiţcaia, doctor în economie, director companiei de audit „Europro-Audit”; Ludmila Skakunova, lector ACAP, altele. De asemenea la eveniment au fost prezenţi cititorii devotaţi care au venit cu idei şi propuneri de perfecţionare a publicaţiei.

Participanţi: 25 de reprezentanţi ai ministerelor finanţelor și autorităţilor fiscale naţionale din ţările în curs de dezvoltare din diferite regiuni ale lumii (Bangladesh, Barbados, Cambodgia, Costa Rica, Republica Dominicană, Ecuador, Georgia, Ghana, Kazahstan, Republica Democrată Populară Laos, Lesotho, Malawi, Maroc, Myanmar, Namibia, Panama, Peru, Republica Moldova, Senegal, Thailanda, Tanzania, Uruguay și Zimbabwe), experţi în materie fiscală internaţională, inclusiv, membri ai Comitetului Fiscal al ONU și reprezentanţi ai organizaţiilor naţionale și internaţionale (Forumul African pentru Administrarea Fiscală (ATAF), Centrul Interamerican al Administraţiilor Fiscale (CIAT), Organizaţia pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCDE)).

Seminarul „Cooperarea fiscală internaţională pentru dezvoltarea durabilă”, organizat de Oficiul Finanţării pentru Dezvoltare al Departamentului pentru afaceri economice și sociale al ONU (FfDO of UN-DESA) și Pactul Fiscal Internaţional (ITC), 30 ianuarie 2013, Roma, Republica Italiană. Scopul seminarului — introducerea și discutarea rolului Modelului Naţiunilor Unite (NU) al Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri în contextul cooperării fiscale pentru dezvoltarea durabilă.

La care categorie urmează a fi atribuit terenul respectiv în scopul impozitării: la pct. 1 lit a) din Anexa nr. 1 la Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal „toate terenurile, altele decît cele destinate fînețelor şi păşunilor: care au indici cadastrali — 1,5 lei pentru un grad hectar;care nu au indici cadastrali – 110 lei pentru 1 grad-hectar” sau la pct. 5 din Anexa nr. 1 la Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal „terenurile din extravilan pe care sunt amplasate clădiri şi construcții, carierele şi pămînturile distruse în urma activității de producție, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate — 350 lei pentru un hectar” În conformitate cu prevederile art. 36 din Codul funciar, din categoria terenurilor cu destinaţie agricolă fac parte:

În conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, baza valorică a activelor de capital reprezintă valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil. Totodată, potrivit prevederilor art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie, se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică, ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării. De asemenea, menţionăm că, în conformitate cu prevederile pct. 40 Anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 77 din 30.01.2008, baza valorică a activelor de capital, dobîndite în proprietatea contribuabilului după 1 ianuarie 1998, se determină în baza documentelor ce atestă trecerea dreptului de proprietate, în conformitate cu legislaţia în vigoare (contractul de vînzare-cumpărare, factura de expediţie, factura fiscală, precum şi alte documente care atestă trecerea dreptului de proprietate).

Orice modificări ale Codului Fiscal ar trebui să fie sub forma unui pachet, astfel încât impactul general să poată fi evaluat cu atenţie, Guvernul având la dispoziţie mai multe opţiuni în privinţa impozitării, pe care le poate combina în mai multe moduri, după analiza impactului, potrivit FMI. «Ce va fi important este ca orice schimbări din Codul Fiscal să vină sub forma unui pachet, astfel încât impactul general să poată fi evaluat cu atenţie. De exemplu, există în evoluţie o viziune cu privire la taxele pe proprietate. De asemenea, discutăm de impozitarea pe zona energiei. E necesară şi lărgirea bazei de contribuţii sociale, astfel încât sistemul să poată fi durabil şi sustenabil. Toate acestea sunt opţiuni diferite, care pot fi combinate de maniere diferite. Guvernul studiază impactul diferitelor combinaţii de măsuri şi noi (FMI — n.r.) suntem gata să discutăm pe tema acestor opţiuni», a declarat miercuri şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, într-o conferinţă de presă.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat este în proces de implementare a metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice. Ca sursă au servit informațiile furnizate de către instituțiile financiare, companiile turistice, deținătorii de registre ale deținătorilor de valori mobiliare, notari, angajatori ai persoanelor fizice, care prezintă informația despre salarii și alte venituri ale angajaților, declarațiile de venit, prezentate de persoanele fizice.

La Reuniune au participat reprezentanți din 96 de state membre şi non-membre ale OCDE şi 5 organizaţii internaţionale – UE, OCDE, Asociația administratorilor fiscali (CATA), Centrul de reuniuni şi studiu pentru managerii administrațiilor fiscale din țările vorbitoare de limba franceză (CREDAF) şi Uniunea Economică şi Monetară a Africii de Vest (UEMOA). Formatul reuniunii: 3 sesiuni plenare şi 6 sesiuni paralele. Pe parcursul celor 3 sesiuni plenare au fost examinate şi discutate următoarele subiecte: aspectele tratatelor fiscale legate de permisele de emisii (acordarea şi comercializarea permiselor de emisii, reieşind din practica țărilor unde astfel de autorizații vor fi utilizate precum şi a altor țări care nu au această obligație, însă creditele, numite reduceri de emisii certificate (CER), pot fi acordate cu scopul investirii în proiecte de reducere a emisiilor sau proiecte de eliminare a emisiilor); propuneri de modificare a Comentariilor la Modelul OCDE al Convenției pentru evitarea dublei impuneri în partea ce ține de sensul „beneficiarul efectiv” (draftul discuțiilor şi comentariile primite la acest draft de discuții); actualizările anuale ale deciziilor Curților fiscale ale Germaniei, Marei Britaniei, Canadei privind impozitarea piloților pentru linii aeriene, efectele care apar urmare aplicării prevederilor ce țin de asistența în colectarea şi managementul impozitelor şi taxelor, interpretarea regulilor pentru determinarea reşedinței persoanelor fizice, precum şi a evoluțiilor în impozitarea internațională.