Comercializarea pe piața europeană a cărnii, ouălor și produselor animaliere va asigura o creștere de minimum 15% la export. De fapt, cifra ar putea fi mult mai mare și asta înseamnă o creștere economică pozitivă pentru țara noastră, a afirmat ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, la întrunirea cu producătorii din sectorul avicol, în cadrul căreia a fost discutat progresul implementării Foii de parcurs pentru obținerea de către Republica Moldova a dreptului de a exporta în Uniunea Europeană carne și ouă de pasăre categoria B.

Funcția de bază a contabilității autorităților/instituțiilor bugetare este funcția de informare. Informațiile din rapoartele financiare alimentează sistemul decizional al managementului administrației publice centrale și locale, precum și alți utilizatori (guvernul Republicii Moldova și altor state, creditorii, investitorii, donatorii, finanțatorii, mass-media, populația etc.) cu informații despre executarea bugetelor, starea decontărilor și resursele patrimoniale ale statului.

Consiliului naţional pentru reforma administrației publice a examinat acțiunile întreprinse pentru restructurarea administraţiei publice centrale și obiectivele pentru perioada următoare. În cadrul şedinţei premierul Pavel Filip a menționat că implementarea Strategiei de reformare a administrației publice este o prioritate a Guvernului, iar în ultima perioadă au fost întreprinse mai multe acțiuni în acest sens. „Efectele acestei reforme trebuie să fie simțite de cei care lucrează în administrația publică centrală, de cetățeni și de mediul de afaceri”, a spus prim-ministrul. Retrospectiva acţiunilor pentru reformarea APC include reducerea numărului de ministere de la 16 la 9, depolitizarea funcției publice, reforma instituțiilor de control și a domeniului de cercetare și inovare.

Guvernul, în contextul punerii în aplicare a prevederilor politicii fiscale şi vamale pentru anul curent, a aprobat, prin HG nr. 311/2023,

La Guvern a fost prezentat noul concept de reformare a sectorului spitalicesc. Ședinţa a fost prezidată de prim-ministrul Pavel Filip, care a accentuat că reforma spitalicească se înscrie în seria de reforme importante în domeniul sănătății, alături de reforma asistenţei medicale primare şi cea a sectorului de supraveghere a sănătăţii publice. Reforma spitalicească este absolut necesară atunci când vorbim de sistemul de sănătate. Este o reformă care nu va fi realizată în jumătate de an sau un an, însă existența unui concept deja ne va asigura de faptul că vom avea un sistem spitalicesc, unde oamenii vor avea parte de servicii de calitate. Îmi doresc să aprobăm cât mai curând conceptul și să parcurgem, etapă cu etapă, pașii necesari, a spus premierul.

Potrivit art. 83 alin.(2) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512 şi 513, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, persoanele care desfășoară activități profesionale, persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica Moldova, sunt obligate să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.   Termenul de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit este nu mai târziu de data de 25 lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune – 25 martie, cu excepția contribuabililor care aplică o perioadă fiscală diferită de anul calendaristic.

Evoluţia sistemului asociațiilor de economii şi împrumut din RM, (în continuare – AEÎ) a determinat necesitățile de dezvoltare a unui sistem informaţional unic activității acestora şi au impus elaborarea unui proces de sintetizare şi generalizare a informaţiilor.

Pachetul de acte legislative propus pentru reformarea domeniului fiscal conține modificări și la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018, prin care se propun modificări majore ale cotelor contribuțiilor obligatorii de asigurări sociale achitate de angajatori. Angajatorii din sectorul privat, din instituțiile de învățământ superior și instituțiile medico-sanitare, începând cu 1 octombrie 2018, vor achita în loc de 23% la 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pentru anul 2018 doar 18%. Astfel, se propune reducerea cotei procentuale cu 5%.

Capitalul propriu al Asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ), ca şi pentru alte entităţi, reprezintă principala sursă de finanțare a activelor proprii ale AEÎ, asimilarea riscurilor și asigurarea stabilității financiare.

Potențialul Aeroportului Internațional Mărculești va putea fi valorificat prin implementarea unui sistem de management profesionist. Posibilitățile de dezvoltare a Aeroportului Internațional Mărculești cu implicarea concernelor internaționale au fost discutate în cadrul întrevederii premierului Pavel Filip cu Dieter Posch, membru al Consiliului de Administrare al Aeroportului Frankfurt, ex-ministru pentru afaceri economice, transport și dezvoltare regională din Hessen, Republica Federală Germania.

În Republica Moldova vor activa funcționari fiscali cu statut special, conform pachetului de legi ce prevede reformarea domeniului fiscal. Astfel, se propune completarea Codului fiscal cu articole ce vor reglementa statutul acestor funcționari. Conform proiectului, funcționarul fiscal cu statut special este cel care exercită atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat în domeniul constatării infracțiunilor.

Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) se completează în conformitate cu Anexa nr.2 „Modul de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit” la Ordinul MF nr. 153/2017 și urmează a fi depusă în mod obligatoriu de următoarele categorii de contribuabili:

Asociațiile centrale ce dețin licențe de activitatea în baza Legii asociațiilor de economii și împrumut se vor reorganiza prin fuziune, constituind o singură asociație centrală națională. Comisia economie, buget și finanțe a susținut ieri o inițiativă legislativă propusă de președintele acesteia, deputatul Ștefan Creangă. Proiectul are ca scop îmbunătățirea activităţii asociațiilor de economie și împrumut (AEÎ).

Banca Națională a Moldovei a compilat datele pentru luna octombrie ale Băncii de Economii S.A., B.C. „UNIBANK” S.A. și BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. privind încasările acestor bănci în proces de lichidare și achitările efectuate către Ministerul Finanțelor. Astfel, rambursările totale cumulative la creditul de urgență la 31 octombrie a.c. au constituit 2 368,4 mil. lei. Anul trecut, la aceeași dată, suma respectivă a fost de 1 713,4 mil. lei. Procesul de lichidare a băncilor menționate este supravegheat de Banca Națională, care urmărește ca acestea să valorifice activele disponibile în termene restrânse și să obțină contravaloarea lor maximă.

Astăzi, 6 noiembrie 2019, Octavian Armașu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, a prezentat Raportul asupra inflației nr. 4 și acțiunile întreprinse de către regulator pentru asigurarea continuității reformării și consolidării sectorului bancar. Vă oferim posibilitatea să urmăriți imaginile de la eveniment.

Parlamentul a adoptat în lectură finală proiectul de lege pentru modificarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. În urma acestei modificări, circa 44 de mii de angajați din sectorul bugetar vor beneficia de majorări salariale între 8 și 63% în anul 2020, comunică Ministerul Finanțelor. Proiectul implică costuri financiare estimate la 372 mil. lei în calcul anual, iar cheltuielile respective sunt prevăzute în proiectul bugetului de stat pe anul 2020 și pe termen mediu pentru anii 2021-2022. Măsurile propuse vor fi însoțite și de majorarea valorii de referință prevăzute în cadrul legii bugetului de stat pentru anul 2020 cu un cost total de peste 1,2 mld. lei.

Autoritățile sunt preocupate de sporirea calității asistenței sociale acordate populației, iar în acest sens propun majorarea efectivului-limită a Agenției Naționale Asistență Socială, ce are drept misiune implementarea politicii statului în domeniul dat. Proiectul ce conține această prevedere este propus spre consultare de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Pachetul de legi pro-business pentru unii este o evoluție firească și multașteptată, pentru alții – o revoluție. Indiferent de aprecieri, avem o nouă realitate, căreia trebuie să ne conformăm. Despre provocări și reticență, creșterea economică și baza fiscală, așteptările mediului de afaceri și ale guvernării am discutat cu secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu. — Dle Chicu, care au fost cele mai mari provocări pentru Dumneavoastră, la revenirea în cadrul Ministerului Finanțelor în calitatea de secretar general de stat?

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

În cadrul activității economice de întreprinzător, debitorul relațiilor comerciale civile obține o poziție procesuală specifică în cadrul procedurii de insolvabilitate, în care nu există reclamant şi pârât care să participe în condiţii de contradictorialitate. În calitate de părţi în cadrul procedurii de insolvabilitate apar doar debitorul insolvabil şi creditorii acestuia.