La 1 noiembrie 2016, va intra în vigoare Acordul de comerț liber dintre R. Moldova și Turcia. Documentul are drept scop promovarea comerțului reciproc, dezvoltarea relațiilor economice dintre cele două țări, eliminarea barierelor în calea comerțului şi extinderea schimburilor comerciale, precum şi crearea condițiilor pentru continuarea atragerii investițiilor, în special, pentru dezvoltarea investițiilor mixte în cele două state.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a prezentat analiza activităţii zonelor economice libere din ţară pentru semestrul I al anului curent. Conform datelor prezentate, cea mai mare cotă a investiţiilor realizate aparţine ZEL „Bălți” – 36,4%, pe locul doi s-a plasat ZEL „Ungheni-Business” cu 23% și locul trei, cu 22,1%, aparţine ZAL „Expo-Business-Chişinău”. Volumul total al investițiilor în zonele economice libere (ZEL), pe întreaga perioadă de activitate ale acestora, la 1 iulie 2017 a constituit $305,3 mil., cu 26,5% mai mult decât la situația din 1 iulie 2016. În primul semestru al anului curent, în zonele economice libere au fost investite $22,1 mil.

Guvernul a susţinut o hotărâre cu privire la aprobarea obiectivelor proiectului de parteneriat public-privat pentru construcţia unui complex locativ şi a obiectelor de menire socială. Documentul conţine cerinţele generale privind selectarea partenerului privat, precum şi a condiţiilor parteneriatului public-privat pentru construcţia unui complex locativ, în vederea sigurării cu locuinţe de serviciu a colaboratorilor Departamentului Poliţiei de Frontieră, pe un teren cu suprafaţa de 0,3984 ha, situat pe strada Grenoble din capitală.

Potrivit raportului asociației ADEPT, centrului analitic Expert-Grup și a Cntrului de resurse juridice, până aucm, au fost realizate 55% din măsuri, 28% au fost implementate cu anumite restanțe, iar 17% nu au fost implementate deloc.

Viceprim-ministrul, ministrul Economiei, Stephane Bride, a vizitat Zona Economică Liberă (ZEL) ”Expo-Business-Chișinău”, unde s-a documentat cu activitatea întreprinderii, a discutat cu rezidenți din zonă despre proiectele lor investiționale și problemele cu care se confruntă în procesul de activitate.

Ce înseamnă situație de risc, cum se gestionează companiile în asemenea cazuri, ce metode de eliminare a riscurilor există și cum se implementează ele? Aceste și alte întrebări au fost clarificate în cadrul conferinței cu genericul „Retragerea companiei din zonele de risc: managementul și optimizarea”, organizată de Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (ACAP), în parteneriat cu compania de consultanță Brodsky Uskov Looper Reed & Partners (BULR) și cu Universitatea de Stat din Moldova.

Autoritățile au anunțat că în în scurt timp va avea loc aprobarea unui pachet legislativ amplu de reformare a sistemului financiar-bancar în vederea consolidării domeniului și protejării de potențiale crize. Subiectul a fost discutat de președintele Parlamentului, Adrian Candu, la întrevederea cu delegația Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Resursele financiare ar putea fi valorificate în industrie, infrastructură, agricultură și IT. Declarația a fost făcută de vicepremierul, ministrul Economiei și Infrastructurii, Octavian Calmîc, la Forumul Economic moldo-austriac din Viena, organizat de camerele de comerț și industrie a Moldovei și Austriei.

Ministerul Economiei a organizat, în perioada 17-18 septembrie curent, a cincea rundă de negocieri privind liberalizarea comerţului cu servicii din cadrul Acordului Central European de Comerț Liber (CEFTA). La negocieri au participat oficiali din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Kosovo, precum și reprezentanți ai Secreteriatului CEFTA din Bruxelles.

Până în anul 2020, Moldova va ajunge să atragă anual investiții în valoare de 600 milioane de dolari — o sumă de trei ori mai mare decât indicatorul actual. Aceste prognoze se conțin în Strategia de atragere a investițiilor și promovarea exportului, prezentată astăzi de centrele Expert-Grup și Czech Invent. Economiștii consideră că pentru a crește volumul investițiilor directe trebuie să implementăm un șir de reforme sectoriale.

