Întreprinderile din Republica Moldova implicate în operațiuni de comerț internațional ar putea suferi de la perturbări din lanțul lor de distribuție din cauza evenimentelor produse în China în legătură cu noul coronavirus (denumit „COVID-19” sau „2019-nCoV”). Această notă analizează implicațiile juridice ale perturbărilor atât (1) la nivelul contractului în care întreprinderea din Moldova este cumpărător având ca scop importul mărfurilor produse în China (contractul internațional), cât și (2) la nivelul contractului național, în care întreprinderea din Moldova își schimbă poziția, și devine vânzător pe piața locală a mărfii importate (contractul național). De asemenea, întreprinderile exportatoare din Moldova s-ar putea lovi de problema scăderii pe piața chineză a cererii la mărfurile produse în Moldova și, prin urmare, a scăderii comenzilor de la importatorii chinezi (3).

În conformitate cu art.104 lit.f) din Codul fiscal, mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se scutesc de TVA cu drept de deducere.

În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

În perioada 07–13 noiembrie 2016, veniturile încasate la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au constituit 309,7 mil. lei, fiind perfectate per total 9 275 declarații vamale. Săptămâna precedentă organul vamal a transferat la buget 309,6 mil. lei, fiind perfectate 9 864 declarații vamale.

Care sunt condițiile pentru a beneficia de scutirea de TVA fără drept de deducere, la importul obiectelor de cult?

În practică entitățile se confruntă cu multiple întrebări, precum: • Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot sa conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și: − trebuie să includem în politici contabile proceduri contabile interne, precum aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizare si administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; − normele de pierderi stabilite și adoptate;

În perioada 31 octombrie – 06 noiembrie 2016, veniturile încasate la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au constituit 309,6 mil. lei sau cu 34,2 mil. lei mai puţin decât o săptămână mai devreme. În perioada de referinţă au fost perfectate per total 9 864 declarații vamale, faţă de 9 822 declarații perfectate săptămână anterioară.

În perioada 24-30 octombrie 2016, veniturile încasate la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au constituit 343,8 mil. lei, faţă de 395,3 mil. lei acumulate în săptămînă precedentă. În total în perioada de referinţă au fost perfectate per total 9 822 declarații vamale, cu 250 mai puţin decît săptămînă precedentă.

Înregistrarea dosarelor de subvenționare, actualizarea datelor, asigurarea generării datelor statistice și alte operațiuni ce țin de evidența beneficiarilor de subvenții se vor realiza prin intermediul sistemului informațional „Evidența Solicitanților și Beneficiarilor de Subvenții” (SI ESBS). Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului propune spre consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului Informațional „Evidența Solicitanților și Beneficiarilor de Subvenții” și Regulamentul privind organizarea și funcționarea SI ESBS.

Poate sau nu solicita organul vamal acte și informații suplimentare referitoare la valoarea în vamă? Temeiul legal Un drept general al organelor vamale de a solicita documente și informații suplimentare necesare vămuirii este prevăzut de art. 178 și 179 din Codul vamal al RM (CV):

În conformitate cu art.100 alin.(1) din Codul fiscal, valoarea impozabilă a mărfurilor importate constituie valoarea lor vamală, determinată în conformitate cu legislația vamală, precum și impozitele și taxele care urmează a fi achitate la importul acestor mărfuri.

Constituie sau nu import de servicii utilizarea vagoanelor marfare a întreprinderilor din străinătate pe teritoriul Republicii Moldova? În temeiul deciziei SFS, la un contribuabil din Republica Moldova a fost efectuat controlul fiscal la faţa locului prin metoda de verificare tematică privind corectitudinea şi plenitudinea calculării şi achitării la buget a TVA, confirmarea sumelor TVA spre restituire din buget conform declaraţiilor TVA pentru perioadele fiscale supuse controlului (anul 2016), aprecierea spre restituire din buget a sumei TVA aferente livrărilor de servicii la export impozitate cu TVA la cota „zero”, în conformitate cu prevederile Codului fiscal (CF) în vigoare pentru perioada respectivă.

În perioada 17–23 octombrie 2016, veniturile încasate la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au constituit 395,3 mil. lei sau cu 41,8 mil. lei mai mult decât săptămâna precedentă. Numărul declaraţiilor vamale perfectate a crescut cu 980 şi a constituit 10 072 declarații vamale.

În perioada 5 februarie – 21 martie 2019 se desfășoară cea de-a doua etapă a campaniei de informare și asistență pentru agenții economici cu genericul ”DCFTA info: business: Întreabă expertul”. Evenimentul are drept scop sporirea vizibilității și nivelului de cunoaștere la nivelul mediului de afaceri a prevederilor Acordului de Asociere/ Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) și oportunitățile de dezvoltare a companiilor și export în cadrul Acordului de comerț liber cu Uniunea Europeană (UE).

Repartizarea de către factorii de decizie instituționali a resurselor fondului rutier a fost realizată ineficient și netransparent, constată echipa de audit a Curții de Conturi în Raportul auditului performanței privind mijloacele financiare ale fondului rutier, publicat în Monitorul Oficial din 2 martie curent. Auditul a avut drept scop evaluarea eficienței și eficacității în aplicarea mecanismelor existente de către părțile responsabile de exercitarea procesului de formare și utilizare a mijloacelor fondului rutier, precum și determinarea carențelor și impedimentelor care influențează atingerea performanței în domeniu.

În perioada 10–16 octombrie 2016, veniturile încasate la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au constituit 353,5 mil. lei, fiind perfectate per total 9 092 de declarații vamale.

Va fi instituit încă un post vamal pentru regiunea Centru, la Platonovo (PFVI, rutier), Goianul Nou. În Monitorul Oficial din 23 noiembrie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal cu privire la modificarea anexei nr. 8 la Ordinul Serviciului Vamal nr.346-O din 24 decembrie 2009 „Cu privire la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu”.

Întreprinderea de Stat „Agenția Informațională de Stat „Moldpres” va fi reorganizată prin transformare în instituție publică. Ieri cabinetul de miniștri a aprobat o hotărâre în acest sens. Astfel, Agenția „Moldpres” va fi o instituție publică, în care Cancelaria de Stat exercită funcția de fondator. Întreprinderea va activa în baza principiilor de autogestiune și va deține conturi bancare în contul unic trezorerial al Ministerului Finanțelor.

Stocurile, ca cele mai utilizate elemente contabile, provoacă întrebări specifice în practică, începând de la selectarea metodei de evaluare, modul de ținere, clasificare etc. În acest articol vom expune unele abordări generale în evaluarea curentă a stocurilor, în special în cazul aplicării metodei costului mediu1, inclusiv prin prisma modificărilor Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) în vigoare din 1 ianuarie 2020. Conform pct. 10 SNC Stocuri, contabilitatea stocurilor se ține pe subdiviziuni în expresie cantitativă și valorică și/sau în expresie valorică pe unități de evidență cum ar fi: tipul (sortimentul), lotul, grupa omogenă de stocuri etc.

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.