În cadrul unității administrativ-teritoriale activează o stație de alimentare cu produse petroliere. Totodată, pe teritoriul stației este amplasat și un magazin, în care sunt comercializate produse alimentare, băuturi răcoritoare și produse de tutungerie. Prin decizia Consiliului local, pe teritoriul unității administrativ-teritoriale a fost stabilită taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii atât pentru stațiile de alimentare cu combustibil,cât și pentru magazine. Totodată, agentul economic care este deținător al stației și magazinului amplasat pe teritoriul stației achită taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii parțial, motivând că achită și taxa rutieră. În situația descrisă, calculează sau nu corect taxa agentul economic?

Potrivit art.124 alin.(1) din Codul fiscal, accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită în legislaţia în vigoare. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul terestru sau de 430 de euro pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul aerian sau maritim, accizul se va calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora.

Întreprinderea dispune de cantină, unde zilnic livrează prânzuri angajaților altor companii, adică prestează servicii de alimentație. Când se va întocmi și elibera factura fiscală dacă plata pentru serviciul acordat a fost primită în avans? La efectuarea livrărilor impozabile cu TVA, potrivit art. 117 alin. (1) din CF, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul țării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea facturii fiscale se efectuează la momentul apariției obligației fiscale, stabilit prin art. 108 din CF.

Pentru anul 2019, entitățile economice vor întocmi 3 seturi de situații financiare: prescurtate, simplificate și complete, după cum prevede Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017. Prezentarea situațiilor financiare, precum și alte aspecte importante au fost discutate în cadrul seminarului intitulat „Închiderea anului 2019: aspecte fiscale și contabile” organizat de Tx &A Co ATA Consult, care a avut loc la 18 ianuarie curent. După cum a explicat șeful Direcției reglementarea contabilității și auditului în sectorul corporativ din cadrul Ministerul Finanțelor, Lidia Foalea, entitățile micro, care reprezintă circa 94% din numărul total al întreprinderilor înregistrate în țara noastră, întocmesc situații financiare prescurtate. Totodată, acestea au dreptul să întocmească și situații financiare simplificate și complete.

Contractul de comision este definit la art. 1511 alin. (1) din Codul civil (CC), care prevede că, prin contractul de comision, o parte (comisionar) se obligă să încheie acte juridice în nume propriu, dar pe contul celeilalte părţi (comitent), iar aceasta să plătească o remuneraţie (comision).   Conform alin.(2) al acestui articol, actul juridic încheiat de comisionar cu un terţ dă naștere unor drepturi și obligaţii numai pentru comisionar, chiar și în cazul în care comitentul este numit sau a participat la executarea actului juridic. La fel, comisionarul trebuie să execute toate obligaţiile și să exercite toate drepturile care rezultă din actul juridic încheiat în numele său, dar pe contul comitentului.

Venitul întreprinderii constituie comisionul obținut în urma comercializării mărfurilor primite la realizare în cadrul contractului de comisie. Când întreprinderea, a cărei activitate constituie comerțul de consignație, trebuie să se înregistreze în calitate de plătitor de TVA: în cazul atingerii pla¬fonului de 600 000 lei, din valoarea totală a rulajului înregistrat în registrul mașinii de casă și control într-o perioadă de 12 luni consecutive, sau în cazul când veniturile obținute din comisionul stabilit de întreprindere constituie peste 600 000 lei în decurs de 12 luni consecutive?

În Monitorul Oficial din 22 martie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 124 din 15.03.2019 cu privire la aprobarea listei agenților economici obligați de a utiliza factura fiscală electronică (e-factura). Reamintim că, conform prevederilor art.117 alin.(11 ) din Codul fiscal, începând cu 1 ianuarie 2018, subiecţii impozabili incluşi în lista privind utilizarea obligatorie a facturii fiscale electronice, aprobată de SFS, la efectuarea livrării impozabile pe teritoriul ţării, sunt obligaţi să prezinte cumpărătorului pentru livrarea în cauză factura fiscală electronică.

Ministerul Finanțelor a inclus în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 propunerea ce vizează stabilirea în calitate de subiect impozabil cu TVA în Republica Moldova a nerezidenților care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în RM și prestează servicii prin intermediul rețelelor electronice persoanelor fizice rezidente sau livrează mărfuri cu utilizarea unei interfețe electronice ce facilitează vânzarea la distanță a mărfurilor. Conform proiectului, compania nerezidentă care prestează servicii electronice persoanelor fizice rezidente urmează să se înregistreze la Serviciul Fiscal de Stat, cu achitarea și declararea trimestrială a TVA pe livrările de servicii în adresa persoanelor fizice rezidente. Procesul de solicitare a codului fiscal, de prezentare a informației privind TVA va putea fi efectuat la distanță, prin intermediul serviciului electronic E-commerce-VAT office plasat pe pagina oficială a SFS.

