29.1.7.4.6 Urmează de a se reţine impozitul de 12% la sursa de plată conform art. 90/11 alin.(3) din Codul fiscal, în cazul cheltuielilor compensate aferente obiectului serviciilor de locaţiune acordate de persoana fizică?

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) ar putea fi reorganizată în Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), ce va avea ca domenii de competență susținerea dezvoltării antreprenoriatului, asistență financiară și tehnică pentru întreprinderi și emiterea garanțiilor financiare și de stat.   Pe agenda ședinței secretarilor generali a fost inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la organizarea și funcționarea Instituției publice Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, ce va avea ca misiune acordarea suportului Ministerului Economiei, structurilor organizaționale din sfera de competență a acestuia și altor autorități, implementarea politicilor statului privind susținerea dezvoltării antreprenoriatului. Documentul se consideră ca fiind

Pe data de 15 ianuarie 2021, persoana fizică care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției și-a suspendat activitatea. Deoarece suspendarea activității a fost la începutul anului, persoana fizică nu a prezentat Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției (Forma DAJ17), pentru anul 2021. Corect sau nu s-a procedat în speța examinată? În conformitate cu art. 22 alin. (1) și (2) din Legea nr.1260/2002 cu privire la avocatură (Legea nr. 1260/2002) licența pentru exercitarea profesiei de avocat este unicul act care confirmă statutul avocatului.

La data de 1 aprilie anul curent a intrat în vigoare Legea nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar și pentru modificarea unor acte normative (în continuare Legea nr. 34/2024), lege care vine să stabilească cadrul normativ de bază privind efectuarea decontărilor aferente operațiunilor de plată pe teritoriul Republicii Moldova, modul și limitele de efectuare a decontărilor, controlul respectării noilor prevederi, precum și sancțiunile aplicabile.

Astfel, potrivit alin. (1) art. 45 din Legea nr. 1134/1997 profitul (pierderile) societăţii se stabileşte în conformitate cu prevederile legislaţiei. Profitul net, după cum stabilește alin. (2) al aceluiași articol, se formează după achitarea impozitelor şi altor plăţi obligatorii şi rămâne la dispoziţia societăţii.

În conformitate cu prevederile alin. (13) art. 24 din Codul fiscal (CF), în redacția anului 2022, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, dar fără a depăşi limitele stabilite de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pentru produsele din tutun de la poziţiile tarifare

Proiectul modificărilor propuse de către Ministerul Finanțelor la Regulamentul privind subvenționarea locurilor de muncă (Regulament) ce a fost aprobat în cadrul ședinței Guvernului din 16 martie are drept scop precizarea unor aspecte ce țin de aplicarea normelor actului normativ, revizuirea noțiunii de impozite salariale și va extinderea spectrului categoriilor persoanelor angajate eligibile subvenționării, precum și tipul veniturilor care urmează a fi luate în calcul la determinarea subvenției, pe lângă persoanele angajate pe bază de contract individual de muncă (CIM) fiind incluse noi categorii de angajați.   Odată cu punerea în aplicare a modificărilor, eligibile subvenționării vor deveni locurile de muncă pentru persoanele:

Persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător au prezentat pentru anul precedent 102140 declarații cu privire la impozitul pe venit, cu 2940 mai multe decât în anul 2019. După modalitatea de perfectare, cele mai multe (57530 declarații) constituie cele electronice, pe suport de hârtie au fost prezentate 42529 declarații, iar 2081 de contribuabili au preferat să prezinte declarația rapidă, se constată în Raportul publicat de Serviciul Fiscal de Stat.   Persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător au declarat pentru anul 2020 venituri în valoare de 397,5 mld. lei, cu 35,8 mld. lei mai puțin față de anul 2019. Cheltuielile declarate de aceștia constituie 371,8 mld. lei sau cu 28,8 mld. lei mai puțin decât în anul precedent.

În contextul accelerării proceselor de globalizare și simplificării circulației transfrontaliere a mijloacelor financiare și a capitalurilor, schimbul reciproc de informații între state cu privire la activele financiare deținute de persoane fizice și persoane juridice pe teritoriul unui stat străin a devenit o necesitate stringentă pentru combaterea fraudei și evaziunii fiscale, precum și pentru consolidarea capacităților administrațiilor fiscale de colectare a impozitelor și taxelor.

