Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 764 alin. (2) din Codul civil (CC) care stabilește că creditorul gajist trebuie să vândă bunurile gajate fără întârziere nejustificată, la un preţ comercial rezonabil la data vânzării în conformitate cu dispoziţiile art.765 alin. (1) şi ţinând cont de interesele debitorului gajist, fiind liber să stabilească condiţiile de vânzare. Potrivit prevederilor art. 764 alin. (1) din CC, după ce a obţinut în posesie bunul gajat, creditorul gajist este îndreptăţit, dacă a depus sau a înregistrat la registru un aviz de executare în modul prevăzut la art. 752 alin. (9), să procedeze la vânzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitaţie publică a bunului gajat.

În Lista produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt ce urmează a fi plasate în rețelele comerciale în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial (Lista) ar putea fi incluse 132 poziții. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Listei a fost elaborat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și a fost propus pentru examinare în cadrul ședinței secretarilor de stat din 24 iunie curent.   Menționăm că proiectul a fost elaborat întru executarea prevederilor Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, conform căreia (art. 211 alin. (12)) Guvernul urmează să aprobe Lista produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt, care urmează a fi achiziționate de  comerciant și expuse în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial.

Cerințele de organizare a comerțului ambulant mobil, comerțul cu ridicata, activitatea piețelor comerciale, desfășurarea teraselor de vară, activitatea gheretelor, comercializarea producției alcoolice, activitățile de jocuri cu noroc și câștiguri în bani, cerințele privind regimul de lucru al comercianților etc. sunt obiectul proiectului Regulamentului de desfășurare a activității de comerț în municipiul Chișinău, propus spre consultare publică de primăria Chișinău. Astfel, piețele comerciale trebuie să asigure ordinea în incinta pieţei, pe teritoriul parcării și pe perimetrul de 50 metri de la piaţă, prin personal specializat angajat sau firmă de specialitate contractată. Totodată, acestea trebuie să dispună de o platformă de acumulare a deșeurilor menajere solide, conectată la sistemul de apeduct și canalizare, iar marcarea teritoriului pieței să fie vizibilă.

Este cunoscut faptul că calitatea produselor agricole obținute are o interacțiune directă cu resursele consumate pentru obținerea acestora și presupune că cu cât mai înalte sunt cerințele față de calitatea produselor, cu atât mai mari sunt costurile pentru obținerea lor. De fapt, acest lucru nu necesită demonstrare, însă în condițiile actuale dificile de activitate cu numeroasele sale provocări de diversă natură (economică, politică, socială, sanitară ș.a.), foarte frecvent acest aspect nu se ia în considerare din cauza majorării permanente a prețurilor la majoritatea resurselor și ca urmare a costului produselor.

Băncile comerciale „Moldova-Agroindbank”, „Moldindconbank”, „Victoriabank” și „Mobiasbanca – OTP Group” sunt incluse în lista societăților de importanță sistemică (de tip O-SII) din Republica Moldova. Hotărârea BNM nr. 33 din 4 martie 2021 cu privire la stabilirea listei a fost publicată în Monitorul Oficial din 16 martie curent.   Decizia a fost luată în baza analizelor și studiilor efectuate de BNM, care au ca scop identificarea băncilor care sunt societăți de importanță sistemică din Republica Moldova și limitarea impactului sistemic.

Proiectul pentru modificarea legii cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural a fost inclus pe agenda comisiei agricultură și industrie alimentară după înregistrarea amendamentelor în urma aprobării proiectului în prima lectură în ședința plenară din 19 martie curent și pregătirea pentru a doua lectură.   Necesitatea elaborării acestui proiect vine în contextul crizei din domeniul agricol create în anul 2020.

În lucrările publicate la tema abordată în articolul dat s-a expus modul de contabilizare a proceselor care apar în avicultură odată cu utilizarea activelor biologice circulante în fazele de incubație, creștere a tineretului avicol,

Potrivit Raportului de activitate al Comisiei Naționale a Pieței Financiare pentru anul 2020, în anul precedent au deținut licențe pentru activitatea de prestare a serviciilor de formare, prelucrare şi păstrare a istoriilor de credit 3 birouri.   CNPF mai informează că, la solicitarea unui birou al istoriilor de credit, a eliberat aviz pentru prestarea unor servicii informaționale suplimentare, precum diseminarea situațiilor financiare a agenților economici, în baza acordului încheiat cu Biroul Național de Statistică în scopul oferirii de către birourile istoriilor de credit a informației cât mai complete.

Astăzi, 25 martie 2021, a fost dat startul conferinței dedicate facilitării comerțului transfrontalier. Evenimentul se va desfășura pe parcursul a două zile, fiind organizat de Serviciul Vamal, Delegația UE în Republica Moldova, Programul USAID Reforme Structurale în Moldova și Camera de Comerț Americană din Moldova în parteneriat cu Asociația Businessului European.   Conferința reprezintă o platformă interactivă de dialog strategic pentru specialiștii în domeniul vamal de nivel local și internațional, obiectivul evenimentului fiind  conștientizarea rolului strategic al calității reglementărilor vamale asupra fluxului de bunuri, precum și reconfirmarea vectorilor de modernizare a cadrului vamal în contextul acordului de Asociere RM-UE.  

Potrivit art.90/1 alin.(3/7) din Codul fiscal băncile, asociațiile de economii şi împrumut, precum şi emitenții de valori mobiliare corporative rețin un impozit în mărime de 3% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente.   Deasemenea, conform art.89 din Codul fiscal, fiecare plătitor, menţionat la art.90, de dobînzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat să reţină din fiecare dobîndă şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din plată. 

Veniturile băncilor comerciale moldovenești din diferența de curs valutar în lunile ianuarie-februarie 2021 au sporit cu 9,2% (13,4 mil. lei) față de aceeași perioadă din anul 2020 și au constituit 159,23 mil. lei, comunică Banca Națională a Moldovei.   Cel mai mare venit din diferența de curs valutar (41,79 mil. lei față de 38,72 mil. lei cu un an mai devreme) a fost obținut de BC „ Moldova-Agroindbank” SA. Aceasta este urmată de „Moldindconbank”, care în lunile ianuarie-februarie 2021 a obținut  28,05 mil. lei (în ianuarie-februarie 2020 – 23,86 mil. lei). Locul trei a revenit „Mobiasbanca - OTP Group”, veniturile din diferența de curs valutar fiind de 23,28 mil. lei ( primele două luni ale anului precedent – 21,43 mil. lei).

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

În cazul modificării datelor indicate în notificarea inițială privind iniţierea activităţii de comerţ, comerciantul depune la autoritatea administraţiei publice locale o notificare de modificare a datelor, conform prevederilor Legii cu privire la comerțul interior.  În proiectul de modificare a acestei legi sunt propuse cazurile în care nu va fi acceptată modificarea notificării, dar se va depune una nouă.   Astfel, va fi depusă o nouă notificare în cazul schimbării amplasamentului, modificării tipului unității comerciale din fixă în ambulantă sau invers, precum și în cazul modificării adresei comerciale. De asemenea, se va depune o nouă notificare și în cazul piețelor ca unități comerciale.

Conform art. 117 alin. (3) din Codul fiscal, pentru vînzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate şi în cadrul comerţului electronic, cu plata în numerar şi/sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie (cu excepţia cazurilor cînd este solicitată de cumpărător, dar nu mai târziu de ultima zi a lunii în care a avut loc livrarea), dacă sunt respectate condițiile specificate în alineatul dat.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.   Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

Dreptul preferențial de acces în piețe sau amplasamente pentru producători se va acorda în baza unei declarații de producător, care este o declarație pe propria răspundere privind cantitatea și inofensivitatea produselor comercializate. Modelul, procedura de completare, înregistrare și evidență a acestei declarații se va stabili de Guvern, cu utilizarea SIA Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale (SIA SCITL). Declarația de producător va fi păstrată în evidența administrației pieței sau administrației publice locale un an de la generalizarea în sistem.   Autoritățile au elaborat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.231/2020 cu privire la comerțul interior,

Deși companiile din sectorul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor (TIC) au început să vândă în regim online produse și servicii cu mult înainte de pandemie, totuși magazinele online, sau așa-numitele internet magazine, prin intermediul cărora se comercializează produse și servicii TIC, au apărut și se dezvoltă vertiginos anume în ultima perioadă de timp. Astfel, companiile IT, pentru a putea încasa mijloacele bănești de la clienți, direct pe paginile web, au recurs la așa-numitele instrumente e-Commerce.   Un instrument e-Commerce reprezintă un serviciu de acceptare a cardurilor în mediul online, oferit de către băncile comerciale autohtone. Adică instrumentul e-Commerce este un serviciu care permite achitări cu cardul direct pe site-ul companiei IT, fiind astfel o modalitate sigură și rapidă de plată pentru produsele și serviciile TIC.

În viitorul apropiat pe piața financiară a Republicii Moldova va apărea un nou instrument financiar – „garanții de portofoliu”, destinat întreprinderilor mici și mijlocii. Conceptul acestei inițiative a fost discutat în cadrul unui atelier de lucru, cu participarea experților din domeniu și a reprezentanților instituțiilor financiare. Implementarea acestui mecanism va stimula majorarea plafonului de garanții cu minim 1 mld. lei, care va fi asimilat de către instituțiile financiar-bancare într-o perioadă de maxim 2 ani.    Astfel, creditele solicitate de ÎMM-uri de la băncile comerciale vor conține garanția inclusă în produsul de credit,  scutind antreprenorii de la depunerea cererilor de garantare și de la plata comisioanelor.

Suma totală a creditelor acordate de către băncile comerciale în cadrul Programului de stat „Prima casă” este de 2,77 mld. lei, valoarea totală a garanțiilor active – 1,38 mld. lei, iar suma compensațiilor acordate din bugetul de stat pentru acoperirea parțială a cheltuielilor pe care le suportă beneficiarii pentru achitarea creditului ipotecar constituie 40,5 mil. lei, comunică Ministerul Finanțelor.   Din 5499 beneficiari care și-au procurat o locuință prin intermediul Programului, 3794 sunt familii, iar 1705 sunt tineri necăsătoriți. Vârsta medie a solicitanților este de 31,4 ani. Valoarea medie a locuințelor procurate este de 604,30 mii lei.

Începând cu data de 8 iulie 2022, aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat a sechestrului ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale se efectuează conform unui cadru normativ ajustat, în contextul în care prin Ordinul SFS nr. 271 din 22 iunie 2022 au fost aprobate un șir de modificări la prevederile Ordinului IFPS nr. 379/2017 privind aprobarea formularelor cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale.   Noutățile aduse prin modificările menționate vizează nu doar aspectele procedurale (formale) aferent întocmirii actelor privind aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale, dar și condițiile de aplicare a sechestrului pe bunurile contribuabilului, ce rezultă din cadrul de reglementare în vigoare.