Contribuția la adoptarea și aplicarea legislației în domeniul mediului se regăsește printre prioritățile comunității de business. Cum se poate implica mediul de afaceri în protecția mediului, care este stadiul actual al cadrului normativ în domeniul gestionării deșeurilor și ce practici putem prelua din regiune – aceste și alte subiecte au fost discutate în cadrul mesei rotunde cu genericul „Sporirea rezilienței ecologice prin implicarea mediului de afaceri din RM”, organizată astăzi de AmCham Moldova și PRIAevents în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI) propune, în calitate de măsură ce va asigura redresarea situației în economia națională, valorificarea capacităților IMM inovative cu valoare adăugată înaltă, fiind urmărit scopul stimulării activităților de cercetare-dezvoltare-inovare în sectorul real al economiei prin elaborarea Programului de retehnologizare a ÎMM-urilor.   Atingerea scopului va fi asigurată prin identificarea sectoarelor și sub-sectoarelor care pot contribui la substituirea importurilor sau pot fi parte a unor lanțuri valorice. Astfel, este propusă efectuarea unui studiu de fezabilitate pentru crearea în țara noastră a Inno Hub Moldova,

Tehnicianul în panificație și patiserie coordonează procesul de lucru în secția de producere, monitorizează procesele de asigurare a calității și siguranței alimentelor, de pregătire a materiei prime, a preparării semifabricatelor, a produselor finite, ale pregătirii pentru depozitare și comercializare a produselor de panificație și patiserie conform reglementărilor tehnice.   În Monitorul Oficial din 18 decembrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului nr. 262 din 10 decembrie 2020 cu privire la aprobarea Standardelor ocupaționale pentru unele ocupații.  

Reglementarea activității de subvenţionare în agricultură şi mediul rural se realizează potrivit Legii cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural nr. 276/2016 (Legea nr. 276/2016), legii bugetului de stat pe anul respectiv, hotărârilor de Guvern, precum şi prin actele normative ale autorităţilor administrației publice centrale, aprobate în limita competenţelor stabilite de prevederile Legii nr. 276/2016. Unele hotărâri de Guvern vor fi menționate în continuare.

Conceptul de incluziune financiară stabilește că persoanele fizice și juridice au acces la produse și servicii financiare utile și accesibile care răspund nevoilor lor, cum ar fi tranzacțiile financiare, plățile electronice, creditarea și produsele de asigurare, livrate într-o manieră responsabilă și durabilă. Experți locali și internaționali, precum și reprezentanți ai sectorului public s-au întrunit pe platforma conferinței Digital Transformation and Financial Inclusion 2021 (DTFINCON), pe parcursul a două zile discutând despre creșterea incluziunii financiare în țara noastră și e-Comerț ca un catalizator al economiei fără numerar.  Evenimentul este organizat de Camera Americană de Comerț.

Una dintre primele decizii, dar și una dintre cele mai importante, pe care ar trebui să o ia antreprenorul în momentul lansării activității sale, este alegerea formei organizatorico- juridice a afacerii sale. Dat fiind faptul că nu există o formă organizatorică și juridică perfectă

În luna mai 2019, în Registrul de stat al valorilor mobiliare au fost înregistrate trei emisiuni – una de constituire (în valoare de 0,06 mil. lei) și două suplimentare (în valoare de 47,58 mil. lei). Totodată, volumul emisiunilor de acţiuni în mai 2019 s-a majorat comparativ cu aceeași lună a anului precedent cu 14,47 mil. lei, potrivit datelor publicate de Comisa Națională a Pieței Financiare. Totodată, în primele cinci luni ale anului curent au fost realizate opt emisiuni de valori mobiliare în valoare totală de 61,94 mil. lei, ceea ce constituie o descreștere cu 318,26 mil. lei comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Până în anul 2030 este preconizată o creștere accelerată a investițiilor publice cu  67%  în scenariul de bază, iar în scenariul alternativ, în termeni reali, creșterea acestora ar putea fi de 3,7 ori. De asemenea, cu efortul sectorului public și privat,  autoritățile planifică intensificarea creșterii economice pe termen scurt, dar și în majorarea substanțială, de aproape 2 ori, a stocului de capital productiv.   Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Strategiei pentru o economie incluzivă, durabilă și digitală până în anul 2030  a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

În perioada în care sunt desfășurate adunările generale anuale în cadrul societăților pe acțiuni, în care cota statului depășește 50% din capitalul social, propunem analiza modificărilor și completărilor importante care au intrat în vigoare în Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni la 1 ianuarie 2021, fiind aprobate prin Legea nr.18/2020.   Amintim, modul de înfiinţare, dizolvare (lichidare) şi statutul juridic al societăţilor pe acţiuni (SA), drepturile şi obligaţiile acţionarilor, ale membrilor organelor de conducere şi ale altor persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii, drepturile şi interesele legale ale creditorilor şi acţionarilor acestor societăţi este stabilit în Legea nr.1134/1997, cu modificările și completările ulterioare1.

În perioada 3-13 noiembrie 2020, Agenția Proprietății Publice va desfășura licitațiile cu strigare pentru privatizarea acțiunilor proprietate publică de stat din 13 societăți pe acțiuni, în loturi unice, pe piața reglementată.   Astfel, sunt propuse pentru privatizare pachetele de acțiuni a 10 societăți pe acțiuni din domeniul reparării și întreținere a drumurilor auto, în care cota statului variază între 96,8% și 99,14%, iar costul – între 22 mil. lei și 42 mil. lei. Toate acțiunile sunt expuse spre vânzare la prețul ce depășește valoare nominală a acestora de la 0,5 lei până la 6,6 lei.

Taxa pentru prestarea serviciilor de telefonie mobile, care constituie sursă de finanțare a Fondului de susținere a populației, va constitui în anul viitor 1,5% din venitul obținut din vânzările aferente acestor servicii. În prezent, aceasta constituie 2,5% din venituri. Prevederea este inclusă în politica fiscală și vamală pentru anul 2021 (Legea nr.257/2020), publicată în Monitorul Oficial din 22 decembrie curent. Prevederea va fi pusă în aplicare din 1 ianuarie 2022.

Startup-urile tehnologice sunt întreprindere rezidente ale parcului pentru tehnologia informației „Moldova IT park” înregistrate în RM, care solicită finanțare nerambursabilă sub formă de granturi pentru cel puțin un produs sau serviciu digital în limita de 80% din costurile legate de dezvoltarea și promovarea produselor și serviciilor digitale, dar nu mai mult de 500 mii lei.   Ministerul Economiei și Infrastructurii propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului Fondului de susținere a inovațiilor digitale și startup-urilor tehnologice (Fond).

În conformitate cu prevederile art.8 alin.(2) lit.c) din CF, contribuabilul este obligat să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul echipamentelor de casă şi de control (ECC), respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate, al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea ECC.   Principiile generale de utilizare şi exploatare a ECC sunt prevăzute de  Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.141/2019. 

După cum s-a menționat și anterior, Acordul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) privind aplicarea articolului VII din Acordul General de Tarife Vamale şi Comerţ (GATT) 1994, la care Republica Moldova face parte (în continuare - Acord) prevede o cooperare productivă între importatori și autoritățile vamale. În contextul în care, informațiile necesare organului vamal pentru determinarea valorii în vamă, de regulă, le deține importatorul: clauzele contractuale, achitările efectuate pentru mărfuri, informațiile privind vânzările anterioare de mărfuri similare sau identice, costurile de producție din țara străină sau costurile de revânzare pe piața internă etc., Acordul oferă organului vamal dreptul de a solicita și de a obține informațiile relevante.

Prin comercializare a produselor/serviciilor la preţ redus, în sensul Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, se înţelege: vânzări de lichidare; vânzări de soldare; vânzări efectuate în unităţile comerciale de tip magazin de fabrică; vânzări promoţionale. Aceste norme vor fi introduce în legislație odată cu intrarea în vigoare a completărilor la Legea nr. 231/2010, prevăzute de un proiect de lege ce urmează a fi adoptat în Parlament.   Conform prevederilor proiectului, vânzările la preț redus, în cazul în care se vor desfășura peste orele de program și se estimează că vor implica aglomerații de persoane și vehicule peste medie în zonele adiacente unității comerciale

În conformitate cu prevederile art.97 alin.(5) din Codul fiscal, valoarea impozabilă a livrării impozabile a activelor care au fost sau sînt supuse amortizării de către furnizor reprezintă valoarea cea mai mare din valoarea lor contabilă şi valoarea de piață. Totodată, conform Standardelor Naționale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 06.08.2013, imobilizări amortizabile sînt definite ca imobilizări aflate în exploatare care au o durată de utilizare certă (limitată) şi pentru care se calculează amortizarea.

Cum se calculează TVA în cazul vânzării activului biologic (vița de vie), cu  valoarea de bilanț 1 400 000 lei și cu valoarea de piața 400 000 lei, costul activului fiind format înainte de a fi înregistrat ca plătitor de TVA?    În conformitate cu prevederile art.95 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal, obiecte impozabile constituie livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecții impozabili, reprezentând rezultatul activității lor de întreprinzător în Republica Moldova.  

În Monitorul Oficial din 2 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 17 din 4 martie curent pentru modificarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior.   Legea a fost completată cu prevederi ce reglementează activitatea producătorilor casnici. Astfel, la sezon, locurile pentru amplasarea unităților comerciale vor fi acordate producătorilor casnici după principiul „primul venit, primul servit”. Producătorii casnici vor putea comercializa doar surplusul producției agricole de sezon, precum și surplusul din producția din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, pentru care a fost asigurată respectarea cerințelor sanitare,

Pentru prima dată în Republica Moldova va fi implementat conceptul de reevaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării, care va fi bazat pe metode de evaluare de piață. Ministerul Finanțelor în comun cu Agenția relații funciare și cadastru au elaborat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind reevaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării (Regulament), examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 23 iulie.   Conform autorilor, există mai multe condiții care au impus elaborarea documentului. Acestea țin de transformarea valorii estimate în scopul impozitării în valorile simbolice, care nu mai corespund valorilor de piață a bunurilor imobile, nu reflectă situația actuală pe piață imobiliară, nu servesc drept bază veridică pentru impozitarea imobilelor.

Colectarea eficientă a impozitelor și taxelor reprezintă o piatră de temelie a unui sistem fiscal echitabil, în acest context, aplicarea Programului de conformare este soluția sporirii nivelului de conformare voluntară a contribuabililor și prevenirii evaziunii fiscale, informează Serviciul Fiscal de Stat.