În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (13) din Codul fiscal (CF), în cazul finanţării parţiale a procurărilor mijloacelor fixe din surse ce constituie venituri neimpozabile, amortizarea se va calcula pentru partea suportată de către întreprindere. Totodată, potrivit art. 261 alin. (14) din CF, prin derogare de la alin. (12) și (13) suma subvenţiilor obţinute ca urmare a efectuării investiţiilor prin procurarea mijloacelor fixe din sursele proprii nu influenţează asupra mărimii valorii de intrare a mijloacelor fixe. Valoarea de intrare a mijloacelor fixe, conform art.

Urmare a excluderii foii de parcurs din categoria formularelor tipizate de documente primare cu regim special[1], se simplifică procesul de evidență, eliberare, păstrare și utilizare a formularelor de documente primare care justifică faptele economice corespunzătoare. În pofida acestui fapt,

Conform proiectului Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) pentru anul 2022, prima de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă, precum şi cea în formă procentuală din salariu şi din alte recompense vor rămâne neschimbate. Astfel, prima în sumă fixă va constitui 4 056 de lei, iar la achitarea acesteia în primele trei luni ale anului vor fi aplicate reducerile de 50%, 60% şi 75%. Prima în formă procentuală din salariu va fi păstrată la nivel de 9%. Proiectul legii a fost examinat de Consiliul de administraţie al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM).

În Monitorul Oficial de astăzi, 15 octombrie, a fost publicată Legea nr. 132 din 7 octombrie 2021 pentru modificarea Codului de executare, prin care au fost aprobate măsurile ce au drept scop crearea unui mecanism de protecție în cadrul procesului de urmărire a bunurilor debitorului și membrii familie sale.   Astfel, urmărirea bunurilor imobile ale debitorului nu va fi efectuată în cazul documentelor executorii privind creanțele a căror valoare nu depășește 15 salarii medii pe economie (130740 lei), în situația în care debitorul și familia sa au unica viză de domiciliu în acea locuință, precum și cu condiția ca soțul/soția, copilul minor sau persoana aflată la întreținere să nu dețină o altă locuință în proprietate sau în folosință.

Ministerul Finanțelor anunță că în perioada ianuarie – septembrie 2021, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 54,0 mld. lei, fiind în creștere cu 9,4 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 56,3 mld. lei, care, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 6,4 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 2,3 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 8,7 mld. lei. 

Fenomenul salariilor „în plic” și desfășurarea muncii „la negru” se referă la practicile ilegale și neregulate în cadrul unui raport de muncă, care, în rezultat prejudiciază economia și societatea în întregime,

Infracțiunile economico-financiare, și anume fraudele fiscale, prezintă o deosebită importanță în practica justiției penale, atât prin prisma relațiilor sociale care formează obiectul de protecție a legii penale conform prevederilor art. 2 din Codul penal (în continuare – CP), cât și prin vasta răspândire a faptelor prejudiciabile care aduc atingere acestor relații sociale.

Conform prevederilor Codului civil, toate obligațiile civile se impart în 2 categorii: contractuale și necontractuale (obligații civile delictuale). Obligațiile contractuale iau naștere din contracte, adică din acordul părților, pe cînd cele

Cum urmează a fi calificate serviciile de publicitate a bunurilor/serviciilor/produselor prestate de persoanele fizice rezidente sau nerezidente a Republicii Moldova, prin contractul de prestări servicii sau de persoanele fizice (bloggerul/vloggerul/influencerul/freelancer) persoanelor specificate la art. 90 din Codul fiscal, prin intermediul unei pagini web? Cum se vor impozita veniturile obținute și cine va avea obligația de a reține la sursa de plată impozitul pe venit?

Numărul minim de locuri de muncă create de un investitor străin pentru a obține dreptul de ședere provizorie în țara noastră ar putea fi redus de la patru la un loc, iar investiția minimă necesară ar putea constitui 30 de salarii medii lunare, nu 60 de salarii, după cum prevede legislația în momentul de față.   Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a susținut proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, ce are ca scop îmbunătățirea climatului investițional în țara noastră și atragerea investițiilor străine directe, pentru a crea locuri de muncă și genera venituri suplimentare la buget.

În cazul în care asociația obștească suportă cheltuieli care nu pot fi confirmate documentar (nu există nici bonul fiscal, nici factura), cum vor fi calificate aceste cheltuieli? Vor fi calificate drept fiind utilizate contrar destinației? Urmează a fi aplicat impozit pe venit?