Este în drept persoana fizică care desfășoară activitate independentă și a achitat impozit pe venit pe parcursul anului să beneficieze de dreptul de a desemna 2% în baza art. 152 din CF din suma impozitului achitat pentru anul 2020? Reieșind din prevederile art. 152 alin. (1) din CF și pct. 15 din Regulamentul cu privire la mecanismul desemnării procentuale (HG nr. 1286/2016), de dreptul privind desemnarea procentuală de 2% din suma impozitului pe venit calculat anual pot beneficia contribuabilii persoane fizice rezidente care dispun de venituri impozabile ce se reflectă în CET18 și care se depune pentru perioada fiscală respectivă.

Ministerul Finanțelor a elaborat și a înaintat pentru consultări publice proiectul ordinului privind aprobarea formularului CET21 –  Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit şi a Instrucțiunii privind modul de completare a acesteia. În condițiile aprobării ordinului, prima perioadă fiscală de raportare cu utilizarea noului formular va fi perioada fiscală a anului de gestiune 2021.   Conform proiectului, în formularul CET21 se propun a fi divizate veniturile persoanelor fizice obținute pentru activitatea în RM și cele pentru activitatea în afara RM. Respectiv, este propusă următoarea structură:

 Urmare prezentării de către cetățeanul X a Declarației cu privire la impozitul pe venit (forma CET18) pentru anul 2020 la data de 25 martie 2021 s-a constatat o sumă a impozitului reținută în plus în mărime de 1500 lei și, respectiv, cetățeanul dat a înaintat SFS la aceeași dată o cerere de rambursare a impozitului achitat în plus. În ce termen va putea beneficia persoana respectivă de restituire a impozitului pe venit? Termenul-limită de prezentare a Declarație persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET18) pentru anul 2020 pentru persoanele care au această obligație este de 30 aprilie 2021.

Conform art. 83 alin.(1) din Codul fiscal, dreptul de a prezenta declaraţia cu privire la impozitul pe venit îl au toţi contribuabilii.    Potrivit alin.(1) art.33 din Codul fiscal fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 25200 lei pe an.

În anul 2019, întreprinderea a asigurat pentru angajații săi transport și hrană organizată. La completarea declaraței VEN12 „cheltuieli legate de efectuarea plăţilor în favoarea salariaţilor care nu pot fi calificate ca plăţi salariale” (rândul 03029), cum ajustăm asemenea cheltuieli?

29.1.7.4.6 Urmează de a se reţine impozitul de 12% la sursa de plată conform art. 90/11 alin.(3) din Codul fiscal, în cazul cheltuielilor compensate aferente obiectului serviciilor de locaţiune acordate de persoana fizică?

Dreptul și mărimea scutirii pentru soție (soț) acordate persoanei fizice rezidente aflate în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 34 alin.(2) și (3) al Codului fiscal.      Totodată, suma scutirilor anuale prevăzute la art. 34 alin.(2) din Codul fiscal se transmit în cuantum întreg, fără a fi divizate între contribuabil și soția (soțul) acestuia.

Prin Legea nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) au fost operate un șir de modificări la Codul fiscal și alte acte normative conexe. În continuare vom prezenta principalele modificări/completări

Persoana fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător are grad de dizabilitate și nu este angajată în câmpul muncii, dar deține un depozit bancar de la care obține venit sub formă de dobândă. Poate aceasta să utilizeze scutirea sa personală în cazul reținerii finale la sursa de plată?  În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (37) și alin. (4) din Codul fiscal (CF), băncile,  asociaţiile de economii și împrumut, precum și emitenţii de valori mobiliare corporative reţin un impozit în mărime de 3% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente. Reţinerea finală a impozitului scutește beneficiarul veniturilor obținute din dobânzi, de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum și de la declararea acestora.

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul cu privire la modificarea OMF nr.08/2018 privind aprobarea formularului tipizat al Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale (ONG17), OMF nr.40/2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat al Dării de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (SIMM20), OMF nr.09/2018 privind aprobarea formularului tipizat al Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei (DAJ17)  și OMF nr. 146/2019 privind aprobarea formularului DASS19 - Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în domeniul sănătății.

Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale la export ar putea să nu fie percepută pentru mărfurile expediate prin intermediul trimiterilor poștale internaționale a căror valoare nu depășeşte 1 000 euro. Prevederea se conține în proiectul Politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. Astfel, se propune completarea notei anexei nr. 2 a Legii cu privire la tariful vamal cu o normă ce prevede scutirea de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a mărfurilor exportate prin trimiteri poștale a căror valoare nu va depăși suma indicată supra. Prevederea are ca scop reducerea la minimum a costurilor de export suportate de mediul de afaceri, precum și încurajarea comerțului online.

La transportarea mărfurilor în regim vamal de tranzit cu mijloace de transport auto, în anumite situații (transportatorul nu se încadrează în termenul de tranzit acordat iniţial sau este obligat, conform Acordului european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi internaţionale pe şosele, să se odihnească după parcurgerea unui interval anumit de timp, evenimente neprevăzute etc.), termenul de tranzit acordat inițial poate fi ulterior prelungit. 

Suntem o instituție medicală cu statut de întreprindere municipală. În perioada curentă am fost contactați de direcția de deservire fiscală pentru a ni se solicita să prezentăm declarația cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2018. Avem obligația de prezentare a declarației?

(29.1.10.6) Cum se reflectă în Declarația cu privire la impozitul pe venit a persoanei juridice donația mijloacelor bănești efectuată persoanei fizice sau altor persoane decît celor menționate în art. 36 alin. (2) din Codul fiscal?

Întreprinzătorii individuali sau gospodăriile ţărănești (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi pe parcursul întregii perioade fiscale nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de TVA, au obligația de a prezenta Darea de seamă fiscală unificată/(Declarația) (formularul UNIF18) și de a achita impozitele și taxele aferente perioadei fiscale 2019, pînă la data de 25 aprilie 2020. (pct. 26 alin. (1) al Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.3 din 23 martie 2020)

În contextul accelerării proceselor de globalizare și simplificării circulației transfrontaliere a mijloacelor financiare și a capitalurilor, schimbul reciproc de informații între state cu privire la activele financiare deținute de persoane fizice și persoane juridice pe teritoriul unui stat străin a devenit o necesitate stringentă pentru combaterea fraudei și evaziunii fiscale, precum și pentru consolidarea capacităților administrațiilor fiscale de colectare a impozitelor și taxelor.

Certificatul digital COVID-19 care include certificatul de vaccinare, certificatul de testare și certificatul de recuperare va putea fi descărcat, începând cu data de 15 octombrie 2021, de pe pagina www.certificate-covid.gov.md gratuit și va fi disponibil în limbile română/engleză. Modelul acestuia a fost aprobat vineri, 8 octombrie, în cadrul ședinței Comisiei Naționale Extraordinare pentru Sănătate Publică și va fi emis prin Sistemul Informațional Automatizat „Registrul de evidență al vaccinării împotriva COVID-19”, în baza datelor prezentate de către instituțiile medico-sanitare, precizează Guvernul RM.

Ce-ar trebui să cunoască un operator economic care realizează tranzacții externe de import despre Declarația valorii în vamă? Potrivit Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 974/2016 (Regulament), Declaraţia pentru valoarea în vamă se întocmește și se prezintă pe un formular D.V.1, pentru cazurile în care valoarea în vamă se determină în baza valorii de tranzacţie, respectiv în baza preţului efectiv plătit sau de plătit, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr. 1380/1997).

Persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător au prezentat pentru anul precedent 102140 declarații cu privire la impozitul pe venit, cu 2940 mai multe decât în anul 2019. După modalitatea de perfectare, cele mai multe (57530 declarații) constituie cele electronice, pe suport de hârtie au fost prezentate 42529 declarații, iar 2081 de contribuabili au preferat să prezinte declarația rapidă, se constată în Raportul publicat de Serviciul Fiscal de Stat.   Persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător au declarat pentru anul 2020 venituri în valoare de 397,5 mld. lei, cu 35,8 mld. lei mai puțin față de anul 2019. Cheltuielile declarate de aceștia constituie 371,8 mld. lei sau cu 28,8 mld. lei mai puțin decât în anul precedent.

 Dreptul și mărimea scutirii pentru soție (soț) acordate persoanei fizice rezidente aflate în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 34 alin.(2) și (3) al Codului fiscal.     Totodată, suma scutirilor anuale prevăzute la art. 34 alin.(2) din Codul fiscal se transmit în cuantum întreg, fără a fi divizate între contribuabil și soția (soțul) acestuia.