Prim-ministrul Valeriu Streleț a avut astăzi o întrevedere cu reprezentanţii Asociației Patronale din Industria Prelucrătoare (APIP). În cadrul întrevederii s-a discutat despre situaţia actuală din ramura industrială, aspectele principale care influenţează dezvoltarea afacerilor şi atragerea investiţiilor în industria prelucrătoare a Republicii Moldova, precum și perspectivele de relansare a acesteia, informează Moldpres citînd Biroul comunicare şi relaţii cu presa al Executivului.

Notă: Acest articol este al doilea din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice și juridice străine pentru activitatea în țara noastră, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care Republica Moldova este parte. ENTITATE STRĂINĂ

În Monitorul Oficial, nr. 364-370 din 20 octombrie curent, a fost publicată Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de lege de modificare și completare a Legii bugetului de stat pentru anul 2017.

Autoritățile își propun drept obiectiv majorarea volumului de producție și a exportului de miere până la 8,2 mii tone în anul 2025 sau aproximativ de 2,5 ori mai mult decât în prezent.Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului propune spre consultare Programul Național de dezvoltare a apiculturii în Republica Moldova 2018-2025.

Comunitatea Energetică internațională susține inițiativa Moldovei privind majorarea granturilor pentru proiectele de interconectare energetice cu scopul de reducere a tarifelor pentru consumatorii finali. Declarația a fost făcută de viceministrul Economiei, Vitalie Iurcu, după întrevederea la Viena cu Janez Kopač, director al Secretatriatului Comunitatii Energetice. Potrivit ministerului Economiei, părțile au discutat aspecte ce țin de dezvoltarea domeniului energetic și extinderea pieței interne a energiei din Uniunea Europeană, cu acordarea ajutorului necesar țării noastre în procesul de transpunere şi aplicare a Tratatului de instituire a Comunității Energetice (TCE), la care Moldova este parte.

Viceprim-ministrul, ministrul Economiei, Stephane Bride a avut o întrevedere cu ambasadoarea Suediei în Republica Moldova, Signe Burgstaller. Oficialii au discutat despre proiectele de cooperare și asistență tehnică oferite de Suedia în cadrul Strategiei de cooperare pentru dezvoltare cu Republica Moldova pentru anii 2011-2014 și necesitatea continuării acestora.

Dând curs solicitărilor parvenite din partea mai multor mijloace media, doamna Armine Khachatryan, Reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internațional (FMI) în Republica Moldova, a răspuns la un șir de întrebări adresate de jurnaliști, ce vizează sectorul financiar, politica bugetar-fiscală și economia reală. Răspunsurile oferite explică mesajele transmise de FMI și concluziile vizând situația economică a Republicii Moldova pe parcursul ultimului an.

Economia moldovenească a revenit, în ultima perioadă, pe o traiectorie de creștere. Conform proiecției actuale, tendința se va menţine și anii viitori, estimează autorii analizei publicate de German Economic Team (GET). Experții GET susțin că economia moldovenească a fost recuperată în mare măsură, iar principalii indicatori macro-economici se dezvoltă pozitiv. Analiza denotă că potențialul de creștere, nevalorificat încă pe deplin, poate fi atins prin intermediul reformelor structurale, similare celor derulate în prezent în sectorul bancar cu sprijinul FMI.

Guvernul a susținut, în ședința din 13 septembrie, inițierea negocierilor a două acorduri de asistență cu Guvernul Statelor Unite ale Americii. Primul se referă la inițierea negocierilor și aprobarea semnării celui de-al doilea Amendament la Acordul de asistență privind obiectivul de dezvoltare dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru creșterea comerțului și a investițiilor în sectoarele cheie, semnat la Chișinău la 28 septembrie 2016.

Banca Națională a Moldovei a păstrat prognoza inflației anuale pentru anul 2017 , dar a redus-o pentru anul 2018. Conform noului raport asupra inflaţiei al BNM, rata medie anuală a inflației în anul 2017 va fi de 6,5%, iar în 2018 — 4% (-0,4 puncte procentuale față de prognoza anterioară). Prezentând ultimul raport al inflației, președintele Băncii Naționale, Sergiu Cioclea, a declarat că inflația anuală din țară, începând cu al patrulea trimestru al anului 2017, va scădea rapid.