VENITURILE ENTITĂȚII STRĂINE. Partea II Partea I. CF prevede, în art.70, că întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut: în RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; peste hotarele RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă, la determinarea venitului impozabil al nerezidenților: se va ține cont numai de venitul obținut în RM și se va permite deducerea numai a acelor cheltuieli, care vizează direct venitul menționat, supus impunerii în RM.

În Monitorul Oficial din 20 iunie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 76 din 16 iunie 2020 cu privire la aprobarea Regulamentului privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA și înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară.  În circumstanțele excepționale create de pandemia COVID-19, contribuabilii, indiferent de mărime, se confruntă cu o lipsă severă de lichiditate și, în acest caz, au dificultăți în îndeplinirea obligațiilor de plată. Pentru reducerea impactului negativ asupra fluxurilor de numerar, lista măsurilor instituite de către autorități în vederea sprijinirii activității de întreprinzător a fost suplinită cu un nou mecanism de susţinere – Programul de rambursare a TVA.  

Factura fiscală electronică constituie o modalitate alternativă la versiunea de hârtie a facturilor fiscale, având aceeași valoare juridică și fiind la fel de sigură ca și cea pe hârtie. Avantajul principal al facturii fiscale electronice constă în faptul că aceasta este gratuită. Orice agent economic, din moment ce a obținut acces la serviciile fiscale electronice conform Ordinului nr. 62 din 15.02.2019, dispune de posibilitatea accesării sistemului „e-Factura” și poate folosi în exclusivitate factura fiscală electronică.

Poate suma TVA, rămasă la dispoziţia agentului economic producător agricol sau producător de zahăr în conformitate cu art. 1012 din Codul fiscal, să fie considerată ca facilitatea fiscală? Care este modul reflectării a sumei respective în Declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2013?

Societatea cu răspundere limitată „Y” a contractat un credit, pe care nu l-a restituit. În conformitate cu hotărârea judecății, „Y” SRL este obligată să transmită băncii un mijloc fix gajat. Cum urmează a fi transmis mijlocul fix gajat? Potrivit Legii cu privire la gaj nr. 44-XV din 30 iulie 2001, gajul este o garanție reală în al cărei temei creditorul gajist poate urmări bunul gajat având prioritate față de alți creditori, inclusiv față de stat, la satisfacerea creanței garantate. Bunul gajat se transmite în posesiunea creditorului gajist benevol ori silit. În cazul în care transmiterea se execută silit, nu este obligatoriu ca cererea creditorului gajist privind transmiterea silită să fie adusă la cunoștința celui care trebuie să transmită bunul gajat. Este obligatorie însă aducerea la cunoștința acestuia a hotărârii judecătorești privind transmiterea silită.

Ce documente vom întocmim în cazul în care oferim unei săli de concerte bilete pentru realizare prin intermediul caselor acesteia? În unele situații sunt realizate toate biletele, în antele – doar o parte. Ce documente întocmim în cazul returnării biletelor nerealizate? Cum vom reflecta comisionul reținut pentru realizarea biletelor?

O companie din Republica Moldova beneficiază de serviciile de asistență juridică în cadrul unui proces de judecată din Italia prestate de un avocat din Italia. Pentru aceste servicii de asistență juridică urmează de a se aplica TVA ca import de servicii sau acestea sunt scutite de TVA în corespundere cu prevederile art. 103 din CF?

Partea I Modul de reflectare a creanțelor compromise casate în Declarația cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN 12) Potrivit art. 31 alin. (1) din CF se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislației, dacă această datorie s-a format în cadrul desfășurării activității de întreprinzător.

O întreprindere intenționează să vândă un teren agricol însămânțat. Pentru însămânțarea terenului au fost efectuate lucrări agricole de pregătire și, respectiv, de însămânțare, fiind utilizate semințe de grâu. Astfel, în evidența contabilă a întreprinderii s-au creat costuri aferente produselor agricole, adică grâului, care la finalizarea procesului de producție va fi un produs agricol din fitotehnie. Care cotă a TVA se va aplica la vânzarea produsului în curs de execuție creat din costuri aferente produselor agricole (grâului) în situația expusă mai sus? În conformitate cu art. 93 alin. (6) din CF, livrare impozabilă reprezintă livrarea de mărfuri, livrarea (prestarea) de servicii, cu excepția celor scutite de TVA, efectuate de către subiectul impozabil în procesul activității de întreprinzător.

Articolul 96 din Codul fiscal stabilește următoarele cote ale TVA:

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

Un minor cu vârsta de 14 ani a primit ca moștenire o sumă de bani, care a fost oferită cu împrumut unui agent economic. Ulterior, persoana fizică respectivă a primit dobânzi aferente împrumutului dat. Urmează a fi declarate aceste venituri de către minor?