În ultima perioadă cashback-ul devine un instrument utilizat tot mai frecvent, însă uneori utilizatorii nu iau în calcul toate aspecte ce țin de această alternativă a reducerilor directe. Din acest motiv ne-am propus ca în noua ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” să dezvăluim mai multe detalii despre cashback din perspectivă contabilă și fiscală. Articolul intitulat „Кэшбэк (cashback): правила бухгалтерского учета и налогообложения” este elaborat de Natalia Zlatina și este disponibil în rubrica Contabilitate practică.  

În Monitorul Oficial de astăzi, 23 septembrie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 22.09.2020 cu privire la modificarea unor ordine.    În conformitate cu articolele 7 și 12 ale Articolului I din Legea privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60/2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.108-109 (7437-7438) din 25 aprilie 2020), în redacția Legii pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative nr.176 din 11 septembrie 2020,

Instrucțiunea cu privire la modul de completare a Dării de seamă IPC21 va fi suplinită cu denumirea și codul clasificațiilor economice la care urmează a fi achitat impozitul pe venit pentru tipurile sursei de venit indicate în tabelul nr. 1 al dării de seamă respective.   Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul   Ordinului cu privire la modificarea Ordinului nr.94/2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IPC21) „Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate” și a Instrucțiunii cu privire la modul de completare a formularului nominalizat.

Plățile efectuate de către angajator pentru testarea salariaților în vederea identificării virusului SARS-CoV-2 constituie facilități neimpozabile acordate de angajator, aferent cărora nu urmează a fi calculate și achitate impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și primele  de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, datorate de angajator și angajați.   Cheltuielile suportate de către angajator pentru testarea salariaților în vederea identificării virusului SARS-CoV-2 se permit spre deducere, cu condiția confirmării documentare a acestora.

Compania Națională de Asigurări în Medicină anunță că, începând de luni, 28 decembrie, persoanele care se asigură în mod individual pot să achite prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) în sumă fixă pentru anul 2021. Până pe 31 martie inclusiv, acestea beneficiază de reduceri în mărime de 50%, 60% sau 75% din valoarea integrală a primei de asigurare, care a rămas neschimbată - 4056 de lei.

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul  ordinului cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IALS21) „Nota de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi” și Modul de completare a acestuia.   Necesitatea elaborării documentului derivă din modificările operate prin Legea nr.60/2020 în Legea privind sistemul public de asigurări sociale  și la Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală. 

Care sunt cotele la calcularea majorării de întârziere pentru neachitare a în termen a obligaţiilor fiscale și a altor plăți obligatorii la buget, aplicabile în anul 2020? În conformitate cu prevederile art. 228 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF), majorarea de întârziere (penalitatea) este o sumă calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei și de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp.

În Monitorul Oficial din 31 iulie 2020 (nr.194-197) a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.370 din 24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea formularului UNIF21 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația) și a Modului de completare a acesteia”.   Ordinul nominalizat a fost elaborat urmare a modificărilor operate la Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale și Legea nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (modificări operate pin Legea nr.60/2020).

Compania Naţională de Asigurări în Medicină anunță că, în primele patru luni ale anului curent, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) au fost acumulate venituri proprii de aproape 1,638 mld. lei, în creştere cu circa 96 mil. sau cu 6,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cea mai mare parte a veniturilor provine din primele de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu. Acestea au constituit 1,501 mld. lei, cu 77 mil. mai mult faţă de perioada similară din 2019.

Parlamentul a votat ieri în prima lectură proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020. FAOAM va fi format atât la venituri, cât și la cheltuieli din 8,3 mld. lei. Comparativ cu anul 2019, este prognozată majorarea veniturilor cu 14,4%, iar cheltuielilor – cu 11,4%. Astfel, în anul viitor se prevede menținerea costului primei de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de sumă fixă la nivelul anului curent – 4 056 lei. În același timp, cuantumul primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală va rămâne la nivelul de 9%, câte 4,5% achitate de angajat și angajator.

În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (13) din Codul fiscal (CF), în cazul finanţării parţiale a procurărilor mijloacelor fixe din surse ce constituie venituri neimpozabile, amortizarea se va calcula pentru partea suportată de către întreprindere. Totodată, potrivit art. 261 alin. (14) din CF, prin derogare de la alin. (12) și (13) suma subvenţiilor obţinute ca urmare a efectuării investiţiilor prin procurarea mijloacelor fixe din sursele proprii nu influenţează asupra mărimii valorii de intrare a mijloacelor fixe. Valoarea de intrare a mijloacelor fixe, conform art.

În ședința din 30 noiembrie 2018 Parlamentul a votat proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 cu venituri și cheltuieli în sumă de 21 427,4 mil. lei, în creștere cu 11,0% în raport cu anul 2018. În structura veniturilor BASS, resursele generale vor constitui 60%, iar transferurile de la bugetul de stat – 40%. Contribuția individuală calculată pentru plătitorii specificați în Legea privind sistemul public de asigurări sociale se stabilește în sumă de 9456 lei, fiind majorată cu 1032 lei,

Pe parcursul anului 2019, la bugetul public național au fost acumulate venituri administrate de Serviciul Fiscal de Stat în sumă de 39,1 mld. lei. În raport cu anul 2018, se înregistrează o creștere cu 2,2 mld. lei sau cu 6,0%, iar comparativ cu sarcina stabilită veniturile au depășit indicatorul cu 0,2%, potrivit Raportului de activitate al SFS pentru anul 2019. Obiectivul major al organului fiscal rămâne în continuare asigurarea colectării şi onorării demne de către contribuabili a părții de venituri la plățile administrate de către instituție, se spune în Raport.

Guvernul a aprobat prelungirea, până la 31 decembrie 2020 inclusiv, a termenului de aplicare a unor măsuri necesare prevenirii și controlului infecției COVID-19. Astfel, se menține achitarea de către angajatorul de la locul de serviciu/de muncă de bază a tuturor drepturilor salariale lucrătorilor medicali detașați în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice spitalicești destinate internării pacienților care întrunesc criteriile definiției de caz pentru COVID-19.

Rezervele reprezintă, în principiu, beneficii capitalizate în mod durabil de entitate până la aprobarea unei decizii. Rezervele reprezintă componente ale capitalului propriu sub formă de capital de rezervă (rezerve stabilite de legislație), rezerve statutare (rezerve prevăzute de statut) și alte rezerve, cu excepția rezervelor din reevaluare, care constituie surplusul de reevaluare stabilit în urma reevaluării imobilizărilor corporale efectuate conform Standardului național de contabilitate (SNC) „Imobilizări necorporale și corporale”. În funcție de conținutul economic rezervele se împart în:

Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 61/1 din 15 decembrie 2020 privind modificarea Hotărârii nr.25/2/2019 cu privire la modul de prezentare, avizare şi aplicare a calculelor actuariale ale primelor de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto  prevede că asigurătorii vor aplica prima de referință pentru asigurarea de răspundere civilă auto internă calculată de autoritatea de supraveghere până la 30 iunie 2021. Respectiv, prima de asigurare de bază și coeficienții de rectificare aferenți AORCA calculați de către asigurători potrivit Metodologiei unice de calcul al primei de asigurare de bază şi al coeficienţilor de rectificare aferenţi asigurării obligatorii de răspundere civilă auto internă şi externă  se vor pune în aplicare anual de la 1 iulie 2021.  

Indemnizația unică acordată persoanelor infectate cu COVID-19 la locul de muncă va fi scutită de impozitul pe venit, contribuția de asigurări sociale de stat obligatorii, contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii și primele de asigurări obligatorii de asistență medicală. Cancelaria de Stat propune pentru consultări publice proiectul de lege cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență de sănătate publică. Potrivit documentului, angajații infectați cu COVID-19, din cadrul Agenției Naționale de Sănătate Publică, instituțiilor/ subdiviziunilor medicale ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Administrației Naționale a Penitenciarelor, instituțiilor medico-sanitare publice spitalicești, de asistență medicală urgentă prespitalicească și de asistență medicală primară,

În primele zece luni ale anului curent, în Fondul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (FAOAM) au fost acumulate venituri în sumă de 3,9 mld. lei, anunță Compania Națională de Asigurări în Medicină. Astfel, acumulările sunt creştere cu peste 17% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când au fost înregistrate 3,4 mld. lei. Potrivit datelor, cea mai mare parte a acumulărilor a revenit primelor de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu, care au atins cifra de peste 3,8 mld. lei, cu aproximativ 572 mil. lei mai mult faţă de perioada similară din 2018.

Cheltuielile suportate de angajator pentru testarea salariaților în vederea depistării prezenței virusului SARS-CoV 2 urmează a fi permise spre deducere.   În ședința de astăzi, 4 decembrie,  Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul de lege  ce are ca scop stabilirea unui regim fiscal special pentru plățile efectuate de către angajator pentru testarea salariaților.  

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.