La fel ca orice activitate de întreprinzător, desfășurarea de către persoana fizică a activității profesionale licențiate sau autorizate (de exemplu, în calitate de avocat, executor judecătoresc, notar, administrator autorizat etc.) implică efectuarea unor operațiuni/tranzacții de plată prin intermediul conturilor bancare și/sau de plăți.

Performanța financiară a Asociațiilor de Economii și Împrumut (în continuare – AEÎ) constă din structura indicatorilor bilanțului și relațiile dintre veniturile și cheltuielile ei în situația de profit și pierderi. Astfel, în acest compartiment vor fi descriși indicatorii ce exprimă structura bilanțului,

Ministerul Finanțelor comunică despre inițierea procesului de elaborare a proiectului ordinului Ministrului Finanțelor cu privire la modificarea unor dări de seamă privind impozitul pe venit: 1. Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici – forma VEN12, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 153/2017; 2. Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale – forma ONG17, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 08/2018;

Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 101 din Codul fiscal (CF). Prin noțiunea „Activitate profesională în sectorul justiției”, expusă la art. 5 pct. 362) din CF, se subînțelege activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

29.1.3.5.6 Care este costul de intrare a mijloacelor fixe procurate? 29.2.3.61 Este în drept persoana fizică – pensionar să beneficieze de scutire personală în cazul plăților primite în urma unui contract de prestării servicii?

Excluderea fenomenului practicilor comerciale neloiale din relațiile contractuale dintre furnizor și cumpărător la livrarea de produse agricole și alimentare va fi reglementată de un capitol aparte ce se propune a fi inclus în Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010).   Ministerul Economiei a elaborat proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte normative, necesitatea aprobării cărora este determinată de existența practicilor comerciale neloiale (PCN) în cadrul lanțului de aprovizionare. În calitate de soluție în acest sens se propune ajustarea cadrului normativ național la prevederile Directivei (UE) privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare

Începând cu data de 01 ianuarie 2025 intră în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, precizează Serviciul Fiscal de Stat.

Serviciul Fiscal de Stat reamintește că, potrivit prevederilor Codului fiscal, contribuabilii – persoanele juridice și persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător, contribuabilii care desfășoară activitate profesională precum și persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, au obligația de a depune Declarația cu privire la impozitul pe venit până la 25 a lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune. Respectiv, pentru anul 2021, termenul de prezentare a Declarației survine pe data de 25 martie 2022.

Potrivit art. 8 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, contribuabilul are dreptul să beneficieze de facilităţile fiscale, la care are dreptul conform legislaţiei fiscale, pe perioada fiscală în care a întrunit toate condiţiile stabilite.

Pentru perioada fiscală 2021 Serviciul Fiscal de Stat a recepționat 106 604 declarații cu privire la impozitul pe venit depuse de către persoanele care desfășoară activitate economică, cu 4464 declarații mai mult față de anul 2020, și 174301 declarații cu privire la impozitul pe venit depuse de contribuabili – persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, cu 1791 mai puține declarații comparativ cu anul 2020.   În perioada fiscală 2021, persoanele juridice au înregistrat total venituri în sumă de 494,9 mld. lei și total cheltuieli în sumă de 447,7 mld. lei. Comparativ cu anul 2020, veniturile sunt în creștere cu 86,2 mld. lei, iar cheltuielile au înregistrat o creștere cu 64,7 mld. lei. Impozitul pe venit declarat de către agenții economici pentru anul 2021 a constituit 5,5 mld. lei, fiind în creștere cu 1,6 mld. lei față de perioada anului 2020.

 Întreprinderea care nu este înregistrată ca plătitor al TVA și urmează a fi lichidată are datorii față de creditori la unele împrumuturi primite. Termenul de prescripție a datoriilor a expirat în anii 2019 și 2021. Vor constitui aceste împrumuturi obiect al impunerii pentru regimul fiscal pentru subiecții sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM)? 

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat în luna septembrie anul curent a constituit 8996,5 lei, potrivit cercetării „Repartizarea efectivului de salariați conform mărimii salariului calculat pentru luna septembrie 2021” realizate de Biroul Național de Statistică (BNS). Conform documentului, aproximativ 3 din 4 salariați sau 73,2% au avut salarii de până la 10 mii lei, iar fiecare a patra persoană – mai mult de 10 mii lei.

Organizarea, statutul, drepturile şi obligaţiile părţilor implicate în procesul de formare profesională prin învăţământul dual sunt reglementate de Legea nr.110/2022 cu privire la învăţământul dual (Lege). Conform art.3 alin.(1) din Lege, învăţământul dual este o

Potrivit prevederilor pct. 82 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Anexa nr.1 a Hotărîrii de Guvern nr.693/2018, în scopul aplicării art.49 din Codul fiscal, noţiunea de mărfuri (servicii) produse în zona economică liberă corespunde genurilor de activitate pasibile desfăşurării activităţii în zona economică liberă care sînt stabilite la art.6 alin.(10) din Legea nr.440-XV din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere.

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, aici avându-se în vedere Codul fiscal  și Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017, este înregistrat în Parlament. Documentul vine cu propunerea de excludere a sintagmei „L.Ș.” din documente primare de strictă evidență utilizate în activitatea de întreprinzător (inclusiv din facturile fiscale), fiind inclusă prevederea expresă a lipsei necesității de aplicare a acesteia.   Încă o propunere ține de acceptarea în contabilitate în calitate de document confirmativ al faptei economice a bonului fiscal emis de către echipamentele de casă și control (ECC) pentru achizițiile achitate cu cardul bancar corporativ. Potrivit proiectului, deși bonul urmează să conțină elementele obligatorii stabilite de alin.(7) din art.11 din Legea nr.287/2017, prin derogare de la acestea

Casa Națională de Asigurări Sociale reiterează că, persoana asigurată care confirmă stagiul necesar de cotizare (total de 3 ani sau de cel puţin 9 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei naşterii copilului) şi se află în concediul pentru îngrijirea copilului, poate solicita indemnizația lunară pentru creșterea copilului, la alegere, conform următoarelor opţiuni:   a) de la data acordării concediului pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, în cuantum de 30% din baza de calcul stabilită pentru fiecare copil, dar nu mai puţin decât cuantumul indemnizaţiei minime lunare pentru creşterea copilului a persoanei asigurate (740 lei);  

Întreprinderea a încheiat un pre-contract de vânzare-cumpărare a unui imobil cu acordarea unui avans. Ulterior, din anumite circumstanțe, situația financiară a întreprinderii nu a permis finalizarea procesului de procurare a imobilului. Se vor

Limita maximă permisă spre deducere a cheltuielilor suportate pentru transportul organizat al angajaţilor/zilierilor ar putea spori de 35 de lei până la 65 lei (în ambele cazuri, fără TVA) per angajat/zilier pentru fiecare zi efectiv lucrată. Acest plafon valoric se calculează ca raportul dintre cheltuielile lunare suportate de către angajator/beneficiarul de lucrări pentru transportul organizat al angajaţilor/zilierilor şi numărul de angajaţi/zilieri transportaţi în decurs de o lună înmulţit cu numărul de zile în care a avut loc transportarea efectivă a angajaţilor/zilierilor, prevede proiectul noii redacții a pct. 34 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.693/2018.

În cazul în care asociația obștească suportă cheltuieli care nu pot fi confirmate documentar (nu există nici bonul fiscal, nici factura), cum vor fi calificate aceste cheltuieli? Vor fi calificate drept fiind utilizate contrar destinației? Urmează a fi aplicat impozit pe venit?

  În conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii impunerii cu impozit unic îl reprezintă venitul din vînzări, înregistrat lunar în evidenţa contabilă. Mărimea venitului respectiv se determină în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate sau, după caz, ale IFRS, în condiţiile legislaţiei în vigoare.