Baza normativă de reglementare privind administrarea activelor și pasivelor contribuabilului decedat se conține în Codul civil, Regulamentul cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin HG nr. 972 din 11.09.2001 (în continuare – Regulament), precum și în Codul fiscal (CF.)

În cazul în care subiectul declarării constată că a introdus în declarația de avere și interese personale date incomplete sau eronate, va putea să depună declarația rectificată în termen de 30 de zile de la data expirării termenului-limită pentru depunerea declarației. Totodată, în cazul în care persoana responsabilă de colectarea declarațiilor recomandă subiectului declarării rectificarea declaraţiei, acesta poate depune o declaraţie rectificată în termen de 10 zile lucrătoare de la data solicitării.

Conform al. (15) din art.7 al Legii nr.289/2004, baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă stabilite din contul angajatorului o constituie salariul mediu al angajatului, determinat în modul stabilit de Guvern. Iar din salariu mediu se exclud unele tipuri de venituri, din care se calculeaza contribuții de asigurări sociale. Totusi, care este baza de calcul pentru indemnizațiile stabilite din contul angajatorului – salariul mediu sau venitul mediu asigurat ?

Cota taxei de declararea voluntară a mijloacelor bănești achitată la bugetul de stat de către subiectul declarării voluntare se majorează de la 3% la la 6% din suma mijloacelor băneşti declarate voluntar. În Monitorul Oficial de astăzi, 30 noiembrie 2018, a fost publicată Legea cu privire la modificarea Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală.

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

Prezentul ghid a fost elaborat conform cerințelor Codului muncii al RM nr. 154-XV/2003 (în continuare Codul muncii), Legii salarizării nr. 847-XV/2002, Regulamentului cu privire la acordarea unor garanții și compensații salariaților care îmbină munca cu studiile aprobat prin HG nr. 435/2007, Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din RM aprobat prin HG nr. 10/2012, Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale și alte acte normative în baza prevederilor HG nr. 426/2004 privind modul de calcul al salariului mediu.

În ultima perioadă s-a răspândit fenomenul parteneriatului public-privat (PPP) în diferite domenii de activitate economică. Acest tip de cooperare dintre mediul public şi cel privat atât sub aspect financiar, cât şi managerial, are menirea de a îmbunătăți infrastructura socială a anumitor domenii particulare şi de a spori calitatea serviciilor prestate populației.

Este necesară sau nu autorizarea instanţei de judecată în cazul pătrunderii forţate de către executorul judecătoresc în încăperile debitorului — persoană juridică în cazul asigurării acţiunii? Potrivit alin. (1) art. 29 din Constituţia RM, domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul sau în reşedinţa unei persoane fără consimţământul acesteia. Alin. (2) al aceluiaşi articol indică că de la prevederile alin. (1) se poate deroga prin lege în următoarele situaţii: pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti.

Începînd cu 27 octombrie 2017, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul contravenţional nr. 218/2008 al RM, aprobate prin Legea nr. 185 din 21 septembrie 2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (MO din 27 octombrie 2017).

Urmează a fi calculată creșterea de capital în cazul partajării averii între foștii soți în urma divorțului? Care va fi baza valorică în cazul transmiterii proprietății? În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) lit. a) și b) din CF, creşterea sau pierderile de capital nu se recunosc în cazul redistribuirii (transmiterii) proprietății: între soți; sau

Proiectul Regulamentului privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale pentru Antreprenoriat Social ce va reglementa atribuțiile și componența Comisiei, drepturile și obligațiile membrilor ei, procedura de examinare a solicitării privind atribuirea statutului de întreprindere socială, controlul privind conformarea la statutul de întreprindere socială sau întreprindere socială de inserție este propus spre consultare de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Legea nr. 180 din 26.07.2018 privind declararea voluntară şi stimularea fiscală (Lege), în vigoare din 17.08.2018, prevede dreptul persoanei de a declara bunurile voluntar și ca urmare a beneficia de garanțiile oferite de lege subiecților declarării voluntare. Conform art.1 din lege, declarare voluntară a bunurilor semnifică declararea benevolă de către subiecții declarării sau de către reprezentanții acestora a bunurilor pentru care a fost achitată taxa de declarare voluntară a bunurilor. Bunuri reprezintă mijloacele bănești, bunurile imobiliare, valorile mobiliare, cotele-părți în întreprinderi, mijloacele de transport, precum şi diferențele

Cum se aplică impozitul pe avere? Impozitul pe avere se aplică asupra averii contribuabilului sub formă de bunuri imobiliare cu destinație locativă şi căsuțe de vacanță (cu excepția terenurilor), în cazul în care acestea satisfac condițiile specificate în Titlul VI1.

Bogdan Zumbreanu, șeful Direcției Urmărire Penală a Centrului Național Anticorupție, este noul director al CNA. Parlamentul, în ședința de astăzi, a susținut numirea acesuia în funcţie, fiind propus de Comisia juridică, numiri și imunități.

Legea nr.133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale (Legea nr.133) poate fi modificată. Proiectul respectiv este propus pentru dezbateri publice de Ministerul Justiţiei şi are drept scop revizuirea formularului declarației de avere și interese personale.

Subiecții declarării averii și intereselor personale din cadrul organizațiilor și instituțiilor publice vor prezenta declarațiile online , utilizând în acest scop semnătura electronică avansată calificată. O prevedere în acest sens se desprinde din hotărârea privind implementarea Legii declarării averii și intereselor personale, aprobată de Guvern în cadrul şedinţei din 23 august curent. În decizie este prevăzut modul de repartizare a semnăturii electronice avansate calificate subiecților declarării averii și intereselor persoanele.

Proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea învățământului dual este expus pentru consultării publice. Problema a fost discutată multiplu pe diferite platforme, iar proiectul își propune să asigure condițiile necesare pentru buna funcționare a învățământului dual, ca o alternativă a învățământului profesional tehnic, prin asigurarea unui nivel sporit de pregătire și angajare în câmpul muncii a absolvenților.

Un proiect de lege ce stabilește utilizarea semnăturii electronice avansate calificate pentru semnarea declarației de avere și interese personale este propus de Cancelaria de Stat.

Care este procedura de contestare a avizului de plată la impozitul pe avere în cazul în care contribuabilul nu este de acord cu sumele impozitului pe avere calculate pentru achitarede către organul fiscal sau cu alte prevederi ale avizului de plată?

După mai multe runde de discuții, parlamentul a aprobat în lectura finală proiectul Legii integrității. Din numele grupului de deputați, care au înregistrat proiectul, Roman Boțan a prezentat un ultim raport pe marginea dezbaterilor, în care este specificat că proiectul își propune să cultive integritatea publică și climatul zero toleranță la corupție în cadrul instituțiilor publice, să asigure implementarea unui sistem transparent de verificare a averilor și intereselor funcționarilor publici. Proiectul înglobează întreg spectrul de măsuri anticorupție, care se regăsesc în Legea privind statutul funcționarului public, precum și în alte acte legislative.