Potrivit art. 277 alin. (1) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenți şi nerezidenți ai Republicii Moldova:

Dreptul la înaintarea cererii introductive se realizează prin intermediul instanței de judecată. Principiul accesului la justiție presupune că instanțele de judecată sunt obligate să primească și să examineze orice cerere, conform competenței lor pentru apărarea oricărui interes legitim.

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

Agenții economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul municipiului Chișinău pot participa la concursul ,,Cel mai bun antreprenor din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii", care este organizat de Primăria municipiului.   La concurs pot participa agenții economici - subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, care cad sub incidența Legii nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii.

În baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) sunt înregistrate 8433 locuri de muncă vacante, cele mai multe fiind în Chișinău – 3822, iar cele mai puține – în Dubăsari (13). Din numărul total de funcții libere, pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1210 locuri de muncă vacante, ceea ce constituie circa 14%.   Astfel, sunt vacante 104 locuri de muncă în domeniul financiar, economic sau comercial, dintre care 37 sunt pentru contabili și 9 pentru funcția de contabil-șef.

Una dintre modalitățile de asigurare a securității obiectelor de preț/de valoare (mijloace bănești, bijuterii, documente și alte valori) împotriva furtului, distrugerii sau altor riscuri este plasarea și păstrarea lor într-o casetă de siguranță.

Procedura de insolvabilitate prevede abilitatea legală a administratorului procesului de insolvabilitate în analiza clauzelor contractelor debitorului,

Deficitul de resurse financiare și incertitudinile create de criza pandemică au determinat diminuarea investițiilor în active imobilizate. În anul 2020, acestea au însumat circa 27,1 mld. lei s-au micșorat cu 2,6% comparativ cu anul 2019. În Raportul Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a RM se spune că cele mai afectate de criză au fost investițiile din sursele proprii ale agenților economici (-6,6%), generând și cel mai mare impact negativ asupra activității investiționale (-3,9 p.p.).   De asemenea, criza pandemică a influențat puternic fluxul investițiilor străine, care s-au diminuat în perioada analizată cu 15,8%. Constrângerile bugetare apărute în situația de criză au limitat cu 1,5% și investițiile din bugetul public național.

Antreprenorii care au comis încălcări fiscale în sumă de până la 5000 lei și cetățenii a căror încălcări constatate nu depășesc 500 lei nu vor fi sancționați, dar, după cum prevede art. 235 alin 11 din Codul fiscal, vor fi aplicate avertizări. Membrii Comisiei economie, buget și finanțe au aprobat, pentru a fi prezentat în prima lectură în ședință plenară a Parlamentului, proiectul de lege ce prevede modificarea art. 231 (alin.4) din CF.   Potrivit  legislației fiscale în vigoare, se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1000 de lei

În contextul reformelor fiscale menite să asigure o mai bună echitate și eficiență în sistemul de impozitare, prin Legea nr. 187/2025 au fost aprobate o serie de modificări importante la Codul fiscal, cu aplicabilitate

Regimul de activitate redusă poate fi stabilit de angajator pentru cel puțin 25% din angajații entității pentru o perioadă de până la 3 luni consecutive, dar nu mai mult de 5 luni pe an, prevede proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea regulamentului privind stabilirea regimului de activitate redusă și acordare a ajutorului salariaților pentru care este stabilit acest regim. Documentul a fost elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în scopul implemetării prevederilor art.972 din Codul muncii1 și examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat de săptămâna trecută.  

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) invită directorii gimnaziilor și liceelor să participe la cursul de instruire la distanță cu tema: „Managementul financiar pentru directorii de școală” care va fi organizat, în premieră de către CTIF, în perioada 5 – 7 mai curent. Obiectivul de bază al instruirilor este formarea cunoștințelor teoretice și practice în domeniul managementului financiar al instituției de învățământ, inclusiv în ceea ce privește organizarea procesului de planificare bugetară în cadrul instituției și aplicarea modulului de planificare bugetară în cadrul Sistemului Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice (SIGFP).

Conform prevederilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova sunt subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. De asemenea, alin. (2) al aceluiași articol prevede că subiecţii impunerii sunt obligaţi să declare venitul brut obţinut din toate sursele.

Începând cu 1 ianuarie 2023, prin modificările operate în legislația fiscală prin Legea 356/2022, în Codul fiscal s-a introdus o reglementare nouă aferentă amânării achitării impozitului pe venit pentru unele categorii de contribuabili - art.87 alin.(1/1).

Contextul anului 2020 a determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. Mai multe detalii despre particularitățile politicii atât fiscale cât și vamale pentru anul 2021 aveți ocazia să aflați din articolul elaborat de Dorel Noroc și Corina Alexa, disponibil în nr. 2 (65) a revistei ”monitorul fiscal FISC.md”.

De susținere financiară nerambursabilă oferită de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii  (ODIMM) și Organizația Internațională a Muncii (ILO) vor beneficia 13 companii conduse de tineri, inclusiv femei din sudul Republicii Moldova, comunică ODIMM. Această inițiativă, agreată în cadrul Parteneriatelor Locale de Ocupare (LEP) din raioanele Căușeni și Cantemir, va oferi celor 13 afaceri susținere financiară nerambursabilă din partea statului în valoare de 1,73 mil. lei, contribuția proprie a tinerilor antreprenori în cadrul acestor proiecte investiționale fiind acoperită de Organizația Internațională a Muncii (ILO) și constituie circa 380 mii lei.   

Cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2022 va constitui 9900 lei,  fiind majorat cu 1184 lei față de cel aprobat pentru anul curent, care constituie 8716 lei. Proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea cuantumului salariului mediu a fost votat astăzi, 29 decembrie 2021, de Executiv.   Indicatorul va fi utilizat la determinarea plafonului bazei de calcul a indemnizațiilor de asigurări sociale, la stabilirea venitului lunar asigurat al salariaților rezidenților parcurilor IT, dar și la determinarea mărimii pagubei care a сondus la evaziuni fiscale a întreprinderilor,

Reexaminarea dreptului la pensie ar putea fi efectuată și pentru persoanele care continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie de dizabilitate, precum și în cazul survenirii unor modificări ce vizează stagiul de cotizare, dar și în cazul completării cadrului legal cu circumstanțe ce țin de perioade necontributive și de activități care au fost realizate până la stabilirea/reexaminarea pensiei.   În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă prin care se propun modificări la Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii și la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, ce au ca scop asigurarea funcționării unui sistem de asigurări sociale echitabil și sustenabil financiar pe termen lung.

(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în

Diversificarea investițiilor pe piețele de capital străine, obținerea unor venituri sub forma dobânzilor bancare pentru banii depozitați sau obținerea unor prestații sociale într-un stat străin (ex. alocația de stat pentru copiii sub vârsta de 18 ani). Acestea reprezintă câteva motive pentru care cetățenii deschid diferite tipuri de conturi în străinătate, iar extinderea procesului de globalizare, liberalizarea circulației cetățenilor în străinătate, digitalizarea serviciilor și simplificarea accesului la diferite platforme de investiții peste hotare creează premise favorabile în acest sens.