Ieri, 30 martie, a avut loc ședința de Guvern, în care a fost aprobat proiectul hotărârii cu privire la propunerea declarării stării de urgenţă pe teritoriul întregii țări. Documentul prevede remiterea Legislativului a Raportului1 Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova privind necesitatea declarării stării de urgenţă, precum și înaintarea propunerii de declarare de către Parlament a stării de urgență. Proiectul legii necesită alocarea mijloacelor financiare din bugetul de stat, însă nu pot fi cuantificate la momentul de faţă, se spune în nota proiectului.

Republica Moldova a realizat încontinuu, începând cu semnarea la 28 noiembrie 1994 a Acordului de Cooperare şi Parteneriat (APC) cu Uniunea Europeană (în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă iniţială de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii tacite), eforturi de a se încadra organic

Şomajul tehnic reprezintă imposibilitatea temporară a continuării activităţii de către angajator, unitate sau de către o subdiviziune interioară a acesteia: a) pentru motive economice obiective;b) ca urmare a declarării stării de urgență, de asediu și de război;c) ca urmare a restricțiilor impuse în starea de urgență în sănătatea publică.   Executivul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea Codului muncii al Republicii Moldova nr.154/2003.  Potrivit documentului, în cazul declarării șomajului tehnic conform prevederilor citate supra, indemnizația poate fi plătită, parțial sau integral, din bugetul de stat,

Persoana fizică a fost angajată prin contract individual de muncă la 1 martie 2018, iar la 15 septembrie 2018 a suferit un accident de muncă. Angajatul a prezentat un certificat medical pentru 45 zile calendaristice. La data producerii riscului asigurat, stagiul de cotizare a persoanei a constituit doar 6 luni. Are persoana dată dreptul la indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, dacă stagiul asigurat este mai mic de 9 luni, în ce mărime şi pentru care perioadă poate fi achitată indemnizaţia respectivă?

În conformitate cu art. 43 alin. (1) din capitolul V al Legii pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal, pentru persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător, perioada fiscală privind impozitul pe venit pentru anul 2018 se divizează în 2 etape distincte (1 ianuarie 2018 – 30 septembrie 2018) și (1 octombrie 2018 – 31 decembrie 2018).

Mărimea subvenției și categoriile subiecților sunt prezentate în următorul tabel:

Pe parcursul anului 2018, Secretariatul Consiliului Economic a asigurat întrevederea comunității de afaceri și instituțiilor donatoare cu prim-ministrul în cadrul a 14 ședințe, de două ori mai multe decât în anul trecut. Totodată, în anul 2018 au fost organizate circa 70 de ședințe ale celor șase Grupuri de lucru din cadrul CE, la care au fost invitați peste 2000 de participanți. Datele sunt incluse în Raportul de activitate al CE pentru anul 2018. Potrivit Raportului, în anul 2018 la platforma Consiliului Economic au aderat 29 de membri noi. În momentul de faţă, Consiliul numără 100 de membri, dintre care 41 sunt reprezentanți ai asociațiilor de business,

Turismul se situează, în cadrul economiei naționale, în sectorul terțiar - destinat serviciilor, alături de comerț, transport, alimentație publică și alte activități care nu produc bunuri materiale. În calitate de activitate prestatoare de servicii, turismul prezintă o serie de trăsături distinctive ce decurg din modul particular de desfășurare a activității, din natura proprie a producției și a muncii în acest domeniu. Unele din ele sunt comune cu celelalte activități prestatoare de servicii, având doar caracterizare distinctă, altele sunt specifice numai serviciilor turistice și sunt determinate de caracteristicile ofertei și cererii turistice.

Agentul economic „X” în baza contractului de vânzare-cumpărare a achiziționat în august 2020 un utilaj (mijloc fix) de la întreprinderea „Y” (ambele rezidente ale RM). Valoarea obiectului contractului este exprimată în unități convenționale, iar achitarea s-a efectuat în părți egale: prima parte în ziua transmiterii utilajului în baza facturii fiscale emise de furnizor, iar a doua - peste 2 luni. Astfel, s-a format o diferență de sumă ținând cont de cursul valutar. În asemenea caz cum se constată în contabilitatea financiară și în scopuri fiscale diferența de sumă, ținând cont de faptul că utilajul a fost pus în funcțiune peste o săptămână de la procurarea acestuia?

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională Legea nr. 252/2020 privind modificarea Legii insolvabilităţii nr.149/2012. Hotărârea CC nr.19 din 13 iulie current este publicată pe pagina oficială a instanței.   Amintim, modificările aduse Legii insolvabilității stabileau că creditor este persoană fizică sau persoană juridică deţinător al unui drept de creanţă asupra patrimoniului debitorului, care poate face dovada incontestabilității creanţei sale faţă de acest patrimoniu în condiţiile Legii nr.149/2012. Totodată, la cererea introductivă creditorul urma să anexeze

Din fondul de dezvoltare și modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM) în anul curent vor fi finanțate proiectele de achiziţionarea utilajului medical performant şi finalizarea lucrărilor de reparaţie şi de construcţie pentru instituțiile medico-sanitare publice din țară.   Astfel, în urma concursului au fost desemnate câștigătoare IMSP: Centrul de Sănătate (CS) Strășeni, Spitalul Raional (SR) Cantemir, SR Hâncești, Institutul de Cardiologie, CS Criuleni, CS Bardar, SR Ștefan-Vodă, Spitalul de Stat, Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”, SR Anenii Noi, SR Florești, CS Onișcani, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”, SR Taraclia.

Exporturile de mărfuri din RM au însumat în ianuarie-mai din anul curent $1,1 mld., cu 12,7% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul 2020. Exporturile de mărfuri realizate în luna mai 2021 au avut o valoare de $201,7 mil., fiind cu 7,6% mai mici în raport cu luna aprilie 2021 și cu 29,5% mai mult comparativ cu luna mai 2020.   Datele Biroului Național de Statistică (BNS) denotă că livrările de mărfuri autohtone efectuate peste hotarele țării  în primele cinci luni ale anului 2021 au constituit $817,3 mil. (74,0% din total exporturi), fiind în creștere cu 7,4% față de perioada similară din anul precedent. La rândul său, reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în perioada analizată au însumat $287,4 mil.

Ministerul Finanțelor și Banca de Dezvoltare a Germaniei au semnat Acordul suplimentar de finanțare și Acordul de grant pentru finanțarea proiectului „Sistemul de aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare, Moldova Centru, faza 2”, în valoare totală de 10 mil. euro. Scopul proiectului constă în îmbunătățirea condițiilor de trai ale populației prin minimizarea riscurilor pentru sănătate și utilizarea eficientă a resurselor naturale prin dezvoltarea și extinderea serviciilor de alimentare cu apă în zonele rurale, în cazul dat fiind vorba de conectarea a 5 localități rurale la apeductul Chișinău-Strășeni-Călărași.

La evenimentul de lansare a brandului de țară pentru atragerea investițiilor cu sloganul „Grow in Moldova” (Crește în Moldova), Chiril Gaburici a declarat că Guvernul a creat toate condițiile pentru ca o afacere de succes să „prindă rădăcini” în țara noastră. Republica Moldova are acces la o piață de aproape un mld. de consumatori, un regim fiscal blând, o creștere economică stabilă și oferă facilități substanțiale antreprenorilor străini care își doresc să investească într-o piață emergentă. Conform Agenției de Investiții, logo-ul reprezintă o evoluție firească a brandului turistic național „Pomul Vieții”, completat cu simbolurile celorlalte 5 domenii strategice

În conformitate

La sfârșitul lunii noiembrie 2020 soldul creditelor în economie a constituit 48 mld. lei și a sporit cu 9% faţă de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului 2019, denotă datele din Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a RM publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Soldul creditelor în monedă națională a demonstrat o creștere cu 13,7% față de noiembrie 2019, iar a celor în valută străină – cu 1,5%.   Conform datelor oficiale, în portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere  (23,7%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului, urmate de cele pentru procurarea/construcția imobilului (17,2%), de consum (16,8%), în sectorul agriculturii (8,2%) și industriei alimentare (8,1%).

Începând cu data de 01 ianuarie 2025 intră în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, precizează Serviciul Fiscal de Stat.

Astăzi, 25 martie, se încheie prima rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului de Comerț Liber dintre Republica Moldova și statele membre ale Asociației Europene de Liber Schimb (EFTA).   Discuțiile au fost axate pe prevederile legale și instituționale, comerțul cu bunuri și servicii, facilitarea comerțului și cooperarea vamală, regulile de origine, barierele tehnice în calea comerțului, drepturile de proprietate intelectuală, dezvoltarea durabilă, precum și îmbunătățirea condițiilor de cooperare în sectorul privat.  

Pentru anul 2021 fondul de remunerare a muncii în sectorul real se estimează în valoare de 49,3 mld. lei, în creștere cu 10,2% faţă de anul 2020 în termeni reali. Totodată, conform datelor din Nota cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024 elaborată de Ministerului Economiei și Infrastructurii, va fi asigurată menținerea plăților salariale în sectorul bugetar, conform angajamentelor Guvernului, inclusiv și majorările din 1 ianuarie 2021 și din 1 aprilie anul curent a salariilor în domeniul ocrotirii sănătății.   Astfel, în sectorul bugetar fondul de remunerare a muncii se prognozează în mărime de 14,2 mld. lei, în creștere cu 3,7% în termeni reali.

În anul 2021 activitatea investițională va rămâne afectată de consecințele pandemiei, înregistrând, totuși, valori pozitive la nivel de 2%, consideră autorii Notei cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024, elaborate de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Conform estimărilor, investițiile publice în infrastructură, inclusiv cele finanțate din sursele partenerilor de dezvoltare, vor continua, însă limitările bugetare nu vor permite majorarea acestora și se vor diminua în raport cu rezultatele anului trecut cu 6%.   Totodată, se așteaptă diminuarea investițiilor în reparația și construcția drumurilor, dar și a celor în sectorul energetic ca rezultat al încheierii unor proiecte investiționale importante,