Consiliul Consultativ al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat s-a întrunit în şedinţă ordinară, pentru a dezbate subiecte de complexitate sporită din domeniul fiscal.

Venitul din investiții sau investițional şi venitul financiar, obținut în străinătate se declară prin Declarația cu privire la impozitul pe venit CET, care se depune pînă la 31 martie al anului următor anului de gestiune. Conform art. 12 din Codul fiscal, venit din investiţii constituie venitul obţinut din investiţiile de capital şi din investiţiile în activele financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială. Venit financiar este venitul obţinut sub formă de royalty (redevenţă), anuităţi, de la darea bunurilor în arendă, locaţiune, de la uzufruct, pe diferenţa de curs valutar, de la activele ce au intrat în mod gratuit, alte venituri obţinute ca rezultat al activităţii financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială. Aceste tipuri de venit se înscriu în rîndul 1.9 al Declarației CET.

In urma adresărilor parvenite de la cititorii noștri, pagina electronică www.contabilsef.md s-a adresat la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (în continuare IFPS) cu rugămintea de a preciza dacă se reţine impozit pe veni la sursă de plată în mărime de 7 %, conform art. 90 al Codului Fiscal, din plăţile efectuate în folosul cabinetului avocatului.

În anul 2014 veniturile avocaţilor, notarilor publici, executorilor judecătoreşti şi mediatorilor vor fi impozitate la fel ca şi în prezent – cu 18%, a anunţat vice-ministrul finanţelor, Victor Barbăneagră, într-o emisiune la Radio Moldova. Decizia a fost luată după un schimb de opinii ale autorităţilor cu subiecţii impozitării, scrie IPN.

Persoanele fizice cu venituri mari din Moldova, de rînd cu ceilalți cetățeni, nu sînt experți în legislația fiscală sau în aplicarea acesteia la desfăşurarea afacerilor lor. Dar, la fel ca toți contribuabilii, ei sunt responsabili pentru autenticitatea informației raportate în declarațiile lor fiscale, indiferent de faptul cine le întocmeşte. SFS este o instituţie publică care interacţionează zilnic cu cetăţenii și agenţii economici din Republica Moldova, prin urmare, măsurile administrative aplicate de funcţionarii fiscali sînt privite ca parte componentă a politicii guvernamentale. Veniturile fiscale constituie contribuţia majoră la buget, iar Guvernul se concentrează atît pe asigurarea unui nivel corespunzător de colectare a acestor venituri, cît și pe implementarea măsurilor moderne, corecte și coerente de administrare fiscală. Necesitatea schimbărilor calitative în administrarea fiscală este dictată și de diversificarea relaţiilor și formelor de cooperare, de perfecţionarea mecanismelor de management și a proceselor tehnologice, dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, dar și de imperativul menţinerii competitivităţii în raport cu progresele mediului de afaceri. Mai multe servicii fiscale din diferite ţări au inițiat programe specializate pentru a aborda o problemă complexă ce ține de administrarea persoanelor cu venituri și averi mari. Ca și în cazul contribuabililor mari – agenţi economici, persoanele fizice bogate prezintă un risc sporit de conformare pentru administraţiile fiscale, din cauza complexității acestor contribuabili, mărimea majoră a veniturilor fiscale puse în joc, precum și utilizării de către aceștia a unor acțiuni agresive de planificare fiscală.

Venitul obţinut sub formă de dobîndă, conform prevederilor art. 18 lit. g) din Codul fiscal, este sursă de venit impozabilă. Totodată, în acest context, conform prevederilor art. 24 alin. (7) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, nu se impozitează, pînă la 1 ianuarie 2015, dobînzile persoanelor fizice rezidente, cu excepţia celor înregistrate într-o formă de organizare juridică a activităţii de întreprinzător, de la depozitele bancare, valorile mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni şi valorile mobiliare, care sînt instrumente ale pieţei monetare, cum ar fi certificatele bancare de depozit şi cambiile bancare, precum şi de la depunerile membrilor pe conturile de economii personale în asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor, amplasate pe teritoriul Republicii Moldova.

O firma din Romania face in fiecare an 39 de plati catre stat in contul taxelor si contributiilor, de 3 ori mai multe fata de media UE, pentru care pierde 200 de ore, iar cea mai mare parte din povara fiscala este distribuita pe munca, conform unui raport publicat de Banca Mondiala (BM). Astfel, Romania se afla pe pozitia 134 in clasamentul «Paying Taxes 2014», raport realizat de Banca Mondiala si compania de consultanta si audit PwC, o urcare de 2 locuri fata de pozitia 136 ocupata anul trecut. In acest sens, Romania e devansat de Bulgaria (locul 81), Republica Moldova (95), Botswana (47), Afganistan (98), Bangladesh (100) sau Bhutan (104).

Producătorii de struguri, mere, nuci şi alte fructe şi legume în stare proaspătă nu mai sunt obligaţi să obţină documente de origine de la primăria din localitate. Aceştia pot vinde produsele destinate exportului semnând doar actul de achiziţie în care va fi inclusă o declaraţie pe propria răspundere precum că mărfurile sunt obţinute integral pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, prin semnarea Actul de achiziție, producătorii garantează că fructele şi legume înscrise în acesta sunt produse în ţară, iar exportatorii taie un document de pe lista actelor necesare trecerii frontierei.

Scopul evenimentului a fost de a discuta despre posibilele modalităţi de aplicare a unei abordări comune şi uniforme faţă de convenţii fiscale, prin utilizarea de studii de caz reale din statele administraţiilor fiscale IOTA care au fost soluţionate de curînd, bazate pe articole concrete din Modelul Convenției pentru evitarea dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OCDE) al convenţiei fiscale, precum şi de a face schimb de experienţă, de bune practici aplicate în ţările participante şi de a lucra la unele abordări generale pe situaţii standarde privind aplicarea convenţiilor fiscale.

Ideea principală relevată în ediţia nr. 5 (15) — a este focusată pe noile informaţii necesare pentru toţi cetăţenii, reprezentanţii businessului mic şi mijlociu, explicarea cât mai eficientă a aspectelor fiscal-contabile şi oferirea răspunsurilor la întrebările adresate de către cititorii revistei. Toate materialele publicate reflectă informaţii actualizate, veridice cu un grad înalt de plenitudine.

Proprietarii combinatelor metalurgice din România cer Guvernului reducerea impozitului pe profitul reinvestit, impozit diferentiat pentru câstigurile din exporturi, acces la contracte pe termen lung la energie si gaze naturale.

Conform art. 901 alin. (1) Cod fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri de la campaniile promoţionale este obligat să reţină din fiecare cîştig şi să verse la buget un impozit în mărime de 10%. Totodată, alin. (33) al aceluiaşi articol din Codul fiscal stabileşte alte prevederi şi anume: fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de:

*Discursul la a doua Conferință Științifică Internațională dedicată sărbătorii naționale Ziua Profesională a Contabilului. Stimați colegi, Este cunoscut faptul, că foarte des statul, atît prin intermediul unor declarații ale guvernanţilor, cît și prin intermediul unor acte normative și legislative, îşi propune îmbunătățirea condițiilor pentru dezvoltarea mediului de afaceri, dorindu-şi să acorde cît mai mult sprijin și condiții egale între toţi participanţii antrenați în activitatea de întreprinzător.

Articolul I – Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială, 2007), cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează. 1. La articolul 133 alineatul (1) litera h1) cuvintele „prevederilor art. 225” se substituie cu textul „metodelor și surselor indirecte”. 2. Articolul 133 alineatul (2) se completează cu litera d1 cu următorul cuprins: „d1) emite decizii asupra cazului de încălcare fiscală stabilit în urma aplicării metodelor și surselor indirecte;”.

Pe data de 25 septembrie a avut loc Seminarul Tehnic cu genericul „Aspecte fiscale şi contabile curente în Moldova”, organizat de ACCA (the Association of Chartered Certified Accountants) în parteneriat cu ACAP (Asociaţia Contabilior şi Auditorilor Profesionişti), PwC (PricewaterhouseCoopers) Moldova şi Baker Tilly Klitou Moldova.

Criza economică globală şi efectele recesiunii au determinat o schimbare radicală a modului în care statele, companiile şi instituţiile financiare se raportează la actualul context. Fiindcă după prăbuşirea colosului financiar Lehman Brothers, indicat de cei mai mulţi analişti drept declanşatorul crizei mondiale, economia nu mai este şi nici nu va mai fi ce a fost.

Mulţi contabili continuă să-şi pună această întrebare. Din acest motiv, este oportun să se facă mai multă lumină asupra problemei enunţate în titlu. Pe parcursul a mai mult de 10 ani abordarea legată de această întrebare, prezentă în unele scrisori explicative emise de IFS, pe paginile publicaţiilor periodice, pe paginile manualelor de contabilitate, după părerea mea, este incorectă.

In urma informatiilor din presa legate de posibilitatea introducerii unor noi taxe odata cu incheierea acordului cu FMI, Ministerul Finantelor Publice a precizat ca scopul incheierii unui acord cu FMI nu este legat de introducerea unor noi taxe si impozite. In acest sens, comunicatul emis de MFP anunta: «Scopul incheierii unui nou acord nu este legat de introducerea unor noi taxe si impozite. Continutul noii scrisori de intentie cu FMI prevede o intreaga serie de masuri necesare realizarii reformelor din domenii precum sanatate, transporturi, sectorul energetic, absorbtia fondurilor UE, continuarea restructurarii companiilor de stat etc. Aceste reforme vizeaza asigurarea echilibrelor macroeconomice sustenabile si continuarea cresterii economice».

Aspecte generale juridice În conformitate cu capitolul IX din Codul civil al Republicii Moldova, arenda este contractul încheiat între o parte – proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la exploatarea acestora pe o durată determinată şi la un preţ stabilit de părţi.

În luna septembrie continuă practica de comunicare cu contribuabilii, având ca subiect legislaţia fiscală ce vizează civismul fiscal, asigurarea la cererea contribuabililor, explicaţii directe din domeniul fiscal